Interviu HotNews.ro

Comisarul european Mariann Fischer Boel: Comisia Europeana mai poate inca activa clauza de salvgardare pe agricultura

de Anne-Marie Blajan     HotNews.ro
Marţi, 15 aprilie 2008, 19:00 Actualitate | Esenţial


Mariann Fischer Boel
Foto: Comisia Europeana
Clauza de salvgardare pe agricultura mai poate fi activata daca noul audit al Comisiei Europene va  descoperi deficiente serioase ale functionarii sistemului de plati, a declarat intr-un  interviu pentru HotNews.ro comisarul european pentru agricultura Mariann Fischer-Boel. Acesta a indicat ca Bruxelles a constatat deficiente atat in 2007, cat si in 2008.

Informatia pe scurt:
- Pentru noile state membre ale UE, sunt recomandabile mai degraba fondurile pentru dezvoltare rurala decat platile directe, crede comisarul european.
- Comisia nu trebuie sa interfereze in "aranjamentele comerciale" dintre producatorii agricoli si retaileri, dar este recomandabila asocierea primilor pentru a avea forta de negociere.
- Cu 14 milioane de hectare de terenuri agricole cultivabile si 30% din populatie care activeaza in mediul rural, Romania are sansa de a juca un rol important in domeniul bioenergiei.


Reporter: In perioada de preaderare Romania a avut patru stegulete rosii pe agricultura si a intrat in UE pastrand unul: pentru nefunctionarea Agentia de Plati si Interventie in Agricultura si a Sistemului Integrat de Administrare si Control (IACS). Potrivit evaluarii Comisiei, au fost aceste probleme rezolvate la modul dorit de Bruxelles?

Mariann Fischer Boel: In procesul de aderare al Romaniei, Comisia a monitorizat indeaproape progresele obtinute in stabilirea mecanismelor care asigura un management sigur si controlul cheltuielilor agricole. Am acordat o atentie speciala existentei unei agentii de plati operationale si a functionarii Sistemului Integrat de Administrare si Control (IACS). In ciuda unor eforturi semnificative ale autoritatilor romane, auditul Comisiei a demonstrat deficiente si in 2007, si 2008. Riscurile financiare ce decurg din aceste deficiente, inclusiv rambursari, vor fi urmate apoi de procedura verificarii conturilor (clearance of accounts - procedura conforma careia Comisia verifica folosirea adecvata a fondurilor europene).    

Reporter: Comisia Europeana a decis in decembrie 2007 sa nu activeze clauza de salvgardare pentru agricultura in cazul Romaniei. Mai exista inca riscul activarii clauzei sau a fost eliminat total?

Mariann Fischer Boel: Toamna trecuta, Comisia a lansat aplicarea clauzei de salvgardare, in particular pentru deficiente majore ale sistemul IT al managementului platilor din agricultura. In urma remedierii acestor deficiente de catre autoritatile romane, inainte ca platile sa fie efectuate, procedura de activare a clauzei a fost oprita. Daca noul audit va descoperi ca IACS sau elemente necesare asigurarii platilor corecte au deficiente atat de serioase incat sa afecteze buna functionare a sistemului in intregul sau, clauza de salvgardare poate fi activata.

Reporter: Exista o dezbatere informala, reprezentanti ai Romaniai la Bruxelles considera ca un accent mai mare pe fondurile pentru dezvoltarea rurala este mai important decat platile directe, in timp ce voci de la Bucuresti pun accentul pe platile directe. In opinia dvs., pe termen lung care au rezultate mai bune pentru un nou stat membru?

Mariann Fischer Boel: Pe termen lung, noile state membre au mai multa nevoie de restructurarea si modernizarea sectorului agricol si de productie decat statele vechi. Aceasta a fost unul dintre motivele  pentru care platile directe vor fi reduse treptat si sunt alocate mai multe resurse dezvoltarii rurale in primii ani dupa integrare ai statelor membre. In termeni generali, dezvoltarea rurala va castiga o mai mare greutate in Politica Agricola Comuna in viitor.

Reporter: In primul sau an in calitate de membru al UE, Romania nu a aplicat pentru niciun ban din fondul european de promovare a produselor traditionale pe piata interna. Inseamna asta ca Romania nu profita de toate oportunitatile calitatii sale de membru al UE?

Mariann Fischer Boel: De la aderarea Romaniei, organizatii din diferite state membre au avut oportunitatea sa aplice in doua randuri pentru aceste fonduri. Prima a fost la sfarsitul lunii martie 2007, pentru promovarea produselor pe piete din tari terte, a doua la sfarsitul lunii noiembrie 2007, pentru promovarea pe piata interna a UE. 22 de tari au trimis propuneri, dintre ele fiind 8 noi state membre. Romania ramane singurul stat UE care nu a apluicat niciodata pentru cofinantarea UE pentru promovarea activitatilor pe piata interna sau a tarilor terte. Este inca la inceput, e adevarat, dar ar fi bine ca Romania sa profite de avantajul acestui program excelent.

Fermierii romani pot face din pretul mic al produselor un avantaj competitiv

Reporter: Fermierii romani ameninta ca vor protesta la Bucuresti si Bruxelles din cauza faptului ca preturile la produsele agricole au preturi mult mai mici decat cele din alte tari UE aflate pe piata romaneasca, iar procentul acestora este de 80%. Din punctul dvs. de vedere, sunt intemeiate aceste nemultumiri?

Mariann Fischer Boel: Este normal ca anumiti fermieri sa se simta nesiguri pe masura ce se adapteaza la viata in UE, cu granitele sale deschise. Faptul ca producatorii romani au preturi mai mici decat cei din alte state membre ar trebui sa ii faca mai degraba competitivi. Insa bineinteles ca prin eliminarea barierelor fermierii romani vor avea de facut fata unei competitii crescute.

Pe masura ce lucrurile se vor aseza si platile directe si fondurile pentru dezvoltare rurala de la Bruxelles vor intra in tara, cred ca viata fermierilor romani va deveni si ea mai usoara. Am vazut o crestere uriasa a fermierilor din cele 10 state care au aderat la UE in 2004 si anticipez acelasi efect in Romania si Bulgaria.

Dar beneficiile sunt reprezentate de mai mult decat de un transfer de ajutor financiar. Romania are acuma acces la o piata de 500 de milioane de oameni. Are o traditie si expertiza si multi fermieri cu idei bune si spirit antreprenorial. Pe masura ce va trece timpul sunt sigura ca producatorii romani vor putea exploata oportunitatile oferite de piata comuna.

Nu este rolul UE sa interfereze in conflictul producatori-retaileri

Reporter: Exista un conflict, atat la nivel european cat si in Romania, intre producatori si retaileri din cauza preturilor de achizitionare - stabilite de acestia din urma - a produselor agricole. Poate face ceva Comisia pentru a raspunde nemultumirilor producatorilor de alimente, au acestia nevoie de ajutor in a obtine pretul pe care il considera just pentru produsele lor?

Mariann Fischer Boel: Fermierii sunt ajutati de UE prin plati directe si fondurile de dezvoltare rurala pe care le primesc. Si majoritatea dintre ei sunt acum capabili sa profite de cresterea preturilor produselor agricole. Nu este rolul UE sa interfereze in aranjamentele comerciale dintre fermieri si retaileri, dar ii putem incuraja pe fermieri sa se grupeze pentru a-si intari pozitia in negocierile cu sectorul de retail.

Este exact ceea ce am facut recent prin reforma din sectorul fructelor si legumelor si sper ca experienta pozitiva din acest sector va fi un exemplu pentru alti fermieri.
Bineinteles, daca exista sugestii privind fixarea preturilor sau vorbim despre preturi anticompetitive, atunci exista posibilitatea ca ei sa se adreseze autoritatilor privind concurenta. La nivel national, prima institutie careia trebuie sa i se adreseze este cea a concurentei.

Europa nu ar trebuie sa fie atat de ferma impotriva organismelor modificate genetic
 
Reporter: In contextul cresterii foarte mari a pretului produselor alimentare, sunt organismele modificate genetic (OMG) o solutie? Poate fi Europa in continuare o insula fara OMGuri? Producatorii romani solicita permisiunea de a cultiva soia modificata genetic, in timp ce ministrul Mediului vorbeste despre interzicerea totala a OMGurilor in Romania.

Mariann Fischer Boel: In Europa, avem un sistem riguros de aprobare si etichetare a OMGurilor, care asigura ca  niciun astfel de produs nu poate fi cultivat sau distribuit in Europa daca nu a primit aviz ca nu reprezinta un risc pentru sanatatea oamenilor si pentru mediu.

Este evident insa ca multi se tem de astfel de produse, asa ca trebuie sa avem o dezbatere serioasa pe aceasta tema. Insa o etichetare si o traseabilitate clara inseamna ca fermierii si cosumatorii pot alege daca sa le cumpere sau nu.
 
In calitate de comisar pentru agricultura, principala mea preocupare este ca tendinta marilor furnizori de furaje de a aproba si planta noi varientati de soia si porumb modificate genetic care nu sunt aprobate in UE. Anul trecut directoratul meu a facut un studiu care evalueaza ce efecte vor exista daca furnizorii majori de furaje ai Europei,  Brazilia, Argentia sau SUA, aproba din ce in ce mai multe varietati care sunt interzise in UE. In trecut, puteam determina ce sa cultive, intrucat eram principalul lor client. Astazi, ei au piete alternative si nu mai sunt obligati sa ia deciziile de productie pe baza sensibilitatilor europene.

Pe masura ce ei vor  produce din ce in ce mai multe OMGuri, va fi din ce in ce mai scump importul de furaje pentru animale. Asta va creste costurile pentru crescatorii de animale, iar in cel mai rau caz asta inseamna ca vom ajunge sa importam cantitati mai mari de carne. Ironia ar fi sa ajungem sa importam carne provenita de la animale hranite cu acele OMGuri pe care nu le acceptam noi in Europa.

Reporter: Care ar fi solutia in acest context?

Mariann Fischer Boel: Nu sunt avocatul diminuarii rigurozitatii sistemului nostru de aprobare - care trebuie sa fie bazat pe evaluarile Autoritatii Europene de Siguranta Alimentara (EFSA) - insa cred ca lucrurile trebuie urgentate.

Bineinteles, sunt deja aprobate 24 de OMGuri diferite pentru alimentatia umana si animala in UE si importam cantitati substantiale, in principal furaje pentru animale. De exemplu, din 34 de tone de soia importata ca furaje pentru animale, mai mult de 90% este modificata genetic.

In ceea ce priveste cultivarea OMG, singurele autorizate sunt culturile de porumb rezistent la insecte, care este cultivat in UE pe o suprafata ceva mai mare de 100.000 de hectare. Porumbul are avantaje agronomice clare in zonele afectate de anumite boli si contribuie la reducerea cantitatilor de insecticid.

Unele state membre au exprimat indoieli asupra sigurantei pe care o reprezinta cultivarea acestui porumb modificat genetic pentru mediu. Eu cred ca fermierii trebuie sa aiba acces la aceasta tehnica de productie moderna, daca ea e sigura, iar EFSA va emite in curand o evaluare.

In viitor, va exista o crestere graduala a cotei de lapte la nivel european
 
Reporter: Romania nu isi poate atinge cota de lapte pentru acest an, dar la nivel european s-a decis o suplimentare cu 2% a cotelor statelor membre. De ce asteapta UE pana in 2015 eliminarea cotelor de lapte si nu mai devreme, avand in vedere preturile ridicate la alimente?

Mariann Fischer Boel: Nu am niciun dubiu ca aceste cote de lapte trebuie sa dispara si asta se va intampla treptat, pana in 31 martie 2015. Exista o cerere crescanda atat in Europa, cat si in afara ei pentru produse latate de buna calitate si faca nu ne aliberam producatorii de aceasta constrangere, altii vor exploata aceste noi oportunitati.
In perioada 2007-2014, potrivit prognozelor noastre, consumul de lapte va creste cu 8 milioane de tone, adica 6%. Mai mult, sunt oportunitati de piata in Asia.

Insa vrem sa ne miscam usor, de acum si pana la finalul sistemului cu cote din 2015. Este clar ca este nevoie de actiune si pana atunci nu putem lasa preturile la lactate sa tot urce si sa le prabusim in 2015, cand eliminam cotele.

Este clar ca o crestere graduala a cotelor de lapte este o optiune si asta vreau sa propun in 20 mai, cand prezint "starea de sanatate" a PAC. Si va trebui sa ne intrebam ce putem face pentru regiunile fragile din punct de vedere economic, care depind in mare masura de productia de lapte. Cred ca am putea aplica mai bine masurile Articolului 69, conform carora statele membre pot sa fragmenta platile decuplate si sa folosesca banii in special pe sectoare specifice si pe proiecte. Raspunsul ar putea fi schimbarea acestui articol, pentru a-l face ceva mai flexibil. Si putem ajuta si prin fondurile de dezvoltare rurala.

Romania poate juca un rol important in domeniul biocombustibililor

Reporter: UE isi propune ca 10% din sursele energetice sa fie biocombustibili pana in 2020. Care este evaluarea Comisiei in privinta Romaniai in acest domeniu?

Mariann Fischer Boel: Cu 14 milioane de hectare de teren agricol utilizat, cultivat in principal cu cereale si oleaginoase, Romania poate juca un rol important in furnizarea de materie prima pentru biocombustibili si bioenergie in general. Iar cu 30% dintre angajati in sectorul agricol si un sector agricol in principal bazat pe culturi arabile, Romania ar trebui sa beneficieze considerabil de pe urma dezvoltarii bio-energiei. Este si o oportunitate de diversificare a economiei zonei rurale in activitati non-agricole. Fondul pentru dezvoltare rurala cofinanteaza investitii in productia culturilor de acest gen si pentru procesarea bioenergiei in Romania.






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















900 vizualizari

  • 0 (0 voturi)    
    credite vs bani de la UE (Miercuri, 16 aprilie 2008, 9:55)

    fermier falimentar [anonim]

    Romania nici macar nu a catadicsit sa acceseze banii de la UE, iar fermierii romani dau faliment in asteptarea acestor bani in urma "promisiunilor" APIA ca "maine se dau banii". RUSINE!!!
    In urma "amenintarilor" firave ca se intentioneaza pichetarea Ministerului Agriculturii, pe durata Summit-ului, s-a gasit chiar si o solutie "salvatoare" pentru taranul roman: "accesarea unui credit pentru acei bani"!!!!!!!!!!, taranul roman urmand sa plateasca si dobanda bancilor, pentru neputinta si incompetenta autoritatilor.
    Rusine!
    Ma indoiesc ca vom depasi vreodata statutul binemeritat de tara bananiera.
  • 0 (0 voturi)    
    Hai plimba pisica zbarcito... (Miercuri, 16 aprilie 2008, 10:05)

    Anonim [anonim]

    Am mai auzit noi povesti din astea... acasa n-ai pe cine stresa?
    Vreun sot senil?
    Vreo nepoata indecenta?


Abonare la comentarii cu RSS
Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri
Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by