Şase noi judecători ai Curţii Penale Internaţionale (CPI), între care şi Iulia Motoc din România, îşi încep mandatele la 11 martie 2024. Aceştia au depus jurământul în cadrul unei ceremonii care a avut loc la 8 martie la sediul Curţii de la Haga (Olanda).
Judecătorii Keebong Paek (Coreea de Sud), Nicolas Guillou (Franţa), Erdenebalsuren Damdin (Mongolia), Iulia Motoc (România), Beti Hohler (Slovenia) şi Haykel Ben Mahfoudh (Tunisia) au fost aleşi pentru un mandat de nouă ani în cadrul celei de-a douăzeci şi doua sesiuni a Adunării Statelor Părţi (ASP) la Statutul de la Roma, în decembrie 2023, amintește Agerpres.
Cei şase noi judecători şi-au luat un angajament solemn de a-şi exercita atribuţiile cu onoare, credinţă, imparţialitate şi conştiinciozitate şi de a respecta confidenţialitatea anchetelor şi a urmăririlor penale, precum şi secretul deliberărilor.
Curtea Penală Internaţională a fost instituită prin Statutul de la Roma, semnat în 1998 de 120 de state şi intrat în vigoare în 2002, fiind responsabilă pentru judecarea crimelor împotriva umanităţii, crimelor de război, genocidului şi crimelor de agresiune. Are un complet de 18 judecători care sunt cetăţeni ai statelor părţi la Statutul de la Roma.
Judecătorii CPI sunt aleşi dintre persoane de înaltă ţinută morală, imparţialitate şi integritate, care posedă calificările necesare în ţările lor respective pentru a fi numite în cele mai înalte funcţii judiciare. Alegerea judecătorilor ţine cont de necesitatea reprezentării principalelor sisteme juridice din lume, de o reprezentare echitabilă a bărbaţilor şi femeilor şi de o distribuţie geografică echitabilă, se arată pe site-ul Curţii.
Conform unui comunicat de presă, judecătoarea Iulia Motoc a fost aleasă cu o majoritate de peste două treimi a reprezentaţilor şi este pentru prima dată când un român reuşeşte să acceadă la această instanţă de judecată internaţională. În arhitectura internaţională, funcţia de judecător al Curţii Penale Internaţionale este echivalentă cu cea de secretar general adjunct al ONU.
În ultimii zece ani, Iulia Motoc a fost judecătorul României la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO), mandat pe care l-a încheiat în iulie 2023. În calitate de judecător la CEDO a participat la soluţionarea a 2.500 de cauze, dintre care mai mult de 1.500 au fost cauze de drept penal, prezidând peste 700 dintre ele. A participat, de asemenea, la judecarea unor cauze de genocid, crime împotriva umanităţii şi crime de război.
Iulia Motoc a fost aleasă, în 2021, membră a Institutului de Drept Internaţional cu sediul la Geneva, fiind primul român care face parte din acest institut după al Doilea Război Mondial şi al doilea român din istoria existenţei acestui institut, după strălucitul jurist Demetru Negulescu. Totodată, în 2024, Iulia Motoc va fi primul profesor român invitat în ultimii 50 de ani să predea în cadrul Academiei de Drept Internaţional de la Haga.
Între 2007 şi 2013, Iulia Motoc a fost membră a prestigiosului Comitet al Drepturilor Omului al ONU, având în 2012-2013 funcţia de vicepreşedinte al acestui organism cvasi-judiciar, creat de Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice şi primul său Protocol facultativ.
Între 2001 şi 2004 a fost raportor special al Comisiei Drepturilor Omului a ONU, fiind primul reprezentant special ONU care a raportat Curţii Penale Internaţionale crime de război şi crime împotriva umanităţii.
Între 2010 şi 2013, Iulia Motoc a fost judecător al Curţii Constituţionale a României, participând la judecarea a multiple cauze esenţiale pentru democraţie şi statul de drept.
Începând cu 1996, Iulia Motoc a fost aleasă membră a Subcomisiei pentru Promovarea şi Protecţia Drepturilor Omului, organism al ONU de codificare a drepturilor omului; în perioada 2000-2001 a fost preşedinte al acestui organism ONU.
Totodată, Iulia Motoc are o experienţă de 28 de ani ca profesor universitar în ţară şi în străinătate, predând de-a lungul timpului la universităţi prestigioase precum Yale University, New York University, Sorbona, Institutul European de la Florenţa etc. şi este autoarea a peste 80 de aticole, studii şi cărţi în domeniul dreptului internaţional, drepturilor omului şi dreptului european.
