Mai multe persoane, adulți și un copil, au murit marți dimineață după ce un incendiu violent a izbucnit la Ferma Dacilor. Complexul turistic, construit în zona Tohani în 2013, aparține unui antreprenor prahovean care a copilărit în zonă, ce a vrut să facă o fermă pentru produse bio destinate familiei, ajungând ca într-un deceniu să facă zeci de spații de cazare pe terenul de 40 de hectare pe care le-a cumpărat de-a lungul timpului, potrivit presei locale. Dar Cornel Dinicu ascunde un trecut întunecat, amplu relatat de presa centrală în anii 2000.
Patronul complexului Ferma Dacilor se numește Cornel Dinicu și a pornit la drum în urmă cu zece ani cu ideea de a face mâncare din produse bio pentru familia sa, transformându-se ulterior într-o afacere, potrivit publicației locale Observatorul Prahovean, care a stat de vorbă cu omul de afaceri anul trecut.
„Din dragoste pentru natură și pentru gastronomia tradițională, în 2013 am pus bazele Fermei Dacilor, gândită ca un proiect de, și pentru familie. Din fericire pentru familia dacică extinsă de astăzi, am dimensionat gresit proiectul, putând astfel omeni la un ospăț, peste 150 de daci. Și pentru că ospețele noastre îndestulătoare invită la siestă temeinică, am rânduit cu drag și atenție la detalii pentru voi, 21 de odăi, 4 căsuțe suspendate și 4 colibe dacice, 6 cabane padure și 10 Locuri de campare și parcare pentru mașini si autorulote”, se arată pe site-ul complexului turistic.
„Lăsam mașina în stradă că nu puteam să intrăm în fermă. Și am tot cumpărat, din aproape-n aproape până am ajuns la 40 de hectare. Apoi ne-am apucat să construim o fermă cu mâncare bio. Inițial a fost pentru mine și familie. Apoi au vrut și prietenii mâncare bio. Și așa am început să livrăm coșuri cu mâncare bio. Nu era, la vremea respectivă, nimeni să livreze un coș complet: ouă, lapte, brânză, salam, miere, ulei presat de floarea soarelui. Așa că ne-am apucat noi să livrăm coșuri complete cu mâncare bio, cu de toate, ca la supermarket.”, a povestit Dinicu despre începutul Fermei Dacilor pentru Observatorul Prahovean, care a precizat că interviul nu este sponsorizat de omul de afaceri.
De la un grajd de animale, la un complex turistic și un restaurant
La început avea un grajd pentru animale de unde proveneau toate produsele pe care le distribuia, dar l-a transformat în restaurant după ce animalele sălbatice l-au făcut să piardă o mie de păsări. Iar apoi a extins unitățile de cazare.
„La partea de cazare am început cu 6 camere în clădirea unde este acum restaurantul. Ideea de început a fost că trebuia să doarmă undeva. Apoi s-au tot extins până au ajuns, în prezent, la 30 de camere și, evident, nu se vor opri aici. Avem și căsuțe în copac, căsuțe dacice…”, spunea Cornel Dinicu anul trecut pentru Observatorul Prahovean.
Cornel Dinicu visa să își extindă afacerea și să deschidă și un centru SPA la Ferma Dacilor, „în următorii trei ani”, dar antreprenorul se plângea de birocrație și autoriățile române, despre care spunea că se mișcă încet.
„Sistemul este foarte greoi și foarte încâlcit. Nu te ajută, doar te încurcă. Mi-aș dori ca sistemul să nu mă mai încurce, să fie lucrurile mai simple. Că nu facem nimic ilegal…”, declarat la vremea respectivă Cornel Dinicu.
El se plângea de reacțiile lente ale autorităților, iar pentru a exemplifica, a dezvăluit faptul că PUZ-ul la clădirea în care acum se află restaurantul a durat patru ani.
Cu toate acestea, era optimist, deși complexul nu se află într-o stațiune, bazându-se pe dealurile pline de viță de vie din zonă, care atrageau turiști din Capitală.
„Agroturismul este destul de plictisitor, destul de greu de dezvoltat. Nefiind într-o stațiune opțiunile sunt destul de limitate. Ne ajută drumul vinului și cramele din jurul nostru. Avem și câteva atuuri față de stațiunile de pe Valea Prahovei: suntem aproape de București dar nu se stă în trafic și aglomerație Avem aer curat, natură multă, drumul vinului, multe crame… Zona este în plină dezvoltare, suntem pe paralela 45, pe paralelă cu Chianti și cu Bordeaux, deci solul este fantastic pentru cultivarea viței de vie.Potențialul zonei este fantastic, totul de dezvoltă accelerat și eu cred foarte tare în proiectul ăsta. Avem de muncă două vieți aici, și pentru următoarele generații”, a spus în urmă cu un an Cornel Dinicu.
Omul de afaceri voia să facă un centru SPA pentru a avea clienți și în timpul săptămânii. De obicei, week-end-urile erau rezervate cu trei luni în avans.
Cornel Dinicu și familia sa locuiesc în București. Are cinci copii, cel mai mare are 22 de ani, iar cel mai mic 4 ani. Din primele relatări de la incendiul de la Dealu Mare, minorul găsit carbonizat ar fi chiar unul dintre copiii lui Dinicu.
Afacerea „Portbagajul” și legăturile cu lumea interlopă
Dar până la povestea de succes a complexului turistic, Cornel Dinicu a fost în atenția presei și a autorităților în anii 2000, mai ales după izbucnirea scandalului afacerea „Portbagajul”.
În 2010, pubicația Prahova Online scria despre Dinicu într-un articol intitulat „Fostul interlop Cornel Dinicu a facut la Mizil o piscina de 700.000 de euro”: „Cornel Dinicu a fost unul dintre cei mai temuţi interlopi ai României, iar clanurile ţigăneşti din Mizil nu suflă în faţa lui”.
Publicația locală i-a făcut și un „CV”: în 1996, Dinicu ar fi preluat şefia celui mai mare clan de bodyguarzi din cartierul studenţesc Regie, din Bucureşti.
Un an mai târziu a fost condamnat la patru luni de inchisoare pentru amenintare si lovire, dar este gratiat. În 2000, izbucneşte Afacerea „Portbagajul”, când Cornel Dinicu şi alţi doi bărbați sunt acuzaţi că au furat 500.000 de dolari si un kilogram de aur din maşina lui Mihai Bucurenciu, liderul interlopilor din Giulești. Bucurenciu îl răpeşte pe un complice al lui Dinicu, îl ţine sechestrat la Breaza şi îl torturează.
Cand politia a intrat pe fir, „afacerea” a dus la destituirea șefului Poliției Capitalei si a unor ofițeri de la Crimă Organizată.
Poliţiştii au fost acuzaţi de complicitate, s-a descoperit o reţea de traficanţi de droguri şi s-au făcut zeci de arestări, scria EVZ la vremea respectivă.
Cornel Dinicu a mai fost menționat despre scandalul din lumea interlopă în 2021, tot în EVZ.
În 2007, SIE îl urmăreşte, potrivit Evenimentului Zilei, pe Cornel Dinicu până în Sierra Leone, ca reprezentant al Total Asset Management GmbH, o companie elvețiană care voia să preia o parte dintr-o mină de diamante.
Într-un articol intitulat „Mafia româno-rusă, după diamante în Africa”, EVZ scria la vremea aceea că „o gruparea de afaceri rusă care a pus pe butuci Nova Bank (defuncta Banca Unirea) a identificat un mijloc rapid de a expatria milioane de dolari: diamantele din Sierra Leone”
Cornel Dinicu era indicat ca fiind „pionul rușilor”, referindu-se la gruparea ce reprezenta „interesele oligarhilor ruși în România și sunt monitorizați pentru spălare de bani”.
4
69
