În România, provocările integrării refugiaților ucraineni înregistrarea la medicii de familie,aceștia neputând fi obligaţi legal să înregistreze noii pacienţi. Alături de timpi mai lungi pe care i-ar presupune un consult (datorită interpretării și traducerii, nevoilor complexe ale pacienților etc.), iar acest lucru îi descurajează pe medici să înregistreze pacienții ucraineni, arată un raport de cercetare privind riscurile la adresa coeziunii comunităților de refugiați ucraineni și comunitățile din țara gazdă
„Unor pacienți li s-a cerut să-și traducă fișele medicale sau să le trimită din nou pentru evaluare. Acest proces costisitor și consumator de timp este riscant pentru persoanele cu nevoi urgente de tratament pentru afecțiuni cronice.
În România, un alt narativ se bazează pe un presupus tratament incorect al minorităților române din Ucraina și pe preocupările politice cu privire la drepturile lor. De la invazia rusă, abordarea acestei probleme în mass-media românească a crescut. Acest narativ are potențialul de a reduce sprijinul românilor față de ucraineni, ceea ce poate forma antipatii și resentimente”, mai arată Raportul de cercetare.
„Cred că cel mai important lucru identificat de această cercetare îl reprezintă faptul ca România a fost și este foarte primitoare cu refugiații ucraineni în termeni de ospitalitate și disponibilitatea privind integrarea acestora. Din punctul meu de vedere, analizând modul în care societatea civilă s-a mișcat rapid și coerent mai ales în momentele de criză, arată faptul ca am început să corelăm energiile din societate și numesc aici în primul rând cultele religioase, minoritățile naționale și ONG-urile, cu potențialul Statului de a se angaja pe un drum european și democratic. Pe de altă parte, așa cum arată lucrurile acum, România are anticorpii democratici necesari să rămână fidelă angajamentelor pro-occidentale și să se ferească, din ce în ce mai bine, de „cântecele de sirenă” venite dinspre Rusia.”, a declarat pentru HotNews.ro Cătălin Raiu, care a avut rolul de national researcher în acest proiect în calitate de lect.univ.dr. la Facultatea de Administrație și Afaceri a Universității din București.
În Europa Centrală, guvernele, organizațiile neguvernamentale, firmele și cetățenii obișnuiți au oferit un sprijin substanțial ucrainenilor care au fugit din calea invaziei Rusiei din 2022.
Cu toate acestea, pe măsură ce războiul continuă, entuziasmul lor ar putea scădea, mai ales din cauza provocărilor cu care se confruntă țările gazdă: inflație ridicată, cheltuieli guvernamentale ridicate, dar și campanii de dezinformare care îi vizează pe refugiați, de către părțile interesate aliniate cu interesele Rusiei.
Serviciile și sistemele sociale din Europa Centrală și de Est erau sub presiune și înainte de invadarea Ucrainei de către Rusia, iar presiunea asupra lor a crescut consistent după.
În alte crize similare, de-a lungul timpului, tensiunile au dus la creșterea polarizării societății, la discriminare și uneori chiar la violențe la adresa refugiaților.
Unele semne timpurii indică faptul că sprijinul pentru refugiații ucraineni începe să se erodeze în unele țări. De exemplu, sondajele din mai 2023 au arătat că 73% dintre polonezi erau „dornici să-i întâmpine pe cei care fug din Ucraina”, o scădere semnificativă față de sprijinul de aproape 100% din urmă cu un an.
În februarie 2023, 56,6% dintre respondenții slovaci credeau că refugiații ucraineni au redus calitatea serviciilor publice în Slovacia și că aceștia au slăbit economia țării. În Republica Cehă, în septembrie 2022, protestatarii din domeniul energiei au cerut guvernului „să încheie contracte de furnizare directă de gaze cu Rusia” și să-i returneze pe refugiații ucraineni înapoi în Ucraina.
Privind în viitor, odată cu invazia în desfășurare, prioritățile organizațiilor care sprijină refugiații ucraineni s-ar putea schimba, rezultând într-o scădere a finanțărilor acordate pentru sprijinirea refugiaților și a comunităților care îi găzduiesc.
Preocupările economice sunt un factor cheie al tensiunilor din societate. Sondajele din Europa arată în mod constant că, de la jumătatea anului 2022, marea majoritate a populației era îngrijorată de creșterea costului vieții. Odată cu scumpirile combustibililor, a mâncării, a costurilor cu energia, în toate cele cinci țări în care s-a făcut cercetarea, apar discursuri precum „Ce se întâmplă cu cetățenii noștri?” sau „Refugiații ucraineni seacă sistemul nostru social într-un moment în care propriii noștri cetățeni suferă ei înșiși de inflație”. Narațiunea conform căreia ucrainenii bogați sifonează ajutoarele de care de fapt nu ar avea nevoie a fost prezentă încă de la începutul invaziei ruse.
Raportul recomandă: Drecționarea sprijinului către ucrainenii cei mai vulnerabili, pe măsură ce războiul continuă, Distribuirea de știri pozitive pe rețelele sociale care să întărească sprijinul și solidaritatea cu ucrainenii și interacțiunea cu companiile pentru a le ajuta să profite la maximum de o forță de muncă mai diversă.
Discursurile politice, alimentate de dezinformare și/sau nemulțumiri istorice, au potențialul de a stârni tensiuni. Părțile interesate aliniate Rusiei au fost active în răspândirea dezinformarii în toate cele cinci țări. Slovacia și Moldova sunt deosebit de vulnerabile din cauza populațiilor pro-ruse mai mari și a unei simpatii mai mari față de Rusia decât în țările membre ale Uniunii Europene (UE).
Tensiunile istorice sunt de asemenea repuse pe tapet. De exemplu, în Polonia, discursurile în legătură cu masacrul din Volhynia îi caracterizează pe ucraineni drept naționaliști anti-polonezi. Raportul mai recomandă: desfășurarea de activități de care se bucură atât membrii comunităților gazdă, cât și ai comunităților de refugiați, oferind ocazia de a se cunoaște între ei, organizarea dialogurilor comunitare pe teme precum frica de nesiguranță și război, istoria și cultura ucraineană, producerea de programe radio și TV , inclusiv „edutainment” care utilizează ficțiunea pentru a ajuta la construirea înțelegerii intercomunitare, dar și lucrul cu jurnaliştii pentru a susţine jurnalismul de calitate care să nu contribuie la răspândirea discursurilor incendiare.
9
5
