Solstițiul de iarnă 2022 are loc pe 21 decembrie, la ora 23.38, iar din acest punct durata zilei începe să crească timp de șase luni, până la solstițiul de vară. Ziua ține numai 8 ore și 50 de minute, iar noaptea are peste 15 ore lungime.
Solstițiul de iarnă 2022 - Cum va fi vremea
Pe data de 21 decembrie, la ora 23:38 se produce solstițiul de iarnă.
Vremea pe 21 decembrie 2022 va fi rece noaptea, cu minime între -10 C și +4, iar ziua maximele vor fi între +3 și +12 C, în mai multe regiuni urmând să fie localități unde vor fi cel puțin +10 C la prânz. Au fost și ani în care de ziua solstițiului au fost sub -20 C în țară, un exemplu fiind anul 2006. La polul opus, în 993 au fost și peste +17 C.
Anul acesta este foarte puțină zăpadă, nefiind strat la sub 1500 m alt. La vârful Omu sunt 41 cm, iar la Bâlea Lac, doar 20 cm, în timp ce în alți ani stratul avea peste 1 metru grosime. Nu este strat de zăpadă nici la cota 1500 din Sinaia.
În 2023, solstițiul va fi pe 22 decembrie, la ora 5.27. Doar în 2027 va mai fi solstițiul pe 22 decembrie, se scrie pe pagina Observatorului Astronomic Amiral Vasile Urseanu.
Pe cer, seara, se văd bine trei planete în aceste zile, Saturn, Jupiter și Marte. Spre sfârșitul săptămânii imediat după apusul Soarelui începe să se vadă planetele Mercur și Venus. Luna nu se poate vedea în această săptămână.
Solstițiul de iarnă 2022 - Câteva explicații astronomice
Momentul solstițiului de iarnă, respectiv al începutului iernii astronomice, are loc în jurul datei de 21 decembrie. Începând de la această dată, până la 21 iunie, durata zilelor va crește continuu, iar cea a nopților va scădea în mod corespunzător.
La această dată, durata zilei are valoarea minimă din an, de 8 ore și 50 minute, iar durata nopții are valoarea maximă, de 15 ore și 10 minute (pentru București). Evident, în emisfera sudică a Pământului fenomenul are loc invers, momentul respectiv marcând începutul verii astronomice.
Iarna meteorologică începe teoretic la 1 decembrie, iar începutul iernii astronomice este marcat de un moment precis, cel al solstițiului de iarnă. El este legat de mișcarea anuală aparentă a Soarelui pe sfera cerească, ce reprezinta consecința mișcării reale a Pământului în jurul Soarelui.
Axa polilor Pământului își păstrează (în primă aproximație) direcția fixă în spațiu, ea fiind înclinata cu 66° 33′ față de planul orbitei terestre. Din acest motiv, Soarele parcurge în decurs de un an cercul sferei cerești numit „ecliptică”, a cărui înclinare față de ecuatorul ceresc este de 23° 27′.
La momentul solstițiului de iarnă Soarele se află deci în emisfera australă a sferei cerești, la distanța unghiulară maximă de 23° 27′ sud față de ecuator, el efectuând mișcarea diurnă în lungul cercului paralel cu ecuatorul ceresc, numit „tropicul Capricornului”. Aceasta explică, pentru latitudinile medii ale Terrei, inegalitatea zilelor și a nopților, precum și succesiunea anotimpurilor.
La data solstițiului de iarnă, Soarele răsare cu 23° 27′ la sud de punctul cardinal est și apune tot cu același unghi spre sud față de punctul cardinal vest. La momentul amiezii el “urcă” – ținând cont de latitudinea medie a tării noastre, de 45° – la numai 21° față de orizont.
Sursa foto: Dreamstime.com
0
0
