Curtea de Apel București sesizează Curtea Constituțională asupra Ordonanței de Urgență adoptate de guvern în 30 mai prin care se modifică articolul din Codul penal legat de cursul termenului prescripției răspunderii penale. Curtea de Apel București a admis astfel solicitarea Elenei Udrea în dosarul Hidrolectrica, miza fiind prescrierea faptelor. Elena Udrea, care încearcă și suspendarea pedepsei de 6 ani de închisoare în dosarul Gala Bute, este apărată de patru avocați în aceste două procese.

Elena UdreaFoto: AGERPRES

În 30 mai, Guvernul a adoptat o Ordonanță de urgență pentru a modifica Codul penal după decizia Curții Constituționale care a stabilit că întreruperea termenului de prescripţie a răspunderii penale este neconstituţională.

Prin OUG adoptată de Guvernul Ciucă, alineatul (1) al articolului 155 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal (...) se modifică și va avea următorul cuprins:

• „(1) Cursul termenului prescripției răspunderii penale se întrerupe prin îndeplinirea oricărui act de procedură în cauză care, potrivit legii, trebuie comunicat suspectului sau inculpatului”.

"Este o intervenție care era necesară pentru a evita o discontinuitate legislativă ce ar fi dus la compromiterea foarte multor anchete penale", spunea atunci ministrul Justiției, Cătălin Predoiu.

Argumentele invocate de avocații Elenei Udrea pentru sesizarea Curții Constituționale

În dosarul Hidrolectrica - în care Elena Udrea a fost trimisă în judecată de DNA în urmă cu 5 ani pentru că ar fi acceptat o mită de aproape 5 milioane de dolari de la "băiatul deștept" Bogdan Buzăianu pentru a interveni în sensul păstrării condițiilor negociate la o serie de contracte cu Hidroelectrica - avocații acesteia au cerut Curții de Apel București să accepte sesizarea CCR asupra Ordonanței de urgență.

Avocații Elenei Udrea au cerut sesizarea CCR invocând neonstituționalitatea OUG privind prescripția faptelor penale, iar instanța a admis solicitarea.

Miza este închiderea acestui dosar, prin prescrierea faptelor.

Cea care a formulat excepțiile de neconstituționalitate este Silvia Uscov, unul din cei trei avocați pe care Elena Udrea îi are în dosarul Hidrolectrica.

Avocata Uscov a explicat, pentru HotNews.ro, motivele pentru care susține declararea neconstituționalității OUG privind prescripția faptelor penale:

• "Încălcarea referendumului pentru justiție din 2019. Chiar dacă este referendum consultativ, el produce efecte juridice indirecte, și anume nu poate fi adoptată o legislație care încalcă acel rezultat al referendumului.
• Nu se justifica OUG pentru că nu era o situație de urgență.
• Încălcarea principiului cooperării loiale guvern-parlament. Erau deja în dezbatere parlamebtare două proiecte legislative ale USR pe această temă. Trebuia supuse la vot acestea. Prin adoptarea OUG a fost vulnerabilizată prescripția. Dacă va fi declarată neconstituțională OUG, peste câțiva ani vom fi în aceeași situație, tot fără prescripție".

Miza este închiderea acestui dosar, prin prescrierea faptelor.

"Indiferent dacă se declara sau nu neconstituționalitatea OUG 71/2022, pentru dosarul Hidroelectrica este împlinit termenul de prescriptie de vreo 4 ani deja și nu pot fi luate in considerare actele de întrerupere a prescriptiei din 2015 pentru ca s-a răsturnat prezumția de constituționalitate pe perioada 01.02.2014-30.05.2022", mai spune avocata Elenei Udrea.

La momentul adoptării OUG contestate, Cătălin Predoiu argumenta că ordonanța nu intră în contradicție cu referendumul pe justiție din 2019, pentru că acesta a vizat: materia infracțiunilor, a pedepselor și organizării judiciare, iar prin OUG "nu se abrogă infracțiuni, nu se măresc și nu se scad pedepse și nici nu se intervine în organizarea judiciară": "Trebuie ținut cont de spiritul referendumului. Această OUG nu intră în coliziune cu efectele referendumului, cu spiritul referendumului. Dimpotrivă, se aliniază perfect acelui spirit și voinței cetățeanului care a votat la referendum".

Dosarul Hidrolectrica

Procesul Hidrolectrica se află pe rolul Curții de Apel București. În acest dosar, Elena Udrea a fost trimisă în judecată de DNA în urmă cu 5 ani pentru că ar fi acceptat o mită de aproape 5 milioane de dolari de la "băiatul deștept" Bogdan Buzăianu pentru a interveni în sensul păstrării condițiilor negociate la o serie de contracte cu Hidroelectrica.

Dosarul este rejudecat. În iulie 2020, instanța supremă a decis că procesul Hidroelectrica, în care Elena Udrea este acuzată de trafic de influență și de spălare a banilor, iar Dan Andronic de mărturie mincinoasă, poate începe. Primul termen al acestui proces de la Curtea de Apel București a fost în octombrie 2021, când Udrea a mers la instanță, dar nu a intrat în sală, pe motiv că nu este vaccinată anti-COVID.

Avocat: "Condițiile în care Elena Udrea este ținută în penitenciar nu sunt atât de rele"

La acest moment, fostul ministru al Turismului Elena Udrea este în perioada de carantină de 21 de zile la Penitenciarul Târgșor.

Întrebată despre condițiile pe care Udrea le are în penitenciar, Silvia Uscov a răspuns: "Este penitenciar. Nu sunt atât de rele condițiile, deocamdată, pentru că acum este într-un spațiu provizoriu, fiind în carantină. Noi sper să avem o soluție pozitivă la ICCJ".

Avocații Elenei Udrea au cerut ICCJ și sesizarea Curții Europene de Justiție, iar instanța ar putea lua o decizie în acest caz în 29 iunie. De asemenea, avocații care o reprezintă pe Udrea cer suspendarea executarea deciziei de condamnare, până când CJUE va pronunța o decizie.

După decizia definitivă de condamnare la 6 ani de închisoare în dosarul Gala Bute, din 7 aprilie, Elena Udrea a fugit din țară și a fost prinsă în Bulgaria, unde a stat în arest timp de peste două luni, perioadă în care s-a derulat procesul de extrădare.

Elena Udrea a fost adusă în România în 16 iunie, pentru a-și executa pedeapsa primită în dosarul Gala Bute. Și în acest dosar Udrea a invocat o cale extraordinară de atac - recursul în casație -, la instanța supremă.

Condamnările definitive în dosarul Gala Bute

Fostul ministru al Turismului a fost condamnată, în iunie 2018, la 6 ani de închisoare în dosarul Gala Bute. La momentul pronunțării deciziei definitive, Udrea se afla în Costa Rica.

Ea fugise din România la începutul lui 2018 și a cerut azil în Costa Rica. În octombrie 2018, a fost reținută de Interpol în Costa Rica și apoi încarcerată. A fost eliberată în decembrie 2018, după ce Curtea Constituţională a decis că sunt ilegale completurile de 5 judecători de la instanţă supremă.

Elena Udrea a revenit în România în 8 iulie 2019, la aproape un an și jumătate de la fuga sa în Costa Rica. Ea și-a anunțat atunci revenirea în țară pe Facebook, spunând că a renunțat de bunăvoie la statutul de refugiat în Costa Rica, pentru că vrea să își crească fetița acasă.

Pedepsele definitive în dosarul Gala Bute pronunțate de instanța supremă în iunie 2018 și menținute prin decizia din 7 aprilie:

• Elena Udrea - şase ani de închisoare pentru luare de mită şi abuz în serviciu
• Tudor Breazu, administratorul terenurilor de la Nana deţinute de Elena Udrea - trei ani de închisoare cu executare
• Ştefan Lungu, fost consilier al Elenei Udrea - un an şi şase luni cu suspendare
• Gheorghe Nastasia, fost secretar general în Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului - patru ani de închisoare cu suspendare sub supraveghere
• Ana Maria Topoliceanu, fost director al Companiei Naţionale de Investiţii - trei ani de închisoare cu suspendare
• Dragoş Marius Botoroagă, administratorul unei firme - doi ani şi şase luni cu suspendare
• Fostul ministru al Economiei Ion Ariton a fost achitat pentru acuzaţiile de participaţie improprie la abuz în serviciu şi folosire a influenţei în scopul obţinerii de foloase necuvenite.

De asemenea, completul de cinci judecători a menţinut şi decizia instanţei de fond pe latură civilă.

Astfel, Elena Udrea trebuie să plătească aproape 3 milioane de euro, respectiv 8.116.800 lei cu titlu de despăgubiri civile, către Autoritatea Naţională pentru Turism şi să achite 600.000 euro către martorul Corin Boian şi 300.000 euro către martorul Adrian Gărdean. În plus, instanţa a dispus confiscarea în folosul statului de la Udrea a sumelor de 695.367 lei şi 296.076 lei.

Instanţa a mai dispus ca Rudel Obreja să plătească în solidar cu partea responsabilă civilmente, SC Euro Box Promotion SRL (fostă SC Europlus Computers SRL), către Ministerul Finanţelor, prin ANAF, suma de 737.507 lei cu titlu de despăgubiri civile. Totodată, i se confiscă suma de 3.000.000 lei.

Condamnările în prima instanță fuseseră pronunțate în martie 2017, Udrea primind 6 ani de închisoare.

Elena Udrea - unul dintre cei mai puternici oameni de la vârful statului în mandatul de președinte al lui Traian Băsescu - mai are pe rolul instanțelor două dosare. Într-unul dintre procese - privind finanțarea campaniei electorale de la alegerile din 2009 - a fost condamnată în martie 2021, în prima instanță, la 8 ani de închisoare, alături de Ioana Băsescu, fiica fostului președinte Traian Băsescu.