Curtea Constituţională a României (CCR) a admis, joi, o sesizare referitoare la întreruperea termenului de prescripţie a răspunderii penale, declarând neconstituțional un articol din Codul Penal ce permite întreruperea cursului prescripției odată cu administrarea de noi probe de către procurori.

Judecătorii de la Curtea ConstituționalăFoto: AGERPRES

Într-un comunicat difuzat joi, CCR informează că judecătorii constituţionali au admis excepţia de neconstituţionalitate şi au constatat că sunt neconstituţionale dispoziţiile art. 155 alin. (1) din Codul penal, respectiv „Cursul termenului prescripţiei răspunderii penale se întrerupe prin îndeplinirea oricărui act de procedură în cauză”.

• Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de omul de afaceri Adrian Mititelu în dosarul în care a fost condamnat definitiv la 3 ani de închisoare pentru evaziune fiscală.

După comunicatul inițial, Curtea Constituțională a venit cu o serie de precizări referitoare la decizia sa de joi, explicând că a mai existat o decizie de neconstituționalitate cu privire la același articol din Codul Penal și în 2018, fără ca de atunci legiuitorul să „ia măsuri pentru înlocuirea acestei sintagme”. CCR denunță totodată că, „în mod incorect și nejustificat, se reține încă o dată că prin decizia noastră am fi eliminat instituția întreruperii prescripției penale”.

• „În legătură cu comentariile care au apărut cu privire la decizia Curții Constituționale prin care am declarat neconstituționalitatea art.155 alin.(1) din Codul penal menționăm următoarele:
• Art.155 alin. (1) din Codul penal a avut până în aprilie 2018 următorul conținut: „Cursul termenului prescripției răspunderii penale se întrerupe prin îndeplinirea oricărui act de procedură în cauză”. Întrucât sintagma „oricărui act de procedură în cauză” era neclară, imprevizibilă și incoerentă, Curtea Constituțională, prin Decizia nr.297 din 26 aprilie 2018, a constatat că soluția legislativă care prevede întreruperea cursului termenului prescripției răspunderii penale prin îndeplinirea „oricărui act de procedură în cauză” din cuprinsul dispozițiilor art.155 alin. (1) din Codul penal este neconstituțională.
• Potrivit prevederilor Constituției și a Legii de organizare, această decizie era obligatorie, în sensul că legiuitorul trebuia să ia măsuri pentru înlocuirea acestei sintagme și stabilirea unor condiții clare prin care să se poată dispune întreruperea prescripției răspunderii penale, prin introducerea unor termeni univoci cu privire la condițiile și termenul întreruperii prescripției.
• Din 2018 și până în prezent, nu a fost luată nicio măsură, astfel încât prevederea „cursul termenului prescripției răspunderii penale se întrerupe prin îndeplinirea” a rămas neterminată și inaplicabilă. În aceste condiții, prin decizia prezentă s-a declarat neconstituțional textul rămas în vigoare.
• Urmează că legiuitorul să ia în sine măsurile necesare pentru punerea în aplicare a Deciziei nr. 297 din 2018 și a prezentei decizii. Menționăm încă o dată că în mod incorect și nejustificat se reține că prin decizia noastră am fi eliminat instituția întreruperii prescripției penale”.

Predoiu despre decizia CCR: Nu pot face speculaţii

Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a declarat joi, în contextul în care Curtea Constituţională a admis această sesizare referitoare la întreruperea termenului de prescripţie a răspunderii penale, că nu poate face speculaţii şi a arătat că, dacă va fi necesar, în cadrul iniţiativei legislative cu privire la Codul penal Ministerul Justiţiei va viza şi articolul respectiv, relatează Agerpres.

„Acest articol a mai fost în examenul CCR în 2018. A fost pronunţată atunci o decizie de neconstituţionalitate cu o anumită critică. Timp de patru ani, nici Parlamentul nu a reuşit să corijeze această lege. Noi avem la minister un proiect de lege care urmează să fie promovat, în perioada imediat următoare. Este în consultare cu Comisia Europeană şi ne vom adresa şi acestui articol. (...) Nu pot face, în acest moment, speculaţii până nu vedem motivaţia CCR. (...) Cunoaşteţi politica mea de a nu comenta dosare în curs şi în niciun caz nu pot să fac o gafă de a oferi vreuneia sau alteia din părţi vreun argument pe baza declaraţiei ministrului Justiţiei”, a spus Cătălin Predoiu, joi, după ce a participat la o reuniune a Ligii Aleşilor Locali ai PNL.

„Aşteptăm decizia CCR. Vom vedea ce scrie în motivare. Din punct de vedere al ministerului, care este iniţiatorul iniţiativei legislative, vom adapta, dacă este necesar, proiectul în curs şi fiecare să îşi facă atribuţiile. Proiectul este gata încă din anul 2020. (...) Consultarea cu Comisia Europeană se va finaliza în perioada următoare, vorbim de zile aici, şi o să-i dăm drumul către Parlament. Oricum avem termen în Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă pentru adoptarea proiectului 31 decembrie 2022. Avem timpul necesar să îl aplicăm”, a mai explicat Cătălin Predoiu.

Cum va remedia ministerul textul din Codul Penal

El a precizat că în proiectul MJ la articolul 155 al Codului Penal există un text de remediu, care stipulează că „întreruperea se face la comunicarea oricărui act de procedură suspectului sau inculpatului”.

Ministrul Justiţiei a fost întrebat şi despre dosarele care trenează.

„Ministerul Justiţiei nu face justiţie, nu face anchete, nu judecă procese. Aceste funcţiuni sunt îndeplinite de către parchete, respectiv de instanţe”, a răspuns Predoiu.

De asemenea, potrivit ministrului, în privinţa marilor fugari au fost „întreprinse toate demersurile necesare”.

„Vom continua să le întreprindem. Ştiţi foarte bine că şi în mandatele anterioare am dus la bun sfârşit astfel de proceduri de extrădare. Activitatea acestui departament nu s-a oprit niciodată, indiferent cine a condus ministerul, dar trebuie să înţelegeţi faptul că există o dificultate a acestor proceduri, pentru că vorbim de jurisdicţii străine, legislaţii străine, care sunt sau nu compatibile cu cea românească, de aceea făceam referire recent la cadrul normativ al UE care asigură o compatibilitate sporită şi o procedură mai uşoară în materie de extrădare pe teritoriul UE, lucrurile ar trebui să meargă mai bine”, a explicat Predoiu.

„(...) Pe de o parte ni se cer eforturi şi facem eforturi pentru combaterea corupţiei şi a oricărei forme de infracţionalitate, pe de altă parte vrem şi noi să vedem că hotărârile judecătoreşti sunt respectate şi în România şi în altă ţară, vorbim de hotărâri definitive, dar toate aceste activităţi se fac în limita unor competenţe. Nu putem să ne depăşim aceste competenţe, să comentăm dosare, să emitem judecăţi de opinie cu privire la dosare în curs sau cu privire la efectele unei decizii a CCR asupra unor dosare în curs. Judecătorii din România şi de oriunde în lume sunt liberi în conştiinţa lor juridică, pe baza legii, să judece orice caz. Ministerul Justiţiei nu are legătură cu astfel de proceduri", a mai spus Predoiu.

Potențialii beneficiari ai deciziei CCR

Sesizarea de neconstituţionalitate cu privire la acest articol privind întreruperea termenului de prescripţie a fost ridicată de omul de afaceri Adrian Mititelu, în dosarul în care a fost condamnat definitiv la 3 ani de închisoare pentru evaziune fiscală.

De altfel, fiul lui Adrian Mititelu a susținut joi, într-o postare pe Facebook, că în urma deciziei CCR de astăzi fostul patron de fotbal va fi eliberat în curând din închisoare.

• „VICTORIE !!! Azi, Curtea Constitutionala a Romaniei a admis exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 155 alin. 1 Cod Penal, exceptie invocata de Adrian Mititelu in data de 20.05.2020 in dosarul in care a fost condamnat total nelegal la pedeapsa privativa de libertate de 3 ani pe care o executa in prezent.
• In concret, pe langa toate motivele ce conduceau la o solutie de achitare, solutie ce a fost dispusa in prima instanta, Adrian Mititelu trebuia sa beneficieze de incetarea procesului penal intrucat a survenit prescriptia raspunderii penale. Acest fapt nu s-a intamplat, intrucat, instanta a aplicat prevederile art. 155 alin. 1 Cod Penal, norma ce a fost astazi declarata neconstituțională ca urmare a admiterii exceptiei de neconstitutionalitate invocate de Adrian Mititelu in dosarul solutionat cu condamnarea sa.
• Efectul deciziei de azi este ca inceteaza de indata executarea pedepsei si intr-un termen foarte scurt Adrian Mititelu va fi eliberat. Impreuna vom fi mai puternici!” - a scris Adrian Mititelu Jr. pe Facebook.

Adrian Mititelu, patronul clubului FC U Craiova 1948, a fost condamnat pe 5 noiembrie 2020 la trei ani de închisoare cu executare, pentru evaziune fiscală în cazul transferului lui Mihai Costea.

Potrivit unor surse judiciare citate de publicația G4Media.ro, pe lista potențialilor beneficiari ai deciziei CCR se numără Elena Udrea, Tudor Pendiuc (fostul primar al Piteștiului), Lucian Duță (fostul șef CNSAS), Sorin Blejnar (fostul șef al ANAF).

Conform surselor citate, dosarele cu impact mediatic aflate pe rolul marilor instanțe sunt amenințate acum de o soluție de încetare a procesului penal pe motivul împlinirii termenului de prescripție generală, cum este de exemplu cazul Hidroelectrica, în care sunt judecate Elena Udrea și Ioana Băsescu.

Parlamentul are la dispoziție 45 de zile pentru a pune Codul Penal în acord cu decizia CCR.