Emigrarea este un subiect critic pentru România de astăzi, dar cu atât mai important pentru România de mâine. Conform celui mai recent studiu realizat de Rethink Romania, 730.000 de români au declarat că probabil sau cu siguranta vor emigra în 2022. Cei mai tentați să plece din țară sunt tinerii între 16 și 24 de ani. Acesta este unul dintre aspectele cele mai îngrijorătoare prezentate de Mihai Bârsan, fondator The Pareto Report la ediția 33 a Future Talks, serie de conversații săptămânale despre viitor, tehnologie și sustenabilitate dezvoltată de Social Innovation Solutions din 2020 alături de UniCredit Bank.
Studiul Rethink Romania realizat de catre agenția Aha Moments pune într-un spectru mai larg locuitorii din România, analizând ”publicul comercial extins”, cu vârste de 18-65 ani și cu acces la internet, și ”populația Pareto”, top 20% dintre români care fac parte din publicul comercial extins, dpdv al venitului lunar.
Ce este ”Publicul Pareto”? Cei care au capacitatea financiară și adesea o mai mare disponibilitate mentală pentru a testa, promova și extinde noi obiceiuri de consum, dar și mentalități și ideologii. The Pareto Report este un program amplu de cercetare, menit să aducă o înțelegere multilaterală a acestui tip de public.
Faptul ca peste 60% din” Early Adopters” au sub 35 de ani arată că aceasta este generația de vizionari care va construi viitorul României, a declarat Mihai Bârsan, menționând că ”depinde foarte mult de noi, ce facem noi ca să le atragem si mentinem interesul pentru România.”
Pe lângă cei care vor să emigreze în 2022, alți 20% spun că se gândesc să facă acest lucru în următorii ani, însă nu sunt foarte hotărâți. Se gândesc să plece mai ales cei care cred că România nu ofera siguranta, perspective pe termen lung si nu este o țară prietenoasă cu copiii
Cum percep românii calitatea vieții? 13% din publicul comercial consideră că au o viață bună, 47% consideră că au o viață “mai degrabă bună”, însă scorul general al studiului privind percepția pe care o au românii asupra calității propriei vieți este de 6,6 pe o scară de la 1 la 10, fiind un scor moderat - consistent cu un loc 45-46 al României in lume.
Românii sunt însă destul de optimiști atunci când se gândesc la viitor, majoritatea având speranța unor perspective pozitive pentru următorii 5 ani. Tinerii de 18-24 ani se declară cel mai puțin fericiți de calitatea vieții lor în prezent, însă sunt printre cei mai optimiști atunci când se gândesc la perspectivele de viitor. În schimb, românii mai în vârstă, în special cei trecuți de 55-65 ani sunt cei mai sceptici, așteptându-se ca viața lor să nu se îmbunătățească în mod semnificativ.
Cum arată românii viitorului și cum va arăta populația României în viitor? Între eșalonul de 18-24 ani si cel de 25-34 ani există o mare diferență de percepție asupra calității vieții. ”Sunt mai independenți, au alte circumstante: și-au încheiat studiile, au deja un job, au copii sau plănuiesc să aibă.” a explicat Mihai Bârsan, referidu-se la motivele pentru care românii cu vârste între 25-34 ani sunt mai mulțumiți de calitatea vieții lor comparativ cu percepția pe care o au tinerii cu vârste cuprinse între 18-24 ani. Tinerii, cei fără copii și fără un partener de viață, au o probabilitate mai mare de a emigra.
“Sunt două coordonate: ce se întâmplă cu acești români când cresc, dacă pleacă din țară unde aleg să plece și îmbătrânirea populației. Noile generații sunt mai puține numeric și au un risc mare de săracie, pentru ca cei mai mulți copii se nasc în familiile sărace.”, spune Mihai Bârsan.
O mare provocare pentru această generație tânără este perspectiva de viitor, mai ales în contextul pandemiei când în prezent, atât la nivelul țării, cât și la nivel global, tinerii se confruntă cu anxietăți și diverse probleme generate de contextul actual și de minusurile de care se lovesc în formatul educației online. ”Sunt și lucruri care nu țin de pandemie. Tinerii au nevoie foarte mare de a fi independenți, de a se afirma. Cât timp sunt în sânul familiei se simt limitați, în momentul în care reușesc să devină independenți, să fie pe picioarele lor, se schimbă perspectiva.” a menționat Mihai Bârsan, declarând că aceasta ar fi o concluzie a mai multor serii de analize făcute în direcția tinerilor. Cei care vor să emigreze simt că sunt blocați de hoție și minciună, dar și de conservatorism, aspecte care le blochează încrederea că pot reuși în a se realiza. Analizând cealaltă fațetă a studiului, principalele motive pentru care românii aleg să nu plece din țară sunt legate de gradul de apartenență exercitat prin nivelul de mândrie: mândria de a locui în România crește odată cu venitul și cu vârsta. Tinerii înregistrează cel mai mic scor, dar si cei peste 55 de ani raportează un scor mai mic atunci când sunt întrebați cât de mândri sunt că trăiesc în România.
Mihai Bârsan a menționat în cadrul Future Talks că există și alte componente ce trebuiesc analizate cu atenție: atât întoarcerea din străinătate a românilor înapoi în țară, cât și tendințele globale care nu sunt luate deloc în considerare, precum impactul încălzirii globale asupra populației, sau ce se întâmplă cu cei care migrează din zonele afectate de război sau de secetă. ”Ca exemplu, sunt 300.000 de străini cu drept de muncă în România, mă refer la forță de muncă din Nepal, Pakistan, etc, care suplinește lipsa de forță de muncă din România. Dacă peste 10 ani vor exista peste 3 mil. de străini non-EU în țara noastră? Nu este imposibil, economia României va avea nevoie. Acești 3 mil. de non-europeni care vor avea vârste între 25-34 ani vor schimba fundamental structura etnică a României.”
În România viitorului nu vom mai fi toți etnici români, vom avea două categorii de persoane: românii și locuitorii, inclusiv cetățeni care își vor păstra propriile culturi și tradiții, fie că sunt nepalezi, birmanezi, mozambicani, etc, populația țării noastre va devenii mult mai diversă, iar acești cetățeni noi vor trebui integrați, aceasta fiind o concluzie enunțată de Mihai Bârsan ca o perspectivă foarte posibilă a României din viitor.
Conform studiului Rethink Romania, recomandarea României ca țară în care să trăiești înregistrează un scor scăzut în rândul românilor, doar 36% au o părere suficient de bună încât să facă această recomandare, iar acest procent arată un nivel de încredere mai scăzut comparativ cu percepția de calitate asupra vieții. ”Eu m-aș uita la partea plină a paharului. O treime din romani sunt promotori ai României ca țară în care să trăiești, le place, ar recomanda-o unor prieteni.” - Mihai Bârsan. De asemenea, studiul arată că încrederea în ceilalți este mai mare la populația Pareto, la promotorii României și la cei mulțumiți de calitatea vieții lor.
Studiul realizat la inițiativa Rethink România, think thank care își propune să maximizeze potențialul României pentru următorii ani, poate fi baza unei strategii sustenabile, pornind de la premisa că este necesar să schimbăm mentalități, iar primul pas nu este de a oferi soluții, ci mai degrabă de a face un diagnostic, de a analiza situația în care se află în prezent România atunci când vrem să înțelegem cu adevărat subiectul emigrării. Mai multe date despre Raportul Pareto sunt publicate pe www.paretoreport.ro.
Articol susținut de Social Innovation Solutions
12
5
