Un bărbat în vârstă de 72 de ani, din judeţul Neamţ, a fost dus în stare foarte gravă la Spitalul "Dr.C.I.Parhon" din Iaşi, unde a fost diagnosticat cu hantavirus, o boală infecţioasă gravă și rară, iar pronosticul medicilor este rezervat. Ce sunt hantavirusurile, cum se diagnostichează, care e tratamentul și ce șanse de vindecare ai dacă te-ai infectat.

HotNews.roFoto: Hotnews

Ce este hantavirusul, boala infecțioasă gravă cu care a fost diagnosticat un bărbat din Neamț

​Hantavirusurile sunt o familie de viruși răspândiți în principal de rozătoare și pot provoca boli variate la oameni, printre care febră hemoragică cu sindrom renal (HFRS). Fiecare tip de hantavirus are o anume specie de gazdă (rozătoare) și se răspândește la oameni prin intermediul urinei, fecalelor, salivei, și mai rar printr-o mușcătură a gazdei infectate.

Hantavirusurile sunt virusuri cu genom ARN monocatenar trisegmentat care aparţin familiei Bunyaviridae, genul Hanavirus. Sunt agenţi etiologici a două sindroame clinice: sindromul pulmonar cu hantavirus şi febra hemoragică cu sindrom renal (grup de afecţiuni cu manifestări clinice similare: febra hemoragică epidemică, nefropatia epidemică şi febra hemoragică de Coreea).

Febra hemoragică cu sindrom renal este o zoonoză cu debut brusc caracterizat prin febră, durere lombară, manifestări hemoragice de diferite grade si implicare renala. Boala severa este asociata cu virusul Hantaan (in principal in Asia) si virusul Dobrava (in Balcani). Au existat cazuri rare de transmitere de la persoană la persoană ( în Chile și Argentina) printre contactele strânse ale unei persoane care era bolnavă cu un anumit tip de hantavirus numit virusul Anzilor .

Boala este caracterizata de cinci faze clinice, care deseori se intrepatrund: febrila, hipotensiva, oligurica, diuretica si convalescenta.

Cum apar infecțiile

Infecțiile cu hantavirus uman apar sporadic, de obicei în zonele rurale unde pădurile, câmpurile și fermele oferă un habitat adecvat rozătoarelor. Zonele din jurul casei în care pot locui rozătoarele (de exemplu, case, hambare, dependințe și magazii) sunt potențiale locuri în care oamenii pot fi expuși virusului. Nu se știe cu precizie dacă câinii și pisicile sunt purtători ai hantavirusurilor; cu toate acestea, ei pot aduce rozătoarele infectate în contact cu oamenii dacă prind astfel de animale și le duc acasă.

Drumeții pasionați de camping pot fi, de asemenea, expuși atunci când folosesc diferite adăposturi din zone locuite de rozătoare. Șansa de a fi expus la hantavirus este cea mai mare atunci când oamenii lucrează sau locuiesc în spații închise în care rozătoarele trăiesc activ.

Ce simptome are infecția cu hantavirusul

  • 1. Faza febrila, care dureaza intre 3 – 7 zile, este caracterizata de : febra mare, cefalee, anorexie urmate de durere severa abdominala sau lombara, deseori acompaniate de stare de greata si varsaturi, inrosirea fetei, petesii si conjunctivita.
  • 2. Faza hipotensiva dureaza intre cateva ore si trei zile si este caracterizata de instalarea abrupta a hipotensiunii care poate progresa pana la soc si manifestari hemoragice mai pronuntate.
  • 3. Faza oligurica (3 – 7 zile) tensiunea arteriala revine la normal sau este marita, greata si varsaturile pot persista, pot aparea hemoragii severe si excretia de urina se diminueaza dramatic. Majoritatea deceselor (rata de fatalitate intre 5 – 15%) au loc in timpul fazei hipotensive sau oligurice.
  • 4. Faza diuretica: dureaza zile pana la saptamani, indicand un prognostic bun; urmatoarele probleme clinice pot fi deshidratarea, dezechilibre electrolitice si infectii secundare.
  • 5. Convalescenta dureaza saptamani sau luni.

Rozătoarele contaminează cu virus urina, excrementele și saliva. Virusul este transmis în principal oamenilor atunci când aceștia respiră aer din zona contaminată. Oamenii de știință cred că oamenii ar putea fi capabili să se infecteze dacă ating ceva care a fost contaminat cu urină de rozătoare, excremente sau salivă și apoi își ating nasul sau gura.

ssurse: https://www.cnscbt.ro/, https://www.cdc.gov/hantavirus/hps/transmission.html, https://bioclinica.ro/