Pandemia a afectat doar temporar grupările de trafic de droguri / Cum s-au adaptat rețelele și cum a evoluat piața europeană a drogurilor - raport DIICOT

de I.H.     HotNews.ro
Vineri, 26 februarie 2021, 16:45 Actualitate | Esenţial


droguri
Foto: Politia Romana
În ultimii ani s-a observat o creştere a purităţii drogurilor distribuite pe stradă de către traficanți, ceea ce denotă creşterea cantităţilor destinate României, spun procurorii DIICOT. Municipiul București rămâne principalul oraș care polarizează consumul de heroină în România și generează cererea de heroină, mai afirmă procurorii, care avertizează asupra riscului în creștere de apariție a unor laboratoare de producţie în România. Conform acestora, pandemia de COVID-19 a afectat doar temporar grupările de trafic de droguri, care s-au adaptat rapid.

În cursul anului 2020, din cele 17.019 de dosare de trafic de droguri (7.814 au fost cauze nou înregistrate), au fost soluționate 7.006, față de 7.248 soluționate în 2019. Cifrele indică o scădere cu 4,74% vizând cauzele de soluționat, cu 15,19% vizând cauzele nou înregistrate și cu 3,34% în ceea ce privește cauzele soluționate. Dintre acestea, au fost soluționate prin rechizitoriu și acorduri de recunoaștere a vinovăției 1.279 (979+300) de cauze, față de 1.124 (752+372), cauze în anul 2019 (creștere cu 13,79%), cu 2.155 inculpați trimiși în judecată, față de 1.817 inculpați trimiși în judecată în 2019 (creștere cu 18,60%), dintre care 750 inculpați arestați preventiv trimiși în judecată, față de 651 inculpați arestați preventiv în anul 2019 (creștere cu 15,21%).

Ce cantități de droguri au fost confiscate anul trecut

Cantitatea totală de droguri indisponibilizată pentru confiscare în anul 2020 a fost de 122,80 kg droguri de mare risc și 2.314,85 kg droguri de risc, cu un total de 2.437,65 kg droguri, în comparație cu anul 2019, când a fost indisponibilizată cantitatea totală de 1.786,08 kg droguri de mare risc și 1.235,92 kg droguri de risc.

De asemenea, în 2020 au fost indisponibilizate și 6.229.867 comprimate droguri de mare risc (cea mai mare captură de droguri de acest tip realizată vreodată în România) și 8.230 comprimate droguri de risc (în anul 2019 au fost indisponibilizate 49.893 comprimate droguri de mare risc și 4.538 comprimate droguri de risc).

În ceea ce privește situația culturilor și a plantelor de cannabis, au fost indisponibilizate pentru confiscare anul trecut 4.506 plante în greutate totală de 627,80 kg și fragmente vegetale cu THC în greutate totală de 40,30 kg, respectiv un total de 668,10 kg plante și fragmente vegetale conținând THC. Comparativ, în anul 2019 au fost indisponibilizate în vederea confiscării 2.883 plante cu o cantitate netă totală de 555,34 kg, incluzând și fragmentele vegetale cu THC.

Cum a evoluat piața europeană a drogurilor

Datele disponibile din „European drug market report 2019” indică faptul că, în general, disponibilitatea drogurilor în Europa rămâne ridicată pe toate tipurile de droguri. Piața europeană a drogurilor se caracterizează tot mai mult prin faptul că populația are acces la o varietate de droguri de mare puritate și cu potență ridicată care, în termeni reali, sunt de obicei fie echivalente ca preț, fie mai ieftine decât în urmă cu zece ani. Utilizarea heroinei și a altor opioide încă reprezintă cea mai mare parte a riscurilor asociate consumului de droguri.

Piața drogurilor rămâne principala sursă de venituri pentru grupările de criminalitate organizată.

În același raport este evidențiat că piața drogurilor este complexă, foarte adaptabilă și inovativă. Infrastructura de transport și mobilitatea persoanelor are trend ascendent, reflectată în globalizarea producției de droguri și a rețelelor de trafic.

Pandemia a afectat doar temporar grupările de trafic de droguri

Potrivit DIICOT, pornind de la aceste aspecte evidențiate de către E.M.C.D.D.A. pe piața de droguri din Uniunea Europeană trebuie luat în calcul că modurile de operare utilizate de către grupurile de criminalitate organizată implicate în traficul de droguri sunt ajustabile, iar grupările se adaptează rapid situației actuale și exploatează noi oportunități, inclusiv tehnologia digitală, fapt pentru care disponibilitatea drogurilor este în continuare ridicată.

În contextul pandemiei și al restricțiilor din martie 2020, limitarea aprovizionării grupărilor de distribuție a drogurilor a determinat o creștere a prețurilor drogurilor cu până la 20% la toate tipurile de droguri, iar după relaxarea măsurilor restrictive grupările au devenit active pentru a asigura aprovizionarea rețelelor și a satisface cererea. Astfel, pandemia a afectat doar temporar grupările de criminalitate organizată, acestea adaptându-se foarte repede pentru acoperirea cererii de droguri, afirmă procurorii DIICOT.

Având în vedere restricțiile de călătorie impuse în Uniunea Europeană, traficul prin curieri al anumitor droguri a fost parțial înlocuit de către canalele de transport și expediere atât pe cale rutieră (servicii de poștă și coletărie), cât și pe cale maritimă, prin Portul Constanța.

Principalele tipuri de droguri și rutele de trafic:

Heroina - risc în creștere de apariție a unor laboratoare de producţie în România

Ruta Balcanică continuă să fie utilizată în traficul cu heroină cu cele două ramuri ale sale, respectiv:
  • 1. Afganistan-Pakistan-Iran-Turcia-Grecia-Macedonia, Serbia, Croația-statele din Europa de Vest;
  • 2. Afganistan-Pakistan-Iran-Turcia-Bulgaria-România-Ungariaşi ţări ale Europei de Vest.
În ultimii ani, există tot mai multe cazuri de reţele implicate în politrafic şi policriminalitate şi, de asemenea, de interconexiune între rutele de transport ale heroinei, cocainei şi drogurilor sintetice. Dacă în trecut existau cazuri de creare a unor reţele ad-hoc doar pentru satisfacerea unei nevoi temporare, în prezent, practic s-a reuşit conectarea zonelor de producţie a heroinei din Afganistan, Pakistan, Iran cu zonele critice de intrare în Europa a cantităţilor mari de cocaină din America de Sud, dar şi de producţie a drogurilor sintetice (Olanda), ambele tipuri de drog având un preţ de desfacere foarte mare în Orientul Mijlociu şi statele arabe.

Modalitatea de traficare este denumită în termeni specifici ruta ţărilor Caucazului de Sud, iar schimbările geo-politice din regiune au determinat folosirea intensă a acestei rute.

Un alt element de noutate este reprezentat de apariţia pe rutele clasice a unor cantităţi de morfină - bază având ca destinaţie Olanda unde există date certe despre apariţia unor laboratoare de producţie a heroinei. Riscul apariţiei de astfel de laboratoare şi în România este unul în creştere în special pentru faptul că în spaţiul european transportul şi diponibilitatea precursorilor necesari (anhidridă acetică) sunt foarte facile, arată procurorii DIICOT în raportul de activitate pe 2020.

Pe segmentul intern piaţa este polarizată de consumatorii din Bucureşti, al căror număr este relativ stabil şi este alimentată de grupările criminale din această zonă având conexiuni cu comunitatea turcă pe segmentul de import şi cu clanurile de etnie rromă pe segmentul de distribuţie stradală, conform DIICOT.

În ultima perioadă nu au fost observate modificări majore, însă cantităţile necesare satisfacerii cererii acestei pieţe rămân ridicate, iar în ultimii ani s-a observat o creştere a purităţii drogurilor la nivel stradal, ceea ce denotă creşterea cantităţilor destinate României.

Se poate exemplifica din nou faptul că şi în acest domeniu interconexiunea grupărilor autohtone cu grupările formate din cetăţeni bulgari sau turci creează premisele dezvoltării permanent de noi legături, iar disponibilitatea pe piaţă a unor cantităţi tot mai pure poate duce la creşterea numărului de consumatori pe fondul eliminării consumului de noi substanţe psihoactive şi revenirii la consumul drogurilor „clasice”, mai arată DIICOT în raportul de activitate pe 2020.

Municipiul București rămâne principalul oraș care polarizează consumul de heroină în România și generează cererea, iar grupările de cetățeni turci și de etnie rromă sunt principalele grupări care acționează în acest segment, potrivit procurorilor.

Cocaina - rute diversificate şi metode de disimulare din ce în ce mai sofisticate

Traficul de cocaină la nivel european rămâne marcat de preocupările grupărilor criminale transnaţionale de introducere a marilor cantităţi de cocaină provenite din America de Sud folosind rute diversificate şi metode de disimulare din ce în ce mai sofisticate mergând până la reacţii chimice complexe ce fac imposibilă detectarea acesteia chiar în cazul în care transporturile sunt capturate.

Multinaţionalitatea grupărilor criminale responsabile de expansiunea fenomenului la nivel european a creat numeroase oportunităţi în traficul cocainei, cât şi al dezvoltării unor legături criminale transfrontaliere puternice.

Romania, la fel ca Bulgaria, Moldova şi Ucraina sau Turcia, prin porturile de la Marea Neagră reprezintă o alternativă viabilă, ocolitoare de introducere a acestui drog în Europa. Facilităţile oferite de Portul Constanţa şi influenţa unor elemente cu caracter criminogen în administraţia organelor de control şi entităţilor economice din porturile de la Marea Neagră creează premisele utilizării acestei alternative, în anul 2014 înregistrându-se primul caz instrumentat în care a fost folosită ca şi metodă de operare metoda „rip-off”, ceea ce denotă posibilitatea existenţei unor legături infracţionale stabile şi de durată cu autorităţile din spaţiul portuar implicate în manevrarea şi depozitatea containerelor, spun procurorii DIICOT. După introducerea cocainei în România, aceasta urmează ruta balcanică spre Europa de Vest.

Infrastructura infracţională dezvoltată pentru traficarea marilor cantităţi de heroină şi droguri sintetice este folosită şi pentru traficarea cocainei. Această infrastructură este disimulată cu activităţi comerciale legitime care să evite eventuale analizele de risc.

Toate marile cantităţi introduse în Europa prin Portul Constanţa nu au fost destinate decât pieţelor din Vestul Europei, în special Olanda şi Spania. Conform DIICOT, referitor la cartelurile columbiene, există date referitoare la faptul că, în prezent, investesc sume mari de bani pentru realizarea unor metode chimice de disimulare a cocainei tot mai sofisticate care sunt imposibil de detectat pentru autorităţile de aplicare a legii, iar existenţa unor relaţii comerciale cu companii care efectuează importuri de mărfuri din state din America de Sud reprezintă oportunităţi de introducere a cantităţilor de droguri disimulate astfel. Această metodă implică în aceeaşi măsură existenţa unor laboratoare de extragere a cocainei în statele europene destinatare ceea ce reprezintă un risc major.

Din cazurile instrumentate până în prezent rezultă faptul că astfel de laboratoare de extragere a cocainei au fost folosite în Spania, Olanda, dar şi în Republica Moldova sau Ucraina menţinându-se riscul apariţiei de astfel de laboratoare de extragere chiar şi pe teritoriul României.

Una din metodele folosite a fost uleiul de palmier, cărbunele şi lemnul prin impregnarea acestora cu o variantă descompusă a cocainei care nu este posibil de identificat cu mijloacele deţinute de autorităţile poliţieneşti.
Metoda clonării containerelor este una foarte des folosită întrucât nu implică existenţa unor legături infracţionale în ţara de intrare în Europa, ci la destinaţia finală. La nivel mondial, companiile internaţionale de transport containerizat de mărfuri raportează câteva mii de containere care „dispar” din circuitul legal. Multe dintre acestea ajung să fie folosite de cartelurile columbiene pentru a fi disimulate cantităţi mari de cocaină. Clonarea are loc în spaţii amenajate temporar special pentru acest scop loc în care se realizează şi „contaminarea” cu droguri, iar ulterior, la identificarea unei companii din Europa care efectuează un transport legal de mărfuri sunt înlocuite cu cele trimisie de companiile de shipping şi este inscripţionat numărul de container menţionat în documentele de transport.

Cannabis şi derivaţi - apariția distribuitorilor de echipamente specifice

Preţul relativ scăzut, disponibilitatea crescută pe teritoriul României precum şi caracterul „recreativ” al acestui tip de drog au făcut să fie printre unul din cele mai consumate stupefiante, fiind cel mai capturat drog în ultimii ani. Cererea pentru acest tip de drog este determinată și de scăderea disponibilităţii noilor substanţe psihoactive-etnobotanice, de ușurința obținerii prin intermediul culturilor indoor (al căror număr creşte), cât şi de popularitatea şi falsa convingere că acest drog nu este periculos.

Un element de noutate este apariția distribuitorilor de echipamente specifice, semințe şi know how pentru organizarea culturilor indoor. Acestea acționează în special în mediul online, având magazine specializate de vânzare a acestor echipamente. Cererea de canabis de pe piața internă, dar și disponibilitatea semințelor și echipamentelor utilizate în producția de droguri atât în România, cât și în țările UE, au determinat creșterea numărului de culturi indoor și aprovizionarea pieței interne în mare pondere cu cannabis produs în România, arată DIICOT.

Referitor la cantităţile mari care alimentează piaţa internă, se menţin ca state sursă Spania şi Olanda, iar ca metode de transport cel mai des folosite activitățile realizate de firme de coletărie, majoritatea desfășurând neautorizat astfel de servicii, caracterul clandestin îngreunând desfășurarea anchetelor.

Pe piața din România, în ultimi doi, ani au apărut magazinele de distribuție a produselor ce conțin substanțe active din planta cannabis, respectiv C.B.D. și T.H.C. Persoanele și grupările ce intenționează promovarea acestor produse pe piața din România, atât fizic, cât și online generează toleranța societății față de drog și se prevelează în mod eronat de Regulamentul nr. 1307/2013 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unor norme privind plățile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune, care conferă vocație pentru plata sprijinului acordat de Uniunea Europeană fermierilor „numai în cazul în care conținutul de tetrahidrocanabinol din soiurile utilizate nu depășește 0,2 %”.

Droguri sintetice, precursori şi noi substanţe psihoactive

Drogurile sintetice sunt prezente pe piaţa din România şi sunt consumate în scop recreaţional. Acestea provin din ţări ale Europei de Vest (în special Olanda şi Belgia) reprezentând principalele zone de producţie a drogurilor sintetice. Capturile înregistrate au demonstrat că cererea pe piaţa din România este constantă, spun procurorii.

Prezenţa pe piaţa din România a acestor droguri este determinată de libera mişcare a persoanelor şi a bunurilor, dar şi de diferenţele de preţ între Europa de Vest şi România, în sensul că în țara noastră prețul de comercializare este mult mai mare.

Traficul internaţional de droguri sintetice înglobează Ruta Balcanică ce este folosită în sens invers (Europa de Vest – Orientul mijlociu) pentru traficarea unor cantităţi importante de droguri sintetice. Ţările din Orientul Mijlociu se confruntă cu o cerere mare pentru drogurile sintetice.

De asemenea, în traficarea cantităţilor mari de droguri sintetice dinspre Olanda spre Turcia şi Orientul Mijlociu sunt implicaţi cetăţeni de origine turcă fiind folosită aceeaşi infrastructură de transport ca şi în cazul heroinei, arată DIICOT. În ultimii ani au crescut semnificativ cantităţile capturate de MDMA transportate prin intermediul camioanelor şi disimulate fie în încărcătura legală fie în spaţii special amenajate ale mijloacelor de transport.

Având în vedere conexiunile dintre grupările implicate în transport şi grupările de crimă organizată româneşti, există riscul permanet al alimentării pieţei interne de către aceştia sau de depozitare temporară pe teritoriul României. Totodată, având în vedere conflictele existente în mai multe state arabe care au creat o cerere mare de amfetamină, au fost semnalate inclusiv producerea de astfel de comprimate cunoscute sub denumirea de captagon, mai spun anchetatorii.

Pottrivit acestora, distribuția noilor substanțe psihoactive rămâne constantă pe piața neagră din România, determinată pe de o parte de lipsa unei incriminări în legea specială, Legea nr. 194/2011 privind combaterea operațiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute de acte normative în vigoare, a operațiunilor cu acest tip de substanțe în vederea consumului propriu, iar, pe de altă parte, de limitele reduse ale pedepselor prevăzute pentru infracțiunile incriminate. În aceste condiții, distribuția acestui tip de substanțe este încurajată.

Tendințe în traficul de droguri în 2021

În ceea ce priveşte tendinţele traficului de droguri preconizate pentru anul 2021, procurorii DIICOT spun că acestea pot fi sintetizate astfel:
  • Portul Constanţa rămâne o alternativă de introducere a marilor cantităţi de cocaină în Europa, implicarea traficanţilor atât din România, cât şi din statele balcanice fiind tot mai pregnantă.
  • Consumul de cocaină a fost în creștere în anul 2020 în România, mai ales la persoanele preponderent tinere și cu un venit mai ridicat, cu estimarea că această tendință se va menține și în anul 2021.
  • În ultima perioadă de timp cantitățile de heroină traficate la nivel stradal au fost de o puritate din ce în ce mai mare, ajungând la aproximativ 20% sau chiar mai mare, cu o tendință de creștere în anul 2020.
  • România este în prezent o țară de tranzit pentru importante cantități și tipuri de precursori ai drogurilor și pre - precursori ai acestora, existând riscul ca în viitorul apropiat să se treacă inclusiv la transformarea acestora în droguri în laboratoare ilicite aflate pe teritoriul național.
  • Se menţine trendul ascendent al culturilor in-door/out-door de cannabis, precum şi al consumului la nivel naţional datorită posibilităţilor de obţinere de „know how” prin intermediul internetului. În consecință, numărul consumatorilor de astfel de droguri a crescut considerabil, cu tendință de creștere și în viitor.
  • Se continuă comercializarea noilor substanţe cu proprietăţi psihoactive prin intermediul internetului, cu ajutorul unor site-uri ce nu sunt găzduite pe teritoriul României. România a devenit o țară de destinație a noilor substanțe psihoactive (NSP), numărul consumatorilor de astfel de substanțe fiind în creștere, iar vârsta acestora în scădere, existând o amenințare reală la sănătatea psihică și fizică a noii generații.
  • Este în creștere numărul cetățenilor români racolați pentru a sprijini sau derula activități ilegale de „cărăușie”, fiind preferați datorită apartenenței țării noastre la spațiul comunitar, transportatorii fiind motivați financiar sau constrânși prin diferite metode;
  • Se preconizează intensificarea folosirii evoluțiilor înregistrate în domeniul tehnologic, mai ales cel informatic, de către membrii grupurilor infracționale de narcotraficanți autohtoni, pentru a relaționa infracțional cu persoanele aflate pe teritoriul altor state, pentru a perfecta și derula activitățile de trafic de droguri.
  • Este posibilă creșterea numărului de dosare având ca obiect traficul și deținerea de droguri de mare risc, îndeosebi cocaină și comprimate ecstasy la nivelul municipiilor reședință de județ, al centrelor universitare, dar și al municipiului București, având în vedere supraproducția de astfel de droguri la nivel internațional, creșterea calității acestora și pe cale de consecință scăderea prețului de vânzare și a disponibilității mai facile a acestora spre consum.








Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















1486 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS
Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by