Federația sindicală Hermes acuză ”super salariile” unor directori din cercetare: 123.960 lei pe lună / Reacția ROSA

de I.B.     HotNews.ro
Luni, 26 octombrie 2020, 16:22 Actualitate | Esenţial


Marius Ioan Piso
Foto: rosa.ro
 documente
(26 Oct 2020) PDF, 8MB
​​Federația sindicală Hermes a intrat în posesia unor documente care ne arată existența unor salarii din 6 cifre, ”CIM-uri fictive mult peste cazul Bombonica Dragnea, falsificarea dosarelor de concurs pentru obținerea gradelor științifice, subordonarea Comisiei de etică a cercetării” și multe altele.

”Campionul cercetării pe luna decembrie 2018 este Eugeniu Mihnea Popescu, cercetător științific gradul 3 la Institutul de Științe Spațiale – Filiala INFLPR care figurează, conform Declarației 112, cu un venit de 123.960 lei brut, adică 81.368 lei net. Salariul lunar pe 2018 al preşedintelui Iohannis era de 22.800 de lei, retribuția netă fiind 13.338 lei.”, spume Hermes.

HotNews.ro l-a contactat pe Marius-Ioan Piso, președintele și directorul executiv al Agenției Spațiale Române (ROSA), pentru a comenta acuzele aduse de Hermes în comunicatul de față. Dl. Piso a declarat că nu a citi comunicatul, ca nu vrea să discute cu sindicatul Hermes pe care-l acuză de lipsă de reprezentativitate și etică, dar a făcut câteva precizări generale privind activitatea ROSA:

”Noțiunea de sindicat în cercetare este superfluă. Eu vorbesc de pe poziția în care am fondat Institutul de Științe Spațiale, acum 30 de ani, urmăresc constant și sunt implicat în toată activitatea. Institutul de Științe Spațiale, în statistica SCIMAGO, este institutul numărul unu în țară, loc păstrat de trei ani încoace. Este cel mai bun în țară în valoare absolută, mai bun decât toată Academia Română, ca performanțe. În acest moment, din câte știu, există un fel de alianță între sindicate și managementul cercetării din minister, ceea ce este absolut deranjant, pentru că rolul sindicatelor s-a dus”, spune Marius Piso.

Referitor la salariile uriașe care apar în comunicat, domnul Piso apreciază că ”este foarte simplu să scoți un formular și să arăți ceva. Evident că nu câștigi același salariu în fiecare luna, și probabil că este scos un stat de plata dintr-o lună în care a fost diferența de plata de un an, sau ceva de genul acesta. De asemenea, trebuie să fiți foarte sigur că totul este sub controlul organelor financiare...”

Ce acuză Hermes:

„Alexandru Popescu este directorul economic de la IFIN-HH, unul dintre apropiații lui Nicolae Zamfir, membru extrem de activ în comisiile de disciplină ce au zguduit IFIN-HH. Soţia acestuia este Ramona Popescu, fosta şefă a departamentului achiziţii al ISS-Filiala INFLPR, de profesie inginer textilist. Alexandru Popescu a fost simultan şi contabilul sef al ISS-Filiala INFLPR in perioada 2012-2013, cumulând peste 14 ore pe zi din cele două CIM-uri şi alte activităţi, de exemplu Marele Laser.

Agenția Spațială Europeană folosită de ROSA drept paravan

Cercetarea spaţială reprezintă evident o ramură specială prin necesitatea existenţei unei infrastructuri pe care puţine state şi-o permit. La nivel european, ea se face prin ESA (Agenţia Spaţială Europeană) la bugetul căreia contribuie toate statele şi care realizează proiecte mari, principale, de pildă lansarea unor sateliţi europeni ori altele mai mici, complementare, cum ar fi dezvoltarea unor materiale noi, îmbunătăţirea unui design, etc. Romania contribuie la ESA cu o sumă fixă pentru programele principale, și o altă sumă, variabilă, pentru programe opționale. Doar că România nu a achitat contribuţia pentru programele opționale ale ESA din 2017, iar suma restantă se ridică acum la aproximativ 115 milioane de euro. Parte din contribuția la programele opționale se întoarce în cercetarea națională sub forma finanțării de proiecte. ROSA însă gestionează aceste fonduri într-un mod total netransparent după cum reiese chiar din corespondența dintre ESA și cercetători români interesaţi de aceste aspecte. În fapt, banii sunt direcţionaţi către clientela ROSA, fără competiţie, fără evaluare, fără publicarea vreunui detaliu despre aceste proiecte. În contextul acestei lipse totale de transparență a ROSA, nu considerăm ca fiind o problemă faptul că România nu a plătit contribuția la programele opționale. Dimpotrivă, acest lucru ar trebui făcut doar în condițiile unei transparențe totale vizavi de aceste programe ale ROSA. Contribuabilul român nu poate fi obligat să achite dezmățul acestui grup infracțional bine protejat de instituțiile statului complice.”

Super salariile din bani publici

”Astfel se ajunge ca grupul finanţat de ROSA să încaseze lunar sume exorbitante, cel mai clar caz pe care l-am putut documenta este cel al lui Mihnea Popescu, cercetător ştiinţific gradul 3 la Filiala INFLPR: acesta a încasat în luna decembrie 2018 suma de 123.960 lei brut, adică 81.368 lei net. Salariul lunar pe 2018 al preşedintelui Iohannis era de 22.800 de lei, retribuția netă ajungând la 13.338 lei. Doamna Ramona Popescu încasa şi ea peste 23.000 lei brut asa cum arată şi un Raport de audit bine ascuns de ochii autorităţilor şi ai opiniei publice. Raport care mușamalizează celelalte salarii ilegal încasate, dar ne spune că doamna Popescu este plătită ca și cum ar fi cercetător, nu funcționar (pagina 13 din Raport). Nici alţi cercetători nu se lasă mai prejos şi nu scad sub 30.000 lei brut lunar. Întrucât era nevoie şi de semnătura contabilei (șef birou plan) pe aceste documente, ea a fost recompensată cu salarii de peste 37.000 lei, mult peste salariul unui cercetător ştiinţific gradul 1 sau 2. Tabloul neregulilor salariale este mult mai amplu și va fi detaliat ulterior. Marius-Ioan Piso – președinte ROSA și salariat fictiv al ISS-Filiala INFLPR, care încasează și … ore suplimentare.”

”Cum ajung aceşti bani la ISS fără să ştie autoritatile? Prin semnătura domnului Marius-Ioan Piso, director general/președinte al ROSA şi, surpriză, şef de laborator (fictiv) in cadrul ISS-Filiala INFLPR, cu norma întreagă pe durata nedeterminată. Adică în acte figurează cu 16 ore pe zi, zi de zi. Lucrurile nu se opresc aici - domnul Piso a încasat şi drepturi salariale pe ore suplimentare, confirmare strălucită a faptului că spaţiu-timpul se comprimă puternic în apropierea surselor masive de gravitaţie, cum e gaura neagră la buget. Să nu uitam că, pentru mult mai puţin, avem o condamnare de răsunet ce se execută acum la Rahova. Și asta nu e tot, domnul Piso are aproape 67 de ani, iar pentru menținerea sa în acesta nu a obținut aprobarea Consiliului șriințific așa cum cere legea 319/2003 (art 36)”.





HotNews.ro l-a contactat pe Marius-Ioan Piso pentru a comenta acuzele aduse de Hermes în comunicatul de față. Dl. Piso a declarat că nu a citi comunicatul, ca nu vrea să discute cu sindicatul Hermes pe care-l acuză de lipsă de reprezentativitate și etică, dar a făcut câteva precizări generale privind activitatea ROSA:

Piso despre sindicatul Hermes:

”Aici este o problemă mare în toată cercetarea. Noțiunea de sindicat în cercetare este superfluă. Eu vorbesc de pe poziția în care am fondat Institutul de Științe Spațiale, acum 30 de ani, urmăresc constant și sunt implicat în toată activitatea. Institutul de Științe Spațiale, în statistica SCIMAGO, este institutul numărul unu în țară, loc păstrat de trei ani încoace. Este cel mai bun în țară în valoare absolută, mai bun decât toată Academia Română, ca performanțe. Asta este un element pe care nu vi-l spune presa. Din câte știu, în Institut este o filiala cu personalitate juridică, unde există acest sindicat. Istoria cu sindicatele este de prin anii 90, cam pe acolo au apărut sindicate în cercetare. Au tot intervenit în procese de restructurare, cum a evoluat țara românească, guvernul, în probleme de dialog social. De la o vreme, sindicatul este inutil. În acest moment, din câte știu, există un fel de alianță între sindicate și managementul cercetării din minister, ceea ce este absolut deranjant, pentru că rolul sindicatelor s-a dus. Există un șef al sindicatelor (n.r George Epurescu), cu care personal am avut o interacțiune acum câțiva ani. Era o comisie pentru concursul de cercetător principal gradul I și personajul respectiv a vrut să participe la ședința. Eu l-am întrebat ce grad de cercetare are, mi-a spus că e cercetător simplu. I-am spus „sorry, out!”. Nu ai ce să cauți în evaluarea gradelor mai mari. Probabil că de atunci a apărut și un fel de problema personală. Partea proastă este că de un timp este o lupta foarte serioasă la Măgurele, este problemă mare cu laserul de mare putere, cu infrastructura respectivă, unde lucrurile sunt foarte încurcate și nu pot să vorbesc acum, dar este o instalație științifică de foarte mare prestigiu, care trebuie rezolvată și pentru asta concurăm mai mulți în asistență chiar și internațională, pentru a reveni la o situație normală....

Despre separarea Institutului de Științe Spațiale

Institutul de Științe Spațiale a solicitat 15 ani desprinderea de Institutul de Stat. Acest institut este foarte performant, evoluează mai repede și nu are nimic în comun, în afară de administrație financiară, la un anumit nivel, cu celălalt institut. Există posibilitatea ca, acest institut, plecând de acolo, institutul mare să nu mai poate să obțină performanțele necesare obținerii statutului de Institut Național. Acest lucru creează și niște tensiuni, dar aici s-ar putea să aibă și și sindicatul ceva de spus.

Despre salariile mari invocate: Când sunt bani europeni a mijloc totul e foarte controlat.

Tot ce este acolo este sub un audit foarte strict. În momentul în care lucrezi cu Agenția Spațială Europeană, ești auditat foarte des și acolo banii nu circulă chiar așa ușor, adică nu se pot face astfel de mici potlogării... Bănuiesc că situația este pe un fond de conflict în cercetare, adică sunt niște lucruri noi, Agenția de Științe Spațiale, laserul de mare putere, sunt niște lucruri care funcționează. E treaba serioasă, lucrurile astea merg bine, normal. Și mai există zona veche, unde mulți oameni trăiesc și din asta. Pe fondul în care există destul de mulți bani de la buget pentru cercetători, care sunt repartizați și politic. Cercetarea permite anumite acțiuni din partea ordonatorilor principali de credite. Pe fondul acesta apar aceste probleme. Eu atât vreau să va transmit: faptul că Institutul este cel mai bun din țară după statistica internațională serioasă, căutați SCIMAGO.

Poveștile cu salariile...este foarte simplu să scoți un formular și să arăți ceva. Evident că nu câștigi același salariu în fiecare luna, și probabil că este scos un stat de plata dintr-o lună în care a fost diferența de plata de un an, sau ceva de genul acesta. De asemenea, trebuie să fiți foarte sigur că totul este sub controlul organelor financiare de meserie, adică orice acțiune care se face necesită un control de la Curtea de Conturi, inițial, și în cazul în care apare o problemă, intervin organele de administrație financiară. În timp, eu am fost verificat inclusiv de DNA și sunt absolut curat, din toate punctele de vedere. Nu avem probleme, totul este un circ.”











Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















2084 vizualizari

  • +2 (2 voturi)    
    Și care sunt realizările? (Marţi, 27 octombrie 2020, 7:05)

    BEDE [utilizator]

    Nu zic să nu aibă salariu mare, dar care sunt realizările care să justifice acest salariu? Nu este manager la o organizație ca NASA, unde chiar are ce să administreze. Și ce rezultate dă cercetarea respectivă? Cred că cercetătoriiîn general ar trebui să aibă niște salarii decente, cât să nu fie afectați de lipsuri în ceea ce este chiar necesar, iar dacă obțin niște rezultate folositoare să primească bonusuri substanțiale.
    Că, oricum, de ani de zile nu am auzit de rezultate grozave ale institutelor de cercetare românești.
  • +2 (2 voturi)    
    La platiti de la bugetul de stat al RO nu exista (Marţi, 27 octombrie 2020, 7:10)

    UnOarecare [utilizator]

    fum fara foc....


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by