Senatorii au mentinut unele prevederi din Codul Penal care limiteaza puterile procurorilor iar pe altele, votate in octombrie 2007 de Camera Deputatilor, le-au eliminat. Modificarile aduse atunci la Codul Penal si Codul de Procedura Penala au starnit ingrijorarea ambasadelor occidentale si l-au determinat pe seful statului sa intoarca legea in Senat pentru revizuire. Reprezentantii societatii civile sustin insa ca au ramas cateva probleme nerezolvate: perchezitia se face mai departe cu punerea in garda a celui cercetat, procurorii nu pot emite autorizatii de interceptare pentru 48 de ore si nu au dreptul sa mai asculte telefoanele.

Cererea de revizuire a ajuns la Senat la 20 noiembrie 2007, insa Comisia Juridica din Senat a finalizat abia acum cateva zile raportul referitor la modificarie aduse la Codul Penal. Dezbaterile au fost publice, insa cateva saptamani presa n-a avut acces la documentul final pe motiv ca se redacteaza. HotNews.ro a intrat a obtinut raportul Comisiei Juridice. Va prezentam ce aberatii au ramas in Codul Penal si ce prevederi votate de Camera Deputatilor au fost eliminate de catre senatori. Raportul Comisiei mai trebuie votat si in plenul Senatului.

Tariceanu cere Parlamentului sa astepte Noul Cod Penal

Update: Premierul Tariceanu a anuntat joi seara, citat de Newsin, ca a cerut sprijinul comisiilor juridice din Parlament pentru a bloca adoptarea Codului Penal si a Codului de Procedura Penala, aflate deja in procedura parlamentara, pe motiv ca MJ va prezenta noi proiecte ale Codurilor de Procedura Penala si Civila, pâna in 15 martie. "In ceea ce priveste modificarile aduse de Parlament Codului Penal si Codului de Procedura Penala, prim-ministrul a cerut sprijin Comisiilor juridice din cele doua camere pentru a evita adoptarea acestora", potrivit unui comunicat remis de Guvern dupa intâlnirea pe care premierul a avut-o joi cu responsabilii din justitie. Potrivit aceluiasi comunicat, Ministerul Justitiei s-a angajat sa puna in dezbatere publica proiectele definitivate ale Codurilor de procedura, civila si penala, pâna in 15 martie.

A ramas prechezitia cu voie de la anchetat. Senatorii au lasat procedura perchezitiei asa cum au modificat-o deputatii. In varianta de Cod Penal adoptata in toamna, deputatii au stabilit ca procurorii trebuie sa-l anunte pe anchetat ca vor sa faca o perchezitie si sa-i ceara probele pe care le cauta. Daca persoana anchetata refuza sa i se umble prin casa si sa predea probele de buna voia, abia atunci procurorii pot cere mandat de perchezitie de la judecator. Pe scurt, Comisia Juridica din Senat nu s-a atins de alineatele 3.1 si 3.2 introduse la articolul 100, care spune asa:

„Cererea procurorului care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala trebuie sa fie insotita de : a) o copie dupa rezolutia de incepere a urmaririi penale dispusa in conformitate cu prevederile art. 228. b) copie dupa procesul-verbal in care s-a consemnat refuzul predarii vreunui obiect sau inscris dintre cele aratate in art. 98, sau tagaduirea existentei sau detinerii acestuia .” Autor : Comisia juridica.

Epertii in drept penal dau urmatorul exemplu: un procuror are informatii ca in casa unui traficant de droguri se afla 10 kg de cocaina. Mai intai este obligat sa-i ceara traficantului sa predea cele 10 kg de cocaina. Dupa previzibilul refuz, procurorul poate sa mearga la judecator dupa mandat de perchezitie dar nu va mai avea ce face cu el pentru ca, intre timp, cocaina dispare la fel de previzibil. In plus, risca sa fie dat in judecata pentru ca in mod abuziv l-a perchezitionat si l-a expus pe traficant in fata unei situatii stanjenitoare.

Procurorii, scosi de pe fir. Comisia juridica din Senat a mentinut prevederile Camerei Deputatilor si in ce priveste mandatele provizorii de interceptare. Deputatii eliminasera in toamna posibilitatea interceptarilor in regim de urgenta, pe durata de 48 de ore. De exemplu, in fata traficantilor de droguri sau de armament, procurorii vor ramane cu buza umflata. In Europa, procurorul poate dispune interceptarea telefoanelor pentru o scurta perioada inainte de a cere mandatul de la judecator. Acest interval scurt poate merge de la 48 de ore la cinci zile. Deputatii au scos complet din Codul Penal alineatul 2 din articolul 91 iar senatorii nu l-au introdus inapoi:

„In caz de urgenta, cand intarzierea obtinerii autorizarii prevazute in art. 911 alin. 1, 2 si 8 ar aduce grave prejudicii activitatii de urmarire penala, procurorul care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala poate dispune, cu titlu provizoriu, prin ordonanta motivata, inscrisa in registrul special prevazut in art. 228 alin. 11, interceptarea si inregistrarea convorbirilor sau comunicarilor, pe o durata de cel mult 48 de ore.”

“Senatul nu a intervenit, lasand varianta Camerei. Practica CEDO permite acordarea unor autorizatii provizorii de interceptare date de procuror, cu conditia sa fie validate ulterior de un judecator”, afirma Laura Stefan, expert la Sociatatea Academica Romana.

Inainte de modificarile operate de Camera Deputatilor, Codul de Procedura Penala prevedea ca procurorul poate sa faca interceptarile personal. SRI nu acorda in acest caz decat suport tehnic. Daca voia, le putea delega la politie. Deputatii au elimiat in toamna prevederea expresa potrivit careia procurorul poate efectua personal interceptarile iar Codul de Procedura nu mai prevede clar cine are dreptul sa efectueze interceptari. Senatorii nu au dat inapoi procurorului dreptul de a asculta telefoane si nici n-au clarificat cine le poate face.

O sansa in plus pentru fuga din tara. Senatorii au mentinut modificarea operata de Camera Deputatilor, potrivit careia doar judecatorii pot dispune masura de a nu parasi tara sau localitatea, nu si procurorul. Astfel, exista riscul ca potentialii infractori sa paraseasca tara pana la dispunerea acestei masuri de catre o instanta. Expertii in drept sunt de parare ca atata vreme cat masurile procurorului pot fi atacate prin plangere in fata unui judecator, modificarea la Codul Penal operata de deputati si mentinuta de senatori nu se justifica.

Aberatii eliminate de senatori

● In ce priveste prejudiciul cu consecinte deosebit de grave, senatorii au redus pragul de la 30 de milioane de lei la 1 milion de lei. Adica pragul a coborat de la aproximativ 10 milioane de euro la 300.000 de euro. Deputatii ridicasera acest prag astfel incat aproape nici unul din marile dosare de coruptie nu se incadra in prejudiciu cu consecinte deosebit de grave, care trebuia sa depaseasca 10 milioane de euro.

● Senatorii au eliminat expertiza obligatorie dispusa de judecator atunci cand era ceruta de una din parti. Acest drept acordat potentialilor infractori de catre deputati deschidea calea prelungirii la nesfarsit a proceselor. De exemplu, intr-un dosar cu infractiuni economice cu mai multi inculpati, daca solicitau toti expertiza, procesul se putea lungi ani de zile.

● Senatorii au eliminat una din marile aberatii introduse de deputati, care prevedea ca potentialii infractori puteau fi ascultati numai daca, in prealabil, erau pusi in garda de anchetatori. Deputatii au introdus in Codul Penal regula potrivit careia interceptarea telefoanelor este posibila numai dupa declansarea urmaririi penale, care trebuie comunicata de indata. Altfel spus, potentialii infractori trebuiau mai intai pusi in garda ca procurorii sunt pe urmele lor si abia apoi li se puteau intercepta telefoanele.

● Senatorii au admis observatiile presedintelui in ce priveste accesul la informatiile dintr-un dosar. Deputatii au permis accesul in faza de urmarire penala, care este secreta, ceea ce ar fi putut submina activitatea procurorilor. Senatorii au introdus precizarea ca dosarul poate fi consultat in arhiva instantei.

● Senatorii au eliminat si prevederea introdusa in Camera Deputatilor potrivit careia cercetarea penala nu putea depasi sase luni. A cazut si prevederea potrivit careia jurnalistii care difuzau filmulete de tip Remes, care riscau intre 5 si 7 ani de inchisoare.