În mijlocul uraganului VUCADD*
Pandemia de Covid-19 în desfășurare a transformat piața forței de muncă și lumea afacerilor într-un ritm uluitor, oferind executivilor curajoși o multitudine de oportunități de a experimenta. Expertele în transformare, Prof. Kathrin Köster, membră a corpului profesoral al WU Executive Academy, instituția care oferă programul Executive MBA Bucharest, împreună cu Helga Pattart-Drexler, Head of Executive Education în cadrul aceleiași instituții, au analizat oportunitățile de leadership create de situația actuală și potențialul impact pozitiv pentru manageri și companii.
Vremurile de tip VUCADD de astăzi au fost dezbătute în nenumărate rânduri, atât din punct de vedere al business-ului, cât și al cercetării, iar experții au ajuns la concluzia că trăim într-o lume din ce în ce mai volatilă, incertă, ambiguă și diversă. Însă, până acum, acest lucru a fost aproape o subestimare. Peste noapte, pandemia cauzată de noul coronavirus ne-a catapultat în mijlocul unui uragan: „Deodată, expresia asteaptă-te la lucruri neașteptate a devenit noua normalitate - setarea implicită pentru toate aspectele vieții. Nu este nevoie de teoretizare suplimentară, acest lucru a fost deja demonstrat în viața reală, prin faptele care se desfășoară”, spun prof. Kathrin Köster și Helga Pattart-Drexler.
Panta rhei și transformare cu viteza luminii
Combaterea răspândirii coronavirusului a implicat măsuri drastice: oamenii stau cât mai mult acasă și muncesc de acasă; economia a ajuns într-un impas și nu există nicio modalitate de a prezice cât va dura acest lucru. Köster precizează, „Întrebarea este cum ieșim din această stare de paralizie?”. „Toți putem, colectiv și individual, să folosim această criză pentru a crea o normalitate nouă și mai bună pentru societate”, adaugă Pattart-Drexler. Cele două cercetătoare se așteaptă la „un salt colectiv de conștientizare”.
Ele îi acordă credit lui Heraclit, care a exprimat impermanența lumii în fraza panta rhei, „dar ceea ce trăim în prezent este o accelerare uriașă: schimbarea are loc cu viteza luminii”. Dimensiunea globală a acestei transformări enorme este o premieră: „În aceste momente, trecem prin aceleași lucruri în domenii în care experiențele noastre au fost complet diferite în trecut”, spune Helga Pattart-Drexler.
14 efecte pozitive ale coronavirusului în leadership
Cele două experte în transformare au observat că pandemia de Covid-19 oferă un impuls nemaiîntâlnit megatrendurilor existente pe piața forței de muncă, lucru care creează o mulțime de oportunități pentru întreprinderi și manageri. Ca rezultat al analizei lor, Köster și Pattart-Drexler prezintă, în rândurile următoare, 7 efecte benefice de leadership produse de criza coronavirusului.
1. Cei îndrăzneți conduc
Köster aseamană criza actuală cu o lupă gigantică.Proceduri și comportamente care, în trecut, nu au fost niciodată puse la îndoială, acum sunt atent analizate. Cum ar fi, liderii îndrăzneți revizuiesc dacă luarea deciziilor de unul singur reprezintă cu adevărat un semn de putere și este ceea ce se așteaptă de la ei sau dacă, mai degrabă, consultarea cu persoane care au o perspectivă diferită ar fi un mod mai eficient de a conduce. Stilurile de leadership inovatoare capătă avânt, afirmă Köster: „Abordarea New Pay, de exemplu, se concentrează mai mult pe nevoile emoționale ale angajaților, un aspect adus în lumina reflectoarelor recent, care contribuie la construirea unei relații rezistente, comparative cu aspectul financiar singular. Un alt exemplu este regula 80-20: angajații își asumă responsabilitatea să aloce 20% din timpul de lucru proiectelor de care sunt pasionați și 80% sarcinilor obligatorii.”
2. Incertitudinea deschide spațiul creativ
În momentul de față, nimeni nu poate spune ce se va întâmpla mâine. Peste noapte, întreprinderile au fost nevoite să-și reorganizeze fluxurile de lucru și să le adapteze pentru munca de la distanță și comunicarea digitală și virtuală. Iar părăsirea căilor tradiționale poate crea un sentiment de incertitudine. Totuși, lecția pe care o avem de învățat de aici este că mereu există, de asemenea, și ceva de câștigat. „Incertitudinea deschide întotdeauna un spațiu nou - pentru a fi creativ, a veni cu idei noi și a dezvolta noi modalități de colaborare”, spune Helga Pattart-Drexler.
3. A avea încredere, și nu a controla
Un studiu Deloitte din 2019 a arătat că 97% dintre companiile chestionate au implementat deja opțiunea de a lucra de acasă. Însă acest număr devine mai puțin impresionant dacă ne uităm rezultatele detaliate: în cazul a aproximativ 40% dintre aceste organizații, munca la distanță constituia o opțiune doar pentru un grup selectat de angajați. Mai mult, 85% dintre companii erau dornice ca angajații lor să fie prezenți fizic la birou. Este probabil ca acest lucru să se schimbe post-coronavirus. De ani de zile, dihotomia încredere versus control a fost un subiect fierbinte în rândul managerilor din organizații, explică Köster: „Acum, ca urmare a regulilor impuse de autorități, companiile au fost nevoite să facă un salt de credință și a funcționat.” Controlul care era „necesar în cadrul modelelor de afaceri ale societății industriale și-a pierdut utilitatea”, spune Helga Pattart-Drexler. Însă după depășirea crizei, trebuie să ne asigurăm că nu cădem din nou în vechile obiceiuri legate de control. „Este un moment bun să reflectam asupra modului în care ne-am schimbat, venind cu dovezi concrete privind avantajele pe care noul stil de lucru ni le aduce tuturor, fără să teoretizam”, spune Köster.
4. Tratarea celorlalți cu atenție
Convențiile sociale se schimbă și ele: „Oamenii tind mai puțin să se întrerupă reciproc într-un apel video, deoarece trebuie să se poată concentra mai eficient. Se adaptează mai bine unul la celălalt și ascultă mai atent decât într-o întâlnire fizică”, constată Helga Pattart-Drexler. Kathrin Köster a făcut observații similare: „Ca urmare a distanțării sociale și oamenii fiind forțati să se descurce cu mai puțin, aceștia devin mai conștienți unul de celălalt. Au crescut eforturile de exprimare a recunoștinței, reflectate, de exemplu, în mulțumirile acordate personalului aflat în linia întai în actuala criză.
5. Valorile imateriale contează
Datorită coronavirusului oamenii, de asemenea, consumă și cumpără diferit. „Achiziționarea unei locuințe cu grădină este considerat un subiect de lux. Acum, oamenii apreciază foarte mult dacă sunt întrebați de colegii lor ce mai fac și cum se descurcă. Acest lucru dezvăluie ceea ce este cu adevărat important - valorile s-au schimbat substanțial”, analizează Kathrin Köster. Helga Pattart-Drexler este de acord: „Criza actuală este o șansă de a aduce noi valori în prim plan și de a pune sub semnul întrebării în mod activ lucruri care au fost tolerate în trecut. De exemplu, ar trebui ca o companie care folosește scheme pe termen scurt să plătească dividende acționarilor săi? Să pornim o discuție proactivă pe baza unor astfel de întrebări. În trecut exista o încredere scăzută, astfel că era nevoie de mult control. Pare o idee bună să schimbam acest lucru, nu credeți?”
6. O nouă abordare a eșecului
Vor fi foarte puține întreprinderi care vor ieși din această criză fără o scădere a veniturilor, iar unele chiar vor dispărea. „Nu ar trebui să privim astfel de cazuri ca exemple individuale de eșec, ci să le întâmpinăm cu solidaritate și să le vedem ca o oportunitate de a învăța cum să creștem ca societate”, spune Helga Pattart-Drexler. Kathrin Köster menționează ceea ce ne-a învățat situația actuală, și anume, faptul că sistemul nostru economic nu este suficient de rezistent la crize. Ea subliniază că este esențial să te recuperezi de pe urma acestui soc și să începi să experimentezi. „A rămâne deschis la a învăța lucruri noi și a încerca altfel de abordări este singurul mod prin care poți obține noi perspective”, adaugă Helga Pattart-Drexler.
7. Managementul echipei interioare va fi crucial
Pentru a dezvolta un nou stil de lucru, trebuie să începi cu tine. „Pentru manageri, este deosebit de important să-și cunoască propriile nevoi: fizice, mentale și emoționale”, explică Köster, recomandând să ne concentrăm pe ceea ce ea numește „echipa noastră interioară”. În cartea sa „United States of YOU”, descrie trăsăturile de personalitate într-o manieră antropomorfă: Mr. Mind interacționează cu Buddy Body și Conscious Me (observatorul nostru interior). „Avem atât de multe resurse interne. A ne baza exclusiv pe rațiune, modul în care au fost făcute până acum lucrurile în afaceri, ar însemna o adevărată pierdere." Mai mult decât atât, a fi conștient de propria diversitate interioară ajută managerii să valorizeze mai mult diversitatea angajatilor și, ca urmare, să aprecieze contribuțiile individuale ale tuturor membrilor echipei.
Spre ce ne îndreptăm
Sfatul celor două experte pentru manageri este să își dedice timp pentru a reflecta asupra acestor subiecte și să-și creeze propriile „recenzii de coronavirus”, luând în considerare aspectele ce țin atât de minte, cât și de suflet. Pe măsură ce blocajele se mențin, echipele din întreaga lume încep să își însușească lucrurile pozitive și pe cele negative și învață să colaboreze într-un mod mai flexibil și mai eficient. „Ce a mers bine și ce nu? Ce putem învăța din asta și ce putem face diferit?” Acestea sunt întrebările la care trebuie să reflectăm.
*Conceptul VUCADD: volatil, incert, complex, ambiguu, divers, dinamic
*Un articol redactat de Prof. Kathrin Köster, membră a corpului profesoral al WU Executive Academy, împreună cu Helga Pattart-Drexler, Head of Executive Education la WU Executive Academy.
