"Cel mai greu e cu frigul. În rest, te descurci cum poți", ne spune un bărbat pe la vreo 40 de ani incerți, la Adăpostul Odesa, locul unde oamenii străzii își găsesc, măcar pentru o noapte, liniștea și siguranța. Ar putea avea mai mult dar cel mai probabil are mai puțin. Viața pe stradă e grea. Nu a ales să fie aici. Abandonat de părinți, dintr-o familie disfuncțională, și-a petrecut o parte din viață în orfelinat, de unde a fugit, pentru a scăpa de bătăi. Este povestea multora dintre cei care ajung pe stradă - copii ai orfelinatelor, cărora statul nu le oferă un sprijin odată ce au ieșit de acolo.
Oamenii fără adăpost sunt cei mai vulnerabili dintre noi. Refuzăm să îi vedem pe stradă, le întindem rar o mână de ajutor și, cel mai grav, de multe ori îi judecăm. Nu ne putem imagina că și noi am putea fi acolo. Credem, fără să le știm povestea, că e vina lor că au ajuns aici. Au făcut ei ceva. Dar dacă nu au făcut? Dar dacă faptul că sunt acolo e rezultatul unui context nefericit? Sau dacă au făcut? Poate greși cineva atât de mult încât să "merite" să trăiască pe stradă?
Sprijin găsesc în Asociația Carusel, o organizație cu suflet, care se ocupă de cei mai vulnerabili - persoanele fără adăpost. Oamenii străzii, cum li se mai spune. Carusel merge acolo unde sunt ei: pe stradă. Spre deosebire de cei care trec fără să îi vadă, membrii și voluntarii Carusel îi caută pentru a le întinde o mână de ajutor.
Noaptea, când e cel mai greu, echipa mobilă a celor de la Carusel străbate Bucureștiul cu o dubiță plină de lucruri vitale pentru ei. Mâncare, ceai cald, pături, medicamente, haine, produse de îngrijire medicală. Este primul contact al echipei Carusel cu oamenii străzii. Vorbesc, se împrietenesc, primesc ce au nevoie imediat. Uneori, Marian Ursan, fondatorul Carusel, le pune muzică. Râd și plâng împreună. Le reamintește că sunt oameni.
"Mergem în mediul lor, încercăm să identificăm vulnerabilitățile imediate, fie că vorbim despre hrană, pături, îmbrăcăminte, medicamente, izoprene. Nu avem pretenția că schimbăm niște vieți, din păcate, pentru că nu putem. Oamenii ăștia nu au ajuns în stradă de ieri. E un proces, dacă societatea nu a fost pregătită să intervină, în prima seară, în a doua seară, nici acum, după ani de zile, nu mai merge așa ușor.", explică Marian Ursan.
O noapte cu Carusel pe teren e o lecție uriașă de empatie. De obicei, nu-i vedem pe cei care locuiesc pe stradă. Nu vrem, ne e teamă, ne ferim. Cu Carusel, îi vedem doar pe ei. Bucureștiul își pierde contururile în jur și oamenii fără adăpost își spun durerile și poveștile. Sunt povești de abuz, de încurcături cu actele, de familii disfuncționale, de boală. Sunt oameni care au pierdut totul nu pentru că așa au vrut sau au meritat, ci pentru că așa s-a întâmplat. Marian Ursan, care le cunoaște cel mai bine istoriile, spune simplu: oricare dintre noi poate ajunge pe stradă. E un adevăr pe care nu vrem să îl credem. De aceea, de multe ori nu vrem să îi vedem.
În timpul iernii, Carusel administrează Adăpostul de Noapte Odesa, unde își găsesc liniștea, siguranța și, mai ales, demnitatea, zeci de oameni ai străzii în fiecare seară. Primesc înțelegere, o masă caldă, un pat confortabil unde se pot odihni. Primesc îngrijire, inclusiv medicală de bază, cum ar fi pansarea unei răni, măsurarea tensiunii sau a temperaturii. Donația pe care a făcut-o compania HARTMANN, producător în domeniul medical, i-a ajutat mult la Odesa - Carusel a primit pansamente pentru răni cronice sau acute, tensiometre, termometre, mănuși, produse de curățare a pielii, feșe, mănuși, scutece pentru adulți și multe altele. În îngrijirea oamenilor fără adăpost, cel mai mic lucru contează.
La Adăpostul Odesa, regulile sunt stricte. Oamenii vin, își pun bunurile într-un sac cu numele lor pe el, fac duș, se schimbă în pijama, mănâncă și se odihnesc. Odihna e principalul motiv pentru care sunt aici, nu socializarea. În adăpost e cald, voluntarii se asigură că au tot ce le trebuie, îi îngrijesc și îi îndrumă. Toată lumea vorbește frumos, politicos, nu sunt acceptate conflictele de nici un fel și respectul e cuvântul de bază când vine vorba de interacțiune între oameni. "Îmi place că aici se vorbește civilizat, de la om la om. Pe noi lumea nu ne respectă de obicei, știi?", spune un domn adevărul crunt al modului în care sunt tratați cei mai vulnerabili.
Ce se întâmplă când se îmbolnăvesc, mai ales cu boli infecțioase? Carusel a avut grijă și de asta - în spitalul Victor Babeș, se află Centrul Gore, unde Ioan Petre se asigură că primesc cea mai bună îngrijire medicală. Îi ajută cu actele - mulți dintre ei nu au buletine, le face asigurare medicală, se asigură că nu le lipsește nimic în spital. Devine un fel de "aparținător", un prieten care ajută să se descurce în spital oameni care poate nu au mai fost niciodată la medic. Mai mult, face grupuri de suport psihologic o dată pe săptămână, se asigură că respectă tratamentul recomandat de medici și îi ajută cu tot ce e nevoie.
E greu să pleci de pe stradă după ce ai stat mult timp acolo, ne spunea Marian la un moment dat. E ca un tobogan, te duci mai jos și mai jos și e din ce în ce mai greu să te ridici. De aceea, scopul Carusel e să îi ajute acolo unde se poate, să rezolve nevoile urgente și să se asigure că supraviețuiesc. Se poate însă uneori, cum ne-a arătat Ionel, un om de o căldură și de o bunătate care impresionează. După mult timp de stat pe stradă, Ionel a reușit să își ia o mașină care a devenit acasă, muncește cu ziua și e ajutat de oameni cu suflet.
Ca să îi putem ajuta, trebuie mai întâi să-i vedem pe acești oameni, și-au spus cei de la HARTMANN. Pe lângă donația propriu-zisă de produse medicale, HARTMANN România le-a spus poveștile pe platforma de responsabilitate socială Fapte Mici, în speranța că, împreună, devenim mai empatici atunci când vedem suferința din jur.
Cum puteți ajuta? Donați în contul Asociației Carusel (detalii mai jos).
Denumire entitate nonprofit: ASOCIAȚIA CARUSEL
Cod de identificare fiscală: 28726160
Cont bancar (IBAN): RO84 INGB 0000 9999 0484 6877
