Mai mulţi turişti chinezi ajung în ţările vecine României, cum ar fi Ungaria, Cehia, Serbia şi chiar Albania, decât în România, având în vedere infrastructura din aceste state, spune Zhao Li, consilierul pe probleme culturale al Ambasadei Republicii Populare Chineze la Bucureşti.
Reprezentantul Ambasadei Chinei a declarat pentru Agerpres că numai în 2018 se estimează că peste un milion de turişti chinezi au vizitat Ungaria, în timp ce în România numărul este mult mai redus. Ea a subliniat că ambasada face eforturi pentru a promova în China atracţiile turistice ale României.
"(...) Probabil vă este cunoscut faptul că din China pleacă, anual, cei mai mulţi turişti în străinătate. În Ungaria, Cehia, Serbia, chiar şi-n Albania sunt mai mulţi turişti chinezi decât în România. Aleg aceste ţări pentru că deţin o infrastructură foarte bună. Cred că obţinerea vizei împiedică schimburile turistice dintre România şi China. Totuşi, avem loc de a face ceva şi putem să începem, pas cu pas, împreună cu prietenii de la Camera de Comerţ şi Industrie China-România, filiala locală, putem face o promovare bună. Ambasada a făcut traduceri şi tipărituri în chineză adresate turiştilor despre trei mănăstiri din Maramureş. E un fapt care demonstrează dorinţa noastră sinceră de a colabora şi promova relaţia noastră cu România", a declarat Zhao Li, aflată într-o vizită în Maramureș.
Ea a arătat că România este încă foarte cunoscută în rândul chinezilor datorită filmelor şi artiştilor din perioada comunistă a ţării noastre, deşi în ultimele decenii relaţiile s-au mai întrerupt având în vedere orientarea spre occident a ţării noastre.
"(...) Sunt convinsă că mulţi români au auzit despre iniţiativa Drumul Mătăsii, iar China a semnat contracte de colaborare cu multe ţări din Europa Occidentală, însă deocamdată cu România nu am semnat. China doreşte să răspândească experienţa sa, oportunităţile sale cu toată lumea, şi în special cu prietenii noştri din România (...) România este o ţară europeană şi înţelegem drumul ei european, iar noi nu obligăm pe cineva ca să colaborăm. De aceea spunem că este o iniţiativă Drumul Mătăsii", a spus Zhao Li.
Ea a ţinut să amintească de anii '80, când a mai fost în România, punctând că atunci "se găseau în piaţă mai multe produse româneşti, iar acum nu prea se mai găsesc".
"Atunci în Unirea sau Bucur-Obor erau multe costume atât pentru bărbaţi sau femei, fabricate în România, pentru că România avea tradiţie în acest domeniu. Noi am cumpărat multe produse fabricate în România în aceea perioadă, dar acum sunt puţine fabricate în România. Multe produse acum sunt importate din alte ţări", a mai spus consilierul pe probleme de cultură al Ambasadei chineze la Bucureşti.
2
3
