​Ministrul Justiției, Ana Birchall, a anunțat, marți seară, că a decis convocarea de urgență a Comisiei naționale pentru MCV și a făcut apel la instituțiile judiciare să participe, să își facă propria analiză și să vină cu măsuri pentru implementarea recomandărilor Comisiei Europene. Ea a spus că și-ar fi dorit un raport mai bun, că o amărăște că au fost îndeplinite doar două din cele 12 recomandări inițiale și niciuna din cele 8 recomandări suplimentare din 2018. "Ne-a trecut glonțul pe la ureche, în condițiile în care la momentul la care am preluat mandatul România era în pragul activării articolului 7", a afirmat Birchall.

HotNews.roFoto: Hotnews

"Am decis să convoc urgent Comisia MCV în care sunt reprezentate toate instituțiile judiciare din România și fac apel la acestea să răspundă pozitiv la invitație. Va fi cea mai extinsă și reprezentativă reuniune a comisiei MCV la nivel național. E momentul să concepem un plan de acțiune cu termene strânse pentru implementarea recomandărilor. Fiecare instituție trebuie să își facă propria analiză si să vină cu un plan de măsuri", a anunțat Birchall, într-o conferință de presă în care a prezentat concluziile Raportului MCV.

Ea a subliniat că Raportul MCV recunoaște îndeplinirea a doar două recomandări din cele 12 formulate în 2017 - cea privind activitatea Agenției Naționale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate, ANABI, instituție aflată în subordinea Ministerului Justiției și cea referitoare la modul de implementare de către ANI a sistemului informatic PREVENT. De asemenea, CE punctează continuarea progreselor în cadrul recomandărilor nr. 3 și nr. 5 din 2017. "După cum ați observat și dumneavoastră, raportul este critic în ceea ce privește cele 8 recomandări formulate cu ocazia raportului MCV din noiembrie 2018”.

Ana Birchall a spus că raportul Comisiei Europene o "amărăște”, dar că nu trebuie să uităm de unde am pornit, în condițiile în care raportul MCV din noiembrie 2018 a fost de o duritate fără precedent. "Am făcut tot ce am putut pentru a obține un raport cât mai bun. (...) Trebuie să fie limpede pentru toată lumea că nu se puteau face minuni peste noapte, în condițiile în care la momentul la care am preluat mandatul România era în pragul activării Articolului 7 și realmente ne-a trecut glonțul pe la ureche", a declarat ministrul Justiției.

Ea a spus că, raportat la activitatea Ministerului Justiției, în mandatul său, oficialii europeni remarcă "într-o manieră pozitivă” demersurile pe care le-a promovat: "Tonalitatea raportului distinge clar două perioade: noiembrie 2018 - aprilie 2019 și aprilie 2019 - prezent. În ceea ce privește activitatea Guvernului României, prin Ministerul Justiției, în ceea ce privește a doua perioadă analizată în raport, sunt cel puțin șapte aprecieri pozitive explicite la ministrul Justiției sau la Ministerul Justiției. Cu titlu de exemplu, în iulie 2019 ministrul Justiției și-a exprimat intenția de a identifica soluții legislative corespunzătoare în consultare cu sistemul judiciar și cu Parlamentul, în cadrul unui nou proces structurat de consultări. Același raport menționează în termeni de progres faptul că la nivelul Ministerului Justiției, un grup de lucru, în consultare cu toate organismele judiciare și asociațiile profesionale ale magistraților au o analiză în evaluare”.

Comisia Europeană propune Consiliului UE și Parlamentului European menținerea mecanismului de cooperare și verificare (MCV) asupra României, în condițiile în care țara noastră „ a făcut pași înapoi” în lupta anticorupție și independența justiției în anul 2019. Executivul European conchide în raportul MCV pe anul 2019 că „situația din primele luni ale anului 2019 a fost o sursă de mare îngrijorare”.

Despre Secția specială

Referindu-se la Secția de anchetare a magistraților, Ministrul Justiției a subliniat că, așa cum se poate constata din raportul MCV, oficialii europeni critică înființarea acesteia, reiterând observațiile și recomandările Comisiei de la Veneția, ale GRECO și ale Comisiei Europene, care în raportul din noiembrie 2018 recomanda desființarea acesteia.

Birchall a adăugat că dacă se dorește ridicarea MCV, trebuie să existe consens național și "toți actorii relevanți să vorbească pe o singură voce".

Cele 8 recomandări suplimentare pentru România formulate în raportul MCV din noiembrie 2018:

1. Pentru Legile justiției:

• Suspendarea imediată a punerii în aplicare a legilor justiției și a ordonanțelor de urgență ulterioare.
• Revizuirea legilor justiției ținând seama pe deplin atât de recomandările formulate în cadrul MCV, cât și de cele formulate de Comisia de la Veneția și de Grupul de state împotriva corupției al Consiliului Europei (GRECO).

2. Pentru numirile/revocările în cadrul sistemului judiciar:

• Suspendarea imediată a tuturor procedurilor de numire și revocare aflate în curs care vizează procurori în funcții-cheie.
• Relansarea procesului de numire a unui procuror-șef al DNA care să aibă experiență dovedită în domeniul urmăririi penale a infracțiunilor de corupție și un mandat clar pentru ca DNA să continue efectuarea de anchete profesioniste, independente și imparțiale în cazurile de corupție.
• Numirea imediată, de către Consiliul Superior al Magistraturii, a unei echipe interimare de conducere a Inspecției Judiciare și numirea, în termen de trei luni, prin concurs, a unei noi conduceri a acestei instituții.
• Respectarea avizelor negative ale Consiliului Superior al Magistraturii referitoare la numirea sau revocarea unor procurori cu funcții de conducere până la intrarea în vigoare a unui nou cadru legislativ, în conformitate cu recomandarea 1 din ianuarie 2017.

3. Pentru Codul penal și Codul de procedură penală:

• Înghețarea intrării în vigoare a modificărilor propuse a fi aduse Codului penal și Codului de procedură penală.
• Relansarea procesului de revizuire a Codului penal și a Codului de procedură penală ținând seama pe deplin de necesitatea de a se asigura compatibilitatea acestor coduri cu dreptul UE și cu instrumentele internaționale în materie de combatere a corupției, precum și cu recomandările formulate în cadrul MCV și cu avizul Comisiei de la Veneția.

Cele 12 recomandări prezentate inițial de Comisia Europeană, în ianuarie 2017:

• Punerea în practică a unui sistem robust și independent de numire a procurorilor de rang înalt, pe baza unor criterii clare și transparente, cu sprijinul Comisiei de la Veneția.
• Asigurarea faptului că în Codul de conduită pentru parlamentari, care este în curs de elaborare în Parlament, sunt incluse prevederi clare cu privire la respectul reciproc între instituții și se precizează clar că parlamentarii și procesul parlamentar trebuie să respecte independența sistemului judiciar. Un Cod de conduită similar ar putea fi adoptat și pentru miniștrii cabinetului guvernamental.
• Faza actuală a reformei Codului Penal si a Codului de Procedură Penal ar trebui încheiată, iar Parlamentul ar trebui să își pună în practica planurile de adoptare a modificărilor prezentate de Guvern în 2016, după consultarea cu autoritățile judiciare. Ministrul Justiției, CSM și Înalta Curte de Casație și Justiție ar trebui să finalizeze un plan de acțiune pentru a asigura că noul termen pentru punerea în aplicare a prevederilor restante ale Codului de Procedura Civilă poate fi respectat.
• În vederea imbunătățirii în continuare a transparenței și a predictibilității procesului legislativ, precum și pentru a consolida garanțiile interne în materie de ireversibilitate, Guvernul și Parlamentul ar trebui să asigure transparență totală și să țină seamă în mod corespunzător de consultările cu autoritățile relevante și cu părțile interesate în cadrul procesului decizional și în activitatea legislativă legate de Codul Penal și de Codul de Procedură penala, de legile anticorupție, de legile în materie de integritate (incompatibilități, conflicte de interese, avere ilicită), de legile justiției (referitoare la organizarea sistemului justiției), precum și de Codul civil și Codul de Procedură Civilă, inspirându-se din transparența procesului decizional pusă în practică de Guvern în 2016.
• Guvernul ar trebui sa pună în practică un plan de acțiune corespunzator pentru a remedia chestiunea executării hotărârilor judecătorești și a aplicării de către administrația publică a jurisprudenței generate de instanțele judecătorești, inclusiv un mecanism care să furnizeze statistici fiabile care să permită monitorizarea pe viitor. Ar trebui, totodată, elaborat un sistem de monitorizare internă care să implice CSM și Curtea de Conturi pentru a se asigura punerea corectă în aplicare a planului de acțiune.
• Conducerea strategică a sistemului judiciar, respectiv ministrul Justiției, CSM, Înalta Curte de Justiție și Casație și procurorul general, ar trebui să asigure punerea în aplicare a planului de acțiune astfel cum a fost adoptat și să puna în practică o raportare publica periodică cu privire la punerea în aplicare a acestuia, inclusiv soluții la problemele reprezentate de numărul redus de grefieri, volumul de muncă excesiv și întârzierile în redactarea motivărilor hotărârilor.
• Noul CSM ar trebui să elaboreze un program colectiv pentru mandatul său, care să includă măsuri de promovare a transparenței și a responsabilizării. Acest program ar trebui să includă o strategie orientată către exterior, cu reuniuni deschise periodice cu adunările judecătorilor și procurorilor la toate nivelurile, precum și cu societatea civilă și cu organizațiile profesionale, și să organizeze discutarea rapoartelor anuale în cadrul adunărilor generale ale instanțelor și ale parchetelor.
• Asigurarea intrării in funcțiune a sistemului PREVENT. Agenția Națională de Integritate și Agenția Națională pentru Achiziții Publice ar trebui să introducă practica de a întocmi rapoarte cu privire la verificările ex ante pe care le efectuează în cazul procedurilor de achiziții publice și rapoarte cu privire la acțiunile pe care le întreprind în urma acestor verificări, inclusiv în cazul verificărilor ex post, precum și rapoarte cu privire la cazurile de conflict de interese descoperite, și să organizeze dezbateri publice la care să raspundă Guvernul, autoritățile locale, sistemul judiciar și societatea civilă.
• Parlamentul ar trebui să dea dovadă de transparență în procesul său decizional cu privire la acțiunile întreprinse în urma hotărârilor definitive și irevocabile având ca obiect incompatibilități, conflicte de interese și averi ilicite pronunțate împotriva membrilor săi.
• Adoptarea unor criterii obiective pentru luarea și motivarea deciziilor de ridicare a imunității parlamentarilor pentru a se asigura faptul că imunitatea nu este folosită pentru a se evita cercetarea și urmărirea penala a infractiunilor de corupție. De asemenea, Guvernul ar putea avea în vedere modificarea legii pentru a limita imunitatea miniștrilor la perioada mandatului. Aceste măsuri ar putea fi luate cu ajutorul Comisiei de la Veneția și al GRECO. Parlamentul ar trebui să instituie un sistem de raportare periodică referitoare la deciziile adoptate de camerele sale cu privire la solicitările de ridicare a imunității și ar putea organiza o dezbatere publică astfel încât Consiliul Superior al Magistraturii și societatea civilă să poată reacționa.
• Continuarea punerii în aplicare a Strategiei naționale anticorupție, cu respectarea termenelor stabilite de Guvern în august 2016. Ministrul Justiției ar trebui să instituie un sistem de raportare cu privire la punerea în aplicare a Strategiei Naționale Anticorupție (inclusiv cu privire la statisticile referitoare la incidentele de integritate din administrația publică, detalii privind procedurile disciplinare și sancțiunile și informatii referitoare la măsurile structurale aplicate în domeniile vulnerabile).
• Asigurarea faptului că Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate este operatională pe deplin și efectiv, astfel încât să poată publica primul raport anual cu informații statistice fiabile privind confiscarea de bunuri provenite din săvârșirea de infracțiuni. Agenția ar trebui să instituie un sistem de raportare periodică cu privire la dezvoltarea capacității sale administrative, la rezultatele obținute în confiscarea și la gestionarea bunurilor provenite din săvârșirea de infracțiuni.