Ministrul Justiției, Ana Birchall, ar putea declanșa procedura de revocare din funcție a șefului DIICOT, Felix Bănilă, care a anunțat că nu demisionează, așa cum i-a cerut președintele Klaus Iohannis. Felix Bănilă a fost numit în funcție în iulie 2018 de către șeful statului, la propunerea ministrului de atunci al Justiției Tudorel Toader. La acea dată, procurorii din DIICOT i-au trimis președintelui o scrisoare în care îi cereau să nu îl numească pe Bănilă la șefia DIICOT, arătând că proiectul managerial conceput de Felix Bănilă arată că acesta nu cunoaște și nu înțelege structura și competențele DIICOT.
Surse din Ministerul Justiției au precizat, pentru Mediafax, că Ana Birchall ar putea declanșa procedura de revocare a lui Felix Bănilă în cazul în care acesta nu demisionează.
De altfel, ministrul Ana Birchall a avut, vineri, o discuție cu șeful DIICOT, căruia i-a reproșat modul în care a fost gestionat cazul Caracal și modul în care a fost tratată familia Melencu.
Ce îi impută Iohannis
"Ce s-a întâmplat în ultimele zile cu una dintre familiile victimelor de la Caracal este un exemplu de așa nu!. Este extrem de grav că cei care conduc instituții ale statului român girează astfel de comportamente, prin care potențialii infractori sunt tratați cu blândețe, cu mănuși, iar victimele sunt tratate cu duritate și cu agresivitate”, a spus Iohannis.
Șeful statului a susținut că DIICOT ar fi trebuit să aducă în ancheta cazului Caracal "un plus de profesionalism și credibilitate”.
"Doar că, sub conducerea domnului Bănilă, acest lucru nu s-a întâmplat, iar ancheta continuă să genereze semne de întrebare majore. Modul în care s-au desfășurat lucrurile până acum nu face decât să ridice suspiciuni și să accentueze lipsa de încredere a oamenilor în autorități, iar o astfel de abordare nu poate duce decât la rezultate proaste. Așadar, îi cer domnului Felix Bănilă, procuror șef la DIICOT, să își înainteze imediat demisia din funcția de procuror șef al DIICOT”, a mai spus președintele.
Ce a răspuns Felix Bănilă
”Demisia este un act unilateral de voința, dar sunt împrejurări in care aceasta ar putea reprezenta expresia unui om laș și poate chiar lipsit de responsabilitate. Vă asigur că în cazul meu nu se va întâmpla așa”, afirmă Bănilă într-un comunicat transmis de DIICOT.
Acesta spune că, fiind solicitată de președinte, o va trata ”cu maximă seriozitate”, ”în mod neîntârziat”: ”Voi culege opiniile colegilor mei, ale șefului ierarhic și al celor implicați în actul numirii procurorului șef al DIICOT, după care voi aduce la cunoștință publică rezultatul deciziei luate.
”Instituțiile sunt formate din oameni, însă demisia șefului DIICOT, mai ales în astfel de împrejurări, poate avea consecințe deosebite, până la instabilitate, iar eu nu pot concepe că așa ceva ar fi de dorit, intr-o țară membră a UE și a NATO, aflată la frontiera acestora. Activitatea DIICOT nu se rezumă numai la cazul Caracal și de aceea, vreau să vă asigur despre faptul că demisia șefului DIICOT, dacă aceasta se va produce, va fi rezultatul unui amplu proces cognitiv și nu doar expresia unei simple porniri instinctuale, golită de importanța funcției, de care, de altfel, sunt pe deplin conștient”, mai spune Felix Bănilă.
Care este procedura de revocare a șefului DIICOT
Conform art. 54 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, procurorul șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism poate fi revocat din funcție de către președintele României, la propunerea ministrului Justiției, care se poate sesiza din oficiu, la cererea adunării generale, sau, după caz, a procurorului general ori a procurorului șef al DNA, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.
Ministrul Justiției poate să propună revocarea din funcțiile de la vârful parchetelor în baza următoarelor motive:
- a) în cazul în care nu mai îndeplinește una dintre condițiile necesare pentru numirea în funcția de conducere;
- b) în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuțiilor manageriale privind organizarea eficientă, comportamentul și comunicarea, asumarea responsabilităților și aptitudinile manageriale;
- c) în cazul aplicării uneia dintre sancțiunile disciplinare.
La verificarea organizării eficiente a activității vor fi avute în vedere, în principal, următoarele criterii: folosirea adecvată a resurselor umane și materiale, evaluarea necesităților, gestionarea situațiilor de criză, raportul resurse investite – rezultate obținute, gestionarea informațiilor, organizarea pregătirii și perfecționării profesionale și repartizarea sarcinilor în cadrul parchetelor.
Verificarea comportamentului și comunicării se va face, în principal, în raport cu comportamentul și comunicarea cu judecătorii, procurorii, personalul auxiliar, justițiabilii, persoanele implicate în actul de justiție, alte instituții, mass-media, asigurarea accesului la informațiile de interes public din cadrul instanței sau parchetului și transparența actului de conducere.
În plus, pentru verificarea asumării responsabilității vor fi avute în vedere, în principal, îndeplinirea atribuțiilor prevăzute de lege și regulamente, implementarea strategiilor naționale și secvențiale în domeniul justiției și respectarea principiului distribuirii aleatorii sau, după caz, al repartizării pe criterii obiective a cauzelor.
Cine este Felix Bănilă
În 14 mai 2018, ministrul de atunci al Justiţiei Tudorel Toader a transmis CSM propunerea de numire a lui Felix Bănilă în funcţia de şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.
Pentru şefia DIICOT s-au înscris doar doi candidaţi - Daniel Horodniceanu, care condusese până atunci DIICOT, şi Felix Bănilă, procuror la Parchetul Tribunalului Bacău.
În 5 iunie, Secția pentru procurori a CSM a avizat favorabil, cu un scor strâns, numirea lui Bănilă la DIICOT, structură în care acesta nu mai lucrase niciodată până atunci.
Unul dintre membrii CSM i-a spus lui Bănilă, la audierea din Consiliu, că printre documentele depuse de el la dosar se află și un rechizitoriu care are o singură pagină și se referă la arderea unei căpițe.
Felix Bănilă a fost întrebat despre vulnerabilitățile sale și a menționat slaba cunoaștere a unei limbi străine, însă a dat asigurări că va face cursuri de limba engleză. Tot la vulnerabilități, Bănilă a menționat atunci "insuficiența unor date statistice pentru a analiza competența DIICOT", dar a promis că va face o analiză după ce va prelua conducerea.
Cât despre ce îl recomandă, Felix Bănilă spunea: “Cei peste 20 de ani de activitate, experienţa profesională pe care o am şi am acumulat-o până la momentul de faţă şi cred că am toate calităţile necesare ocupării acestei funcţii”.
În proiectul de management, Bănilă a scris că procurorul-şef al DIICOT trebuie să fie şi un bun psiholog, iar unul dintre obiectivele pe termen lung pe care le are în vedere vizează alinierea la normele raportului MCV. De asemenea, el spunea că îşi propune să creeze, în cadrul DIICOT, propria structură de poliţie judiciară.
Președintele Klaus Iohannis a semnat decretul de numire a lui Felix Bănilă în funcția de procuror-șef al DIICOT în 23 iulie 2018, la propunerea lui Tudorel Toader. Mandatul are o durată de 3 ani.
La acea dată, procurorii DIICOT i-au trimis preşedintelui Klaus Iohannis o scrisoare în care în cereau respingerea propunerii ministrului Justiţiei de numire a lui Felix Bănilă la conducerea Direcției. Procurorii DIICOT arătau în solicitarea către președintele Klaus Iohannis că proiectul managerial conceput de Felix Bănilă arată în mod clar că acesta nu s-a documentat corespunzător, nu cunoaște și nu înțelege structura, competența și aspirațiile Direcției.
Felix Bănilă a venit la șefia DIICOT în locul lui Daniel Horodniceanu, căruia i-a expirat mandatul în primăvara lui 2018. Horodniceanu, care a criticat atunci public modificările aduse legilor justiției, s-a înscris și el la concursul pentru un al doilea mandat, însă Tudorel Toader l-a preferat pe Felix Bănilă.
“Eu am trimis scrisoarea către procurorul general al republicii când am declanşat procedura de selecţie, rugându-l să anunţe tot sistemul pentru cei care îndeplinesc condiţiile legale şi vor să fie şefi să vină, să am baza mare de selecţie. N-au venit decât doi, cel care este încă în funcţie şi cel pe care l-am propus (Felix Bănilă- n.r.). Alegi din ce ai. Sigur, aveam şi varianta să nu propun pe niciunul. Dacă nu propun pe niciunul, ar fi însemnat că Horodniceanu nu a îndeplinit condiţiile până acum”, a afirmat Tudorel Toader.
Felix Bănilă (47 de ani) a venit la DIICOT din postura de procuror la Parchetul Tribunalului Bacău. În 2016, el a candidat fără succes si pentru un post în CSM. În perioada 2010- 2017, a condus Parchetul Tribunalului Bacău.
Felix Bănilă s-a născut pe 26 decembrie 1972. În 1996 a absolvit Facultatea de Drept a Universității Alexandru Ioan Cuza. Și-a început cariera în magistratură în 15 decembrie 1996, ca procuror la Parchetul Judecătoriei Moinești, unde a stat până în 2008. Din acest parchet a fost delegat la Parchetul Tribunalului Bacău. În 2007, el a lucrat pentru câteva luni și la DNA Bacău.
16
8
