Articol susținut de Budușan, Albu & Asociații

Se mai fac "dosare"? Trenduri pe piața dosarelor penale în România

de     Smile Media
Luni, 23 septembrie 2019, 9:55 Actualitate | Esenţial


Gabriel Albu, Managing Partner Budușan, Albu & Asociații
Foto: Budusan, Albu & Asociatii
Multiplu stimulat de presiunea MCV și în general de presiuni de "a livra" rezultate (presiuni internaționale, politice sau ale publicului), sistemul de justiție penală românesc a funcționat, în anii trecuți, la turație maximă. Un lucru care nu este sau nu ar trebui să fie tocmai specific unui sistem de justiție în general, în care penalul ar trebui să fie ultima ratio, rezervat cazurilor grave, care nu au putut fi rezolvate de alte ramuri juridice - civil, administrativ, disciplinar etc. Ce se întâmplă acum pe piața dosarelor penale în România, se mai "fac" dosare? Avocatul Gabriel Albu, Managing Partner în cadrul Budușan, Albu & Asociații, liderul pieței în dreptul penal al afacerilor, analizează contextul actual, relevând o serie de "trenduri" din piața dosarelor penale.

Se mai "fac" dosare, dar cauzele aflate pe rol au un ritm mai natural de procesare

De departe, cea mai dinamică perioadă în "piața dosarelor penale" a fost cea cuprinsă între anii 2012-2017, în contextul practicii din ce în ce mai agresive și sofisticate a organelor judiciare specializate să investigheze diferite tipuri de infracțiuni complexe și grave (în particular, DNA și DIICOT). "Atunci, sistemul de justiție românesc, tânăr și supus presiunilor de tot felul (politice, ale publicului, MCV etc.), prin definiție, a livrat (și nu avea cum să facă altfel) și rezultate remarcabile, precum și unele deosebit de chestionabile. Tocmai constatarea cvasi-generală a acestei realități ar trebui să se constituie într-o invitație la reflecție pentru toți cei responsabili pentru a proceda la remediile de cuviință", explică avocatul Gabriel Albu.

Exuberanța anilor anteriori, cu bunele și cu relele ei (procesarea rapidă de către autorități, câteodată insuficientă, a unor cauze, exagerarea procedurilor de măsuri preventive și asigurătorii), s-a mai calmat. "Cauzele care sunt acum pe rol au un ritm mai natural și deci mai lent de procesare, tematicile abordate de autorități nu mai sunt excesiv de inovatoare, măsurile dispuse nu mai au gradul prea ridicat de agresivitate vizibil în anii precedenți, comunicarea publică se face într-un mod mai sumar și echilibrat. Da, se fac în continuare 'dosare', în termeni populari, dar într-un mediu mai propice afirmării și dovedirii profesionalismului tuturor actorilor implicați, comparativ cu mediul judiciar exploziv de mai deunăzi. Instanțele nu mai resimt acea presiune de a livra rezultate (unde, din păcate, 'livrabilul' așteptat era soluția de condamnare, iar nu orice soluție legală și temeinică), la fel și parchetele", mai spune avocatul Gabriel Albu.

Un exemplu bun în acest sens a fost reprezentat de inflația de dosare penale în cazuri în care procedura răspunderii disciplinare ar fi avut mai multe pârghii de atragere a răspunderii (exemplul dosarelor de abuz în serviciu, din care multe ar fi fost mult mai adecvate angajării răspunderii disciplinare). "Dacă în dreptul penal, standardul probatoriu (dovedirea vinovăției dincolo de orice îndoială rezonabilă) este mult mai dificil de atins, în ramura disciplinară este suficientă „balanța probabilităților” (care este varianta cea mai probabilă din probele ce au putut fi administrate). Unui funcționar i-ar fi într-o mai mare măsură teamă de o amendă, de o tăiere de salariu, de imposibilitatea promovării, de concediere - dacă sistemele de atragere a răspunderii disciplinare ar fi realmente puse la lucru - decât de riscul de (să spunem) 1% de a intra în colimatorul sistemului judiciar. Așadar, operaționalizarea reală a sistemelor disciplinare poate fi în multe dintre cazuri o măsură mai prolifică decât intrarea în penal", atrage atenția Gabriel Albu.

A nu se înțelege că o relaxare excesivă a eforturilor anticorupție nu ar fi problematică. "Ar trebui să ne preocupe, în continuare, lupta anticorupție și impactul consecințelor ei asupra economiei românești, care este necesar să își urmeze cursul către o maturitate similară cu a celorlalte state occidentale", mai spune avocatul.

Mediatizarea mai scăzută a dosarelor

Ca urmare a dezbaterilor susținute de-a lungul anilor de efervescență, la nivel public, despre lipsa de echilibru între prejudiciul de imagine creat de informațiile făcute publice de către Parchete, pe de o parte, și prezumția de nevinovăție și dreptul la imagine, pe de altă parte, se observă o salutară deflație a comunicării publice a dosarelor.

Volumul dosarelor penale, constant ridicat în anumite industrii

Sunt, totuși, industrii în care nivelul dosarelor penale se menține ridicat, printre care industria construcțiilor și cea IT. "Factorii de vulnerabilitate vin din structura piețelor respective și din marja de manevră ce poate fi practicată de agenții economici, în scopuri ce pot veni în coliziune cu legea penală. De exemplu, în industria construcțiilor, s-a purtat mult practica facturilor fictive, pentru scăderea costurilor ori pentru acoperirea muncii la negru", explică avocatul din cadrul Budușan, Albu & Asociații.

Deciziile Curții Constituționale au limitat unele texte ori interpretări prea largi

Un alt motiv care poate sta la baza "calmării" situației dosarelor penale în România este reprezentat și de deciziile Curții Constituționale, care au limitat unele interpretări prea largi ale legilor penale, modificând conținutul infracțiunilor și procedurii după care se judecă. Dăm ca exemple relevante celebra decizie privitoare la infracțiunea de abuz în serviciu, pe cea privitoare la eliminarea SRI dintre organele statului care puteau fi implicate în ancheta penală, pe cea privitoare la aplicarea prescripției speciale, ori pe cea privitoare la asimilarea deciziilor CCR cu efecte asupra unei norme de incriminare cu legea penală mai favorabilă.

Dezavuarea publică și instituțională a celebrelor protocoale dintre SRI și instituții ale sistemului judiciar

Odată cu declararea de către Curtea Constituțională a protocoalelor de colaborare între SRI și Parchet ca neconstituționale, s-au diminuat, de asemenea, și nivelul de implicare a SRI, respectiv colaborarea dintre SRI și instituții ale sistemului judiciar, cu consecințe și asupra volumului și modalității de procesare a dosarelor penale.

Discuțiile publice despre modalitățile legale de atragere a răspunderii magistraților

Discuțiile publice despre reformarea legislației cu privire la condițiile și modalitățile legale pentru angajarea răspunderii magistraților au determinat și ele, la rândul lor, o reașezare a lucrurilor în "piața" dosarelor penale.

Incertitudinea legislativă

Incertitudinea legislativă poate determina din partea parchetelor și instanțelor asumarea unei doze de expectativă până la lămurirea problemelor în discuție, mai spune avocatul Gabriel Albu.

"Ar fi de dorit ca reglementările să fie concepute în mod mult mai profesionist, să aibă la bază studii de impact, precum și studii de interpretare și aplicare sistematică, cu celelalte elemente de legislație, să nu mai fie adoptate în mod grăbit și sub presiuni și cu scopuri predominant politice (spre exemplu, a fost o chestiune absolut reprobabilă adoptarea codurilor în procedura asumării răspunderii Guvernului). După cum reforme ale legislației penale și procesual penale sunt, evident, absolut necesare, tot atât de adevărat este că ele trebuie făcute cu profesionalism și fără partizanat politic excesiv, deoarece justiția penală este un 'anticorp' statal esențial pentru buna desfășurare a vieții noastre, a tuturor", mai spune avocatul Gabriel Albu.


Gabriel Albu este Asociat Fondator și Managing Partner BUDUȘAN, ALBU & ASOCIAȚII, cu experiență profesională vastă, începută în firme de avocatură multinaționale. Înainte de a se concentra pe practica de drept penal al afacerilor, Gabriel Albu a fost parte a unor firme de top precum Linklaters, CMS Cameron McKenna și Salans (în prezent, Dentons). Gabriel Albu a gestionat cauze complexe, implicând acuzații de evaziune fiscală și fraudă împotriva finanțării UE, acuzații de corupție, de fraudă financiară, infracțiuni pe piața de capital și fraude privind achizițiile publice. Deține o solidă și diversă experiență în domeniul corporate, asistând și reprezentând un număr mare de companii și persoane fizice în proceduri penale complexe, aflate sub atât jurisdicția națională, și cu elemente internaționale.

Budușan, Albu & Asociații este o firmă de avocatură specializată în gestionarea integrată a cauzelor de criminalitate a afacerilor. De la înființarea firmei, în anul 2008, Budușan, Albu & Asociații a gestionat numeroase cauze importante de infracționalitate din domeniul afacerilor. Firma a fost desemnată în categoria „Cea mai bună firmă de avocatură în practica white collar crime” de către prestigiosul top de specialitate The Legal 500. În cei 10 ani de practică, echipa, care însumează peste 100 de ani de experiență profesională, a administrat peste 1.000 de cauze și clienți de profil, în care valoarea globală a sumelor în dispută depășește 1 miliard de euro.







Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.
















4497 vizualizari

  • pai (Luni, 23 septembrie 2019, 18:54)

    codrean [utilizator]

    procurorii, ca si politistii, au un anumit tip de comportament, sunt tot timpul 'in priza', alertati ca sa descopere infractori. Asa sunt ei, asta-i meseria si educatia lor formativa si e bine sa fie asa. Atata doar ca uneori, din prea mare avant, sar peste cal. Si-apar probleme. Limita o stabileste pregatirea profesionala, inteligenta, experienta, "presiunea" pe care sefii, in dorinta de a obtine rezultate, a se justifica si evidentia o exercita. Ar trebui ECHILIBRU, in nici un caz nu sa alegem ..."raul cel mai mic"...Sunt destine in joc !
  • care sunt rezultatele remarcabile? (Luni, 23 septembrie 2019, 19:46)

    carmen_i [utilizator]

    Si care este "turatia maxima" a justitiei penale din anii anteriori? Adevarat, cativa corupti, extrem de putini, au vazut gratii la geam pentru scurt timp. Dar la fiecare corupt condamnat, alti 100 au scapat, iar acum putem sa-i vedem peste tot, in Parlament, in Guvern, la conducerea institutiilor publice si chiar in Justitie.

    Noroc ca au bani destui din fondurile publice ca sa-si cumpere servicii scumpe de avocatura.
  • turatia maxima (Marţi, 24 septembrie 2019, 0:04)

    nash pandelica [utilizator]

    fura la dna, catuse si multa pressa de informatii, dar mai ales presa de presiune....
    justitia s'a miscat in ritmul ei.
    inca odata, procurorii nu sunt justitia.
    nici n'ar trebui sa investigheze, ci numai sa supravegheze ca investigatia sa fie corecta, conf. prevederilor de procedura, si sa pregateasca dosare pt. prezentarea in instant..
    noi nu avem un serviciu de investigatii penale independent, de tipul fbi. la noi procurorul este unsul lui Dumnezeu pe pamant, sau, nu de putine ori, unsul ocultei.

    expresia, piata dosareloor, mi se pare inspirata si conf. cu realitatea.....din pacate.
    se pune accentul pe investigarea persoanelor, nu a faptelor. la nevoie, faptele se ...aranjeaza, conf. machiavelismului, scopul scuza mijloacele...adica, politica. justitia politica sau politica justitiei....


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by
mobile version