Motivarea Curții Constituționale: Interzicerea amnistiei și grațierii faptelor de corupție, o încălcare a demnității umane / Aceşti cetăţeni ar deveni discriminaţi

de MH     HotNews.ro
Joi, 1 august 2019, 14:21 Actualitate | Esenţial


CCR
Foto: Facebook
Interzicerea amnistiei și grațierii faptelor de corupție nu se poate implementa printr-o revizuire a Constituției, iar un astfel de tratament juridic "desconsideră existenţa umană a individului", plasând persoanele care au săvârşite fapte de corupţie într-o situaţie de inferioritate, ceea ce se constituie într-o limitare a demnităţii lor umane. Acestea sunt argumentele Curții Constituționale, în motivarea deciziei privind respingerea proiectelor de revizuire a Constituției depuse de opoziție și de PSD în urma referendumului din 26 mai.

Interzicerea amnistiei și grațierii privind faptele de corupție limitează puterea publică

CCR invocă faptul că printr-o astfel de modificare ar fi limitate atribuțiile președintelui și Parlamentului și s-ar aplica un tratament discriminatoriu.
  • Modificarea în discuţie vizează limitarea atribuţiei Parlamentului și preşedintelui României de a acorda amnistia, grațierea colectivă sau grațierea individuală, după caz, pentru afirmarea unui interes general, respectiv acela de a se da efecte depline prerogativei Statului de a pedepsi [jus puniendi], prin eliminarea, în mod corespunzător, a dreptului său de a acorda uitarea/ clemenţa, ceea ce duce la executarea efectivă a pedepselor dispuse sau la considerarea ca executată a pedepsei numai pe considerente care ţin de conduita condamnatului în privinţa infracţiunilor de corupţie ca urmare a hotărârilor judecătoreşti pronunţate.
  • Revine Curţii Constituţionale sarcina de a stabili în ce măsură consacrarea constituţională a unei interdicţii de a acorda amnistie/ graţiere pentru „faptele de corupţie” pune în discuţie drepturi sau libertăţi fundamentale.
  • Prin urmare, chiar dacă interdicţia generală de acordare a amnistiei sau graţierii în privinţa „faptelor de corupţie” vizează o latură a puterii publice, Curtea constată că efectele interdicţiei preconizate se repercutează asupra principiului egalităţii, garanţie a drepturilor şi libertăţilor fundamenale, şi, implicit, asupra demnităţii umane, sursa drepturilor şi ibertăţilor fundamenale, precum şi a garanţiilor asociate acestora.
  • Principiul egalității, în componenta sa de nediscriminare, are un conținut autonom, o existență de sine stătătoare în sensul că impune obligații corespunzătoare în sarcina statului pentru a asigura egalitatea juridică dintre subiecții de drept.
  • Tratamentul discriminatoriu constă în excluderea directă sau indirectă a unor categorii de persoane de la drepturile, libertățile, vocația, speranța legitimă de care se bucură toți ceilalți aflați în situații similare. Prin urmare, egalitatea nu este o chestiune cantitativă în sensul că se poate aprecia și raporta doar la un set de drepturi și libertăți fundamentale prevăzute în Constituție, ci are și un aspect calitativ, astfel încât poate fi valorizat, în componenta sa privind nediscriminarea, ca fiind un principiu de drept ce promovează egalitatea juridică.
  • Prin urmare, întrucât principiul egalităţii ține de esența și funcția demnității umane, rezultă că egalitatea este un element caracterizant şi intrinsec al demnităţii umane.
Aceşti cetăţeni ar deveni discriminaţi chiar prin declaraţia expresă a legii fundamentale

CCR arată, de asemenea, că printr-o astfel de măsură s-ar crea o diferenţă de tratament care nu are o justificare obiectivă.
  • Efect al interdicţiei generale stabilite prin textul constituţional preconizat, este evident că două categorii de cetăţeni sunt tratate în mod diferit.
  • Prima categorie, cea care cuprinde persoane condamnate pentru infracţiuni de corupţie, nu poate beneficia de amnistie, grațiere colectivă sau grațiere individuală, pe când cea de-a doua categorie, cea care cuprinde persoane condamnate pentru orice alte infracţiuni decât cele de corupţie, poate beneficia de amnistie, grațiere colectivă sau grațiere individuală.
  • O asemenea diferenţă de tratament nu are o justificare obiectivă şi rezonabilă, întrucât raţiunea amnistiei/ graţierii nu are în vedere, în mod principal, infracţiunea săvârşită, ci aspecte extrapenale, chiar extrajuridice, de umanitate, de oportunitate, de percepţie publică sau alte circumstanţe care justifică exercitarea acestei prerogative a statului.
  • Aşadar, prin natura lor, măsurile antereferite, de principiu, nu ţin seama de natura infracţiunilor comise, tocmai pentru a se putea constitui în măsuri apte să evite afectarea sau să redea libertatea individuală, după caz.
  • A impune criterii circumstanţiale într-o manieră care să anihileze însăşi raţiunea celor două instituţii de drept penal este contrară principiului egalităţii. Încălcarea principiului egalităţii cetăţenilor duce la ostracizarea unei categorii de cetăţeni, întrucât neagă prerogativa statului de a uita sau ierta fapta comisă, astfel că libertatea individuală a cetățenilor este apreciată în mod diferit în funcţie de infracţiunea comisă.
  • Aceşti cetăţeni ar deveni discriminaţi chiar prin declaraţia expresă a legii fundamentale, aspect de neacceptat prin prisma principiului egalităţii.
  • De aceea, din perspectiva principiului egalităţii nu există nicio justificare obiectivă şi raţională pentru care măsurile de amnistie/ graţiere ale statului să vizeze numai o parte dintre cetăţenii săi, în funcţie de natura infracţiunilor săvârşite. Din contră, acestea trebuie să aibă aplicabilitate generală şi abstractă, revenind autorităţilor competente decizia de a le acorda sau de a le refuza.
  • Curtea constată, astfel, încălcarea principiului egalității, în componenta sa privind nediscriminarea, ceea ce se constituie, prin prisma art.152 alin.(2) din Constituţie, într-o suprimare a unei garanţii constituţionale asociate drepturilor şi libertăţilor fundamentale.
  • Curtea reţine că aparțin statului atât prerogativa de a pedepsi persoanele care au săvârșit infracțiuni în sensul tragerii la răspundere penală a acestora, respectiv de a urmări, judeca și aplica pedeapsa corespunzătoare și de a lua măsurile necesare executării pedepsei astfel dispuse, cât și prerogativa de a înlătura răspunderea penală sau executarea pedepsei.
  • Orice excepție de la exercitarea acestor prerogative ale statului creează, de principiu, o lipsă de egalitate între cetățeni, ce poate duce la consacrarea unui tratament juridic diferențiat contrar art.16 din Constituție, fie sub forma privilegiului, fie sub forma discriminării.
  • În cauza de față, Curtea constată că tratamentul diferențiat aplicat nu are o justificare obiectivă şi rezonabilă, astfel încât acesta se constituie într-o discriminare a unei categorii de cetățeni, prin excluderea sa de la vocația abstractă de a beneficia de o măsură de clemență a cărei acordare ține de autoritățile statului.
Excluderea infracțiunilor de corupție de la posibilitatea amnistierii ori grațierii poate duce la șubrezirea autorității statului

Judecătorii constituționali arată, de asemenea, că excluderea infracțiunilor de corupție de la posibilitatea amnistierii ori grațierii poate duce la șubrezirea autorității statului.
  • Din perspectiva percepţiei publice, este de observat că gravitatea pericolului social al diverselor categorii de infracțiuni în decursul timpului suportă aprecieri fluctuante, ceea ce înseamnă că însăşi percepţia publică a gravităţii infracţiunii săvârşite are o dinamică proprie.
  • În consecinţă, excluderea de plano a faptelor/ infracțiunilor de corupție de la posibilitatea amnistierii ori grațierii la nivelul reglementărilor constituționale, lipsind astfel autoritățile competente de a aprecia gravitatea, pericolul și impactul social al acestora de la caz la caz, poate crea situații de vădită discriminare și de șubrezire a autorității statului tocmai în exercitarea anumitor prerogative publice în favoarea cetățenilor.
  • Este adevărat că într-un moment al evoluţiei societăţii se poate aprecia - chiar pe calea referendumului consultativ, precum cel din 26 mai 2019 - că nu trebuie acordate amnistii/ graţieri în privinţa tuturor sau anumitor „fapte” penale, însă o atare apreciere are în vedere necesitatea abţinerii autorităţilor competente de a-şi exercita puterea discreţionară de care se bucură în aceste domenii, şi nicidecum limitarea puterii lor discreţionare conferită chiar de Constituţie.
  • Prin urmare, analiza de oportunitate şi răspunderea politică revine autorităților învestite de Constituţie cu atribuţia de a acorda amnistia/ graţierea, printr-o analiză de la caz la caz, de la consideraţii de natura păcii sociale/ politicii penale până la cele umanitare.
  • Astfel, sfera de aplicare a amnistiei/ graţierii nu poate fi limitată printr-o normă constituţională cu caracter general, întrucât o asemenea limitare contravine în sine art.152 alin.(2) coroborat cu art.16 din Constituţie; obiter dictum, nicio normă cu caracter general de nivelul legii nu ar putea limita sfera de aplicare a amnistiei/ graţierii pentru că ar fi contrară art.16 din Constituţie.
  • Stabilirea cu caracter de principiu a unei limitări cu privire la sfera de aplicare a celor două instituţii de drept penal în sensul interzicerii amnistiei/ graţierii „faptelor” de corupţie nu poate fi realizată nici prin Constituţie şi nici printr-o normă juridică infraconstituţională, o atare reglementare, indiferent de nivelul său normativ, fiind în sine contrară principiului egalităţii.
  • Astfel, problema de drept constituţional identificată prin prisma principiului egalităţii nu este aceea a nivelului normativ de reglementare, ci al imposibilităţii reglementării unei astfel de soluţii normative, care denaturează regimul juridic al amnistiei/ graţierii şi limitează puterea discreţionară a Parlamentului sau Preşedintelui României, după caz.
  • Rezultă că nu poate fi impusă o interdicţie generală şi valabilă ad aeternam de acordare a măsurilor de amnistie şi graţiere colectivă ori graţiere individuală în privinţa anumitor categorii de infracţiuni, întrucât aprecierea oportunităţii acordării acestora revine, în exclusivitate, Parlamentului, respectiv preşedintelui României. De aceea, având în vedere puterea discreţionară de care se bucură, Parlamentul sau Preşedintele României, după caz, pot acorda, prin lege sau decret, amnistia sau graţierea colectivă/ individuală numai pentru un anumit cuantum al pedepsei sau pentru anumite infracţiuni, fără a se pune problema, în acest caz, a încălcării art.16 din Constituţie.
  • Astfel, stabilirea in concreto a cuantumului pedepsei şi/ sau a infracţiunilor pentru care se acordă amnistia sau graţierea revine Parlamentului şi Preşedintelui României, după caz, cu ocazia adoptării legii propriu-zise de acordare a amnistiei/ graţierii colective sau a emiterii ecretului de graţiere individuală.
Orice încălcare a drepturilor şi libertăţilor fundamentale numite reprezintă o încălcare a demnităţii umane

O astfel de măsură ar fi o încălcare a demnităţii umane, iar un asemenea tratament juridic, indiferent de nivelul său normativ, desconsideră existenţa umană a individului, plasând, din punct de vedere uman, persoanele care au săvârşite „fapte” de corupţie într-o situaţie de inferioritate, mai consideră CCR.
  • Din cele de mai sus, rezultă că orice încălcare a drepturilor şi libertăţilor fundamentale numite reprezintă o încălcare a demnităţii umane, dat fiind că este temeiul acestora, ceea ce se constituie într-o încălcare mijlocită a demnităţii umane, şi că, întrucât demnitatea umană poate fi considerată drept fundamental cu valoare normativă distinctă, trebuie acceptată posibilitatea încălcării nemijlocite a acesteia, distinct de drepturile şi libertăţile fundamentale prevăzute în Constituţie.
  • În accepţiunea demnităţii umane, omul trebuie să fie scop şi subiect al acţiunii statului, şi nu mijloc sau obiect al acesteia, astfel că statul nu poate aplica omului un tratament care să nege calitatea şi statutul său juridic de subiect de drept, întrucât se ajunge la nesocotirea obligaţiei de respectare a esenţei umane a individului. Este contrară demnităţii umane o conduită etatică ce pune sub semnul întrebării existenţa subiectivă a individului sau dacă abţinerea într-un caz concret are ca rezultat desconsiderarea arbitrară a demnităţii umane.
  • De aceea, sunt incompatibile cu demnitatea umană orice acţiuni/ inacţiuni care vizează sau au ca rezultat desconsiderarea existenţei umane a individului, umilirea, stigmatizarea, persecutarea, ostracizarea, punerea în afara legii sau aplicarea unui tratament dispreţuitor.
  • Interdicţia generală de a acorda amnistia sau graţierea în privinţa „faptelor” de corupţie are drept efect negarea vocaţiei persoanelor care au săvârşit fapte de corupție să beneficieze de actul amnistiei sau graţierii.
  • Un asemenea tratament juridic, indiferent de nivelul său normativ, desconsideră existenţa umană a individului, plasând, din punct de vedere uman, persoanele care au săvârşite „fapte” de corupţie într-o situaţie de inferioritate, ceea ce se constituie într-o limitare a demnităţii lor umane. Propunerea legislativă de revizuire a Constituţiei României limitează în mod excesiv puterea statului şi a posibilităţii sale de apreciere, ceea ce afectează, în mod nepermis, exercitarea puterii publice în favoarea/ beneficiul cetăţenilor.
  • Astfel, ca efect al limitării puterii publice, o categorie de cetăţeni este privată de o vocaţie pe considerente cu caracter circumstanţial, contrar demnităţii umane.
  • Măsura preconizată reprezintă o desconsiderare a principiilor subiective care caracterizează fiinţa umană, ceea ce se constituie într-o atingere adusă demnităţii umane.
  • Propunerea legislativă nu respectă justul echilibru între două interese generale, şi anume cel de a se executa/ a se considera executată o hotărâre judecătorească de condamnare numai pe considerente care ţin de conduita condamnatului, expresie a efectivităţii justiţiei penale, şi cel al respectării demnităţii umane, afectându-se, astfel, echilibrul sensibil existent între interesele statului şi cele ale societăţii.
CONSULTĂ AICI MOTIVAREA CURȚII CONSTITUȚIONALE

Ce prevedea proiectul de revizuire a Constituției

În 1 iulie, partidele parlamentare de opoziţie au depus la Parlament proiectul de modificare a Constituţiei, care transpune rezultatul referendumului din 26 mai.

Potrivit proiectului, amnistia sau graţierea pentru persoanele condamnate pentru fapte de corupţie sunt interzise, graţierea individuală de către preşedinte pentru astfel de fapte este de asemenea interzisă, criteriul integrităţii pentru ocuparea unei funcţii publice va fi prevăzut în Legea fundamentală. Cetăţenii condamnaţi definitiv pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie nu vor putea candida la alegerile parlamentare, locale, europarlamentare şi prezidenţiale. Potrivit aceluiaşi proiect, abuzul de ordonanţe de urgenţă va fi oprit, ordonanţele de urgenţă vor putea fi supuse unui control de constituţionalitate la sesizarea preşedintelui României, a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a 50 de deputaţi sau 25 de senatori sau a Avocatului Poporului.

Tot la începutul lunii iulie, PSD şi ALDE au depus la Camera Deputaţilor un proiect pentru revizuirea Constituţiei, care prevede interdicţia de a deţine funcţii publice pentru persoanele condamnate la închisoare, precum şi extinderea dreptului de a sesiza CCR în privinţa ordonanţelor de urgenţă.

"Prin prezenta iniţiativă legislativă propunem modificarea şi completarea dispoziţiilor Legii fundamentale, în vederea instituirii interdicţiei de a se acorda graţiere individuală pentru infracţiuni de corupţie şi creării unui cadru normativ nou referitor la ordonanţele Guvernului prin care se limitează domeniile în care pot reglementa ordonanţele de urgenţă şi se extinde sfera de reglementare a controlului constituţional asupra ordonanţelor. Propunem ca Guvernul să nu poată reglementa prin ordonanţe de urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi regimului executării acestora şi, totodată, să atribuim preşedintelui României, unuia dintre preşedinţii celor două Camere, unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori competenţa de a sesiza CCR cu privire la ordonanţe de urgenţă, precum şi la ordonanţele emise în temeiul unei legi de abilitare, pe calea unei excepţii de neconstituţionalitate, în termen de cinci zile de la publicarea ordonanţei în Monitorul Oficial al României, Partea I", se arată în expunerea de motive a proiectului, care a fost semnat de 140 de parlamentari de la PSD şi ALDE.

O altă modificare propusă vizează interdicţia preşedintelui României de a acorda graţiere pentru infracţiuni de corupţie.

În 18 iulie, CCR a decis că interdicția amnistiei și grațierii pentru fapte de corupție nu poate fi trecută în Constituție și trebuie lăsat la latitudinea legiuitorului să stabilească pe cine amnistiază sau grațiază.







Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.
















3290 vizualizari

  • +10 (14 voturi)    
    ok (Joi, 1 august 2019, 14:26)

    liviu_ [utilizator]

    nu mai permitem amnistia si gratierea in bloc pentru nici o infractiune!
    problem solved!
    • -7 (9 voturi)    
      Good luck with that (Joi, 1 august 2019, 15:10)

      Mayhem [utilizator] i-a raspuns lui liviu_

      O sa pierzi la CEJ. Ce faci cand esti condamnat la bulau dintr-un abuz de putere?
  • -9 (17 voturi)    
    chiar așa (Joi, 1 august 2019, 14:27)

    Mazeta [utilizator]

    De ce traficanții de copii să poată fi grațiați, iar corupții nu? Iohannis?
    • +11 (11 voturi)    
      Nu-ti face probleme degeaba, (Joi, 1 august 2019, 15:00)

      2016 [utilizator] i-a raspuns lui Mazeta

      nimic nu se poate apropia de tine, esti imun la orice!
  • +15 (15 voturi)    
    Sa fie cinstiti (Joi, 1 august 2019, 14:28)

    aladdin [utilizator]

    Si nu-i discrimineaza nimeni.
  • +17 (17 voturi)    
    Din judecata CCR: (Joi, 1 august 2019, 14:31)

    alibaba: 10.8.18,26.5.19,HN [utilizator]

    Corupt dar demn. Hot dar onest.

    Care judecatori judeca?
    • -11 (11 voturi)    
      Pai... (Joi, 1 august 2019, 15:11)

      Mayhem [utilizator] i-a raspuns lui alibaba: 10.8.18,26.5.19,HN

      Cei ce cunosc Constitutia. Si au citit articolul 74 alin 2 din Constitutia inainte sa voteze la referendum.
      • +11 (11 voturi)    
        te inseli (Joi, 1 august 2019, 15:32)

        g01an [utilizator] i-a raspuns lui Mayhem

        citeste mai intai alin 1 al aceluiasi articol ca sa intelegi ca este vorba despre cu totul alt instrument legislativ, nu despre ce s-a intamplat la referendum.

        si doi la mana, acel articol nu face ce crezi tu, ci impiedica pe cineva sa solicite amnistia/gratierea unei persoane specifice.

        societatea are dreptul sa modifice Constitutia si singurele articole care se aplica sunt cele legate de modificarile constitutionale (doh!).
  • +15 (15 voturi)    
    pai bine ma (Joi, 1 august 2019, 14:36)

    Captain Obvious [utilizator]

    eu nu sunt discriminat ca nu sunt in pozitia lor sa iau spaga ?
  • +11 (13 voturi)    
    iar (Joi, 1 august 2019, 14:39)

    andrei1232000 [utilizator]

    discriminam infractorii? In momentul in care au incalcat legea au pierdut dreptul de a mai protesta. Vechea metoda cu munca la stuf in Delta Dunarii era cea mai eficienta. Plus circumstantele agravante pentru cei care savarsesc infractiuni in exercitiul functiei. Poate CCR invata ceva din ultimele evenimente. CCR ar trebui sa fie in fruntea actiunilor de combatere a infractionalitatii. Dar a ajuns in fruntea celor care apara infractorii.
    • -6 (8 voturi)    
      Nu e chiar asa (Joi, 1 august 2019, 15:17)

      Mayhem [utilizator] i-a raspuns lui andrei1232000

      Doar printr-o sentinta definitiva se stabileste ca ai incalcat o lege. Apoi, avem un articol in Constitutie care spune ca toti suntem egali in fata legii. Mai ai apoi articolul 47, aliniatul 2 care spune ca chestiuni precum amnistia si gratierea nu se decid prin referendum (impreuna cu polticile fiscale).

      Daca s-ar fi acceptat interzicerea prin Constitutie a amnistiei si gratierii doar pentru corupti, atunci ai fi incalcat principiul egalitatii in fata legii. Indiferent de cum e incadrata penal infractinea comisa, ca e violenta sau non-violenta, in fata legii toti pornim pe picior de egalitate.

      Oricum ai pune-o, interzicerea amnistiei si gratierii pentru cei vinovati de acte de coruptie e discriminatorie. Alternativ, ai putea sa o interzici pentru toti infractorii, dar vei pierde la CEJ. De ce? Pentru ca se mai intampla sa intri in bulau nevinovat
      • 0 (0 voturi)    
        Egalitate (Vineri, 2 august 2019, 12:12)

        hamurabi [utilizator] i-a raspuns lui Mayhem

        Atunci de ce nu suntem toti egali in fata legii ? De ce parlamentarii sunt deasupra ?
  • +13 (13 voturi)    
    Dreptul la amnistie= drept fundamental??? (Joi, 1 august 2019, 14:45)

    V. Istina [utilizator]

    Daca urmam logica asta, in curand nu mai avem nici o distinctie in drepturi, totul devine “fundamental”.
    • +8 (8 voturi)    
      ai pus punctul pe i (Joi, 1 august 2019, 15:10)

      omul.rau [utilizator] i-a raspuns lui V. Istina

      CaCaRistii sustin ca coruptii au dreptul la amnistie

      nu-i nimic... pot fi condamnati pe viata (schimbare in Codul Penal) si sa-si tot astepte amnistia (sa vedem cine are curajul sa o dea!)
    • -4 (8 voturi)    
      Nu e vorba (Joi, 1 august 2019, 15:50)

      Mayhem [utilizator] i-a raspuns lui V. Istina

      despre dreptul la amnistie ca drept fundamental. Ci principiul egalitatii in fata legii. Nu poti exclude amnistia si gratierea doar pentru o categorie de infractiuni. Incalca Constitutia. Si nici nu le poti exclude pentru toate categoriile. Incalca normele europene si pierzi la CEJ. Ca da, mai sunt si oameni care sunt condamnati nevinovati. Fara amnistie/gratiere astia nu au cum sa iasa din bulau inainte de termen.
  • +5 (7 voturi)    
    Deci are drept la amnistie și ăla care a violat (Joi, 1 august 2019, 14:56)

    Raoke [utilizator]

    niște fetițe de 10 ani după care l-a omorât!?
    Curioasă optică. Demnă de pizidea.
  • +4 (6 voturi)    
    prosti, foarte prosti (Joi, 1 august 2019, 14:59)

    omul.rau [utilizator]

    baietiii astia de la CCR abereaza cu spume
  • +8 (8 voturi)    
    Curtea Coruptionala a romaniei (Joi, 1 august 2019, 15:06)

    cris333 [utilizator]

    Curtea constitutionala o alta institutie corupta plina de bosorogi care ii doare in cwr de popor pentru ca au fost cumparati cu vreo 7 mici si o bere la un gratar si vreo 1000 de euro .
    Este uimitor cata prostie si coruptie este peste tot si cum romanul isi vinde cwrwl pe 5 euro.
    Romanii continua sa migreze iar partidele hotilor isi pun cumnati ,cuscri si cumetri pe functii de care nu au habar cum trebuiesc exercitate.
    Tara se duce la fund daca nu scapam de pesedisti, aldisti si alti carnati comunisti.
  • +9 (9 voturi)    
    Mai ,slugi pesediste..... (Joi, 1 august 2019, 15:11)

    gigiN [utilizator]

    .....din psd,dar coruptia nu este o incalcare a demnitatii umane ? Ce rahati de oameni sunteti ????
  • +6 (6 voturi)    
    "Argument" CCR (Joi, 1 august 2019, 15:14)

    D.M.A.Gogu [utilizator]

    Persoanele care au savarsit fapte de coruptie sunt plasate intr-o situaţie de inferioritate? Le este limitata astfel demnitatea umana?

    Sa intelegem prin urmare ca, in logica Curtii Constitutionale (cacofonia nu este intamplatoare) faptele de coruptie intra in sfera normalului, ori chiar le confera faptasilor o situatie de superioritate? Doar coruptii au ajuns sa aiba cu adevarat demintate umana?

    Ma jenez, parintii mei m-au educat altfel, nu prea stiau cum merg treburile.
  • +3 (3 voturi)    
    "Argument" CCR (Joi, 1 august 2019, 15:14)

    D.M.A.Gogu [utilizator]

    Persoanele care au savarsit fapte de coruptie sunt plasate intr-o situaţie de inferioritate? Le este limitata astfel demnitatea umana?

    Sa intelegem prin urmare ca, in logica Curtii Constitutionale (cacofonia nu este intamplatoare) faptele de coruptie intra in sfera normalului, ori chiar le confera faptasilor o situatie de superioritate? Doar coruptii au ajuns sa aiba cu adevarat demintate umana?

    Ma jenez, parintii mei m-au educat altfel, nu prea stiau cum merg treburile.
  • +8 (8 voturi)    
    nu pot fi de acord. (Joi, 1 august 2019, 15:28)

    g01an [utilizator]

    suspendarea drepturilor umane se face in momentul condamnarii, deci de putut discrimina, se poate. cu legea in mana. unele drepturi sunt absolute si nu pot fi atacate (dreptul la viata), altele pot fi temporar luate (dreptul la libertate, libera miscare).

    prin urmare, chiar si daca amnistia/gratierea ar fi un drept, nu un privilegiu, acesta este unul care poate fi luat, discriminand in baza celor intamplate (mai exact spus, poate sa nu fie acordat).

    dar nicaieri nu este evident ca ar fi vreun drept si tot nu au explicat de ce este un drept. este un privilegiu pe care oameni care si-au pierdut o parte din drepturi il pot primi in anumite conditii. asa cum societatea a hotarat ca pot fi folosite astfel de mecanisme (de suspendare temporar a unor drepturi sau de acordat clementa), tot societatea ar trebui sa poata decide limitele in care pot fi folosite aceste masuri.
  • +4 (4 voturi)    
    mi se pare politic corect... (Joi, 1 august 2019, 15:28)

    young_e [utilizator]

    ... deci total aiurea. si ipocrit. poate ca si sa faca puscarie, sa li se ia banii sau sa fie tarati prin tribunale aduce atingere banditilor astia de ne conduc/praduiesc tara.
  • -5 (5 voturi)    
    institutia gratierii (Joi, 1 august 2019, 15:54)

    s4rg0n [utilizator]

    exista in orice tara civilizata. Daca ai fost acuzat de coruptie, vorba vine, pe bune sau nu, in ultima instanta poti apela la presedinte sa te gratieze daca ai noroc. Si in evul mediu puteai cere clementa la rege.

    Institutia gratierii e cu atat mai importanta daca ai fost acuzat pe nedrept si ai intrat la bulau. Vezi cazurile din State
  • +2 (2 voturi)    
    Sorry ... (Joi, 1 august 2019, 15:59)

    gigiN [utilizator]

    ....”din ccr”.
  • +4 (4 voturi)    
    O (Joi, 1 august 2019, 17:32)

    stoenec1 [utilizator]

    sa va vina si voua randul, CCR!


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by
mobile version