Potrivit ultimelor date publicate de Autoritatea Electorală Permanentă, pe listele electorale permanente pentru referendum sunt înscrise 18.267.997 de persoane. Astfel, pentru a fi validat referendumul la vot trebuie să participe cel puțin 5.480.399, de asemenea, cel puțin 4.566.999 trebuie să voteze DA. În ziua în care trebuie să decidă pe cine trimit în Parlamentul European, într-un context politic extrem dificil atât în plan intern, cât și la nivel european, românii sunt chemați duminică să se exprime cu privire la principala temă care a ținut agenda publică și a scos lumea în stradă, în repetate rânduri, în ultimii ani: justiția. Astfel, ziua de duminică stă sub semnul primului test al partidelor de la alegerile generale din 2016, dar și al primului referendum consultativ convocat de președintele Klaus Iohannis.
Referendumul consultativ al președintelui vine la doar câteva luni distanță de un alt referendum, cel de revizuire a Constituției în sensul redefinirii familiei, care nu a fost validat. Contextul și mizele sunt însă altele.
Prezența este principala condiție de validare a referendumului și aici vorbim despre două tipuri de prag. Potrivit legii, referendumul trebuie să treacă de pragul de prezenţă de 30%, dar şi de cel privind voturile valide.
Astfel, Legea 3/2000 prevede două praguri:
-pragul de 30% prezenţă
Art. 5 (2) Referendumul este valabil dacă la acesta participă cel puţin 30% din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente.
- pragul de 25% voturi valabil exprimate
(3) Rezultatul referendumului este validat dacă opţiunile valabil exprimate reprezintă cel puţin 25% din cei înscrişi pe listele electorale permanente.
Conform Autorității Electorale Permanente, pentru referendumul național, numărul total al alegătorilor înscriși în listele electorale permanente este 18.267.997 de persoane. Astfel, Astfel, pentru a fi validat referendumul la vot trebuie să participe cel puțin 5.480.399, de asemenea, cel puțin 4.566.999 trebuie să fie valide.
Referendumul este validat de Curtea Constituțională.
Vor fi două buletine de vot pentru referendum, pentru două întrebări. Alegătorii votează în aceleaşi secţii de votare, în același interval de timp, între orele 7:00 și 21:00, cu aceleaşi ştampile cu menţiunea „VOTAT”, pe buletine de vot separate – unul pentru alegerile europarlamentare și câte unul pentru fiecare întrebare a referendumului:
- Sunteți de acord cu interzicerea amnistiei și grațierii pentru fapte de corupție?
- Sunteți de acord cu interzicerea ordonanțelor de urgență ale Guvernului în domeniul infracțiunilor, corelat cu extinderea dreptului de a ataca Ordonanțele de Urgență direct la Curtea Constituțională?
Scurt istoric al referendumului
Referendumurile naționale sunt de trei tipuri: cel de revizuire a Constituției, cel consultativ convocat de președinte (care poate fi pe teme ce presupun, ulterior, modificarea Legii fundamentale, în limitele revizuirii) și cel de demitere a șefului statului (în cazul suspendării de către Parlament).
Un singur referendum de revizuire a fost validat, este vorba despre modificarea Legii fundamentale care a avut loc în 2003, fiind nevoie de două zile de votare pentru atingerea pragului de validare de atunci, care era însă de 50% prezență. Miza a fost, în special, punerea de acord a legii fundamentale cu cerințele de aderare la NATO și Uniunea Europeană, dar au fost operate și modificări importante fiind sporit rolul Curții Constituționale de arbitru între puterile statului, în condițiile în care a fost introdus conflictul juridic de natură constituțională.
Al doilea referendum de revizuire a avut loc în toamna anului trecut și a vizat definirea familiei ca uniune liber consimțită între femeie și bărbat. Susținut intens de actuala putere, dar nu numai, acesta nu a atins pragul de validare.
Referendumuri consultative au mai fost convocate de fostul președinte Traian Băsescu pe două mari teme: introducerea sistemului de vot uninominal în 2007 (cu toate că a fost invalidat, sistemul de vot a fost schimbat cu o formulă mixtă de vot uninominal și redistribuire proporțională a mandatelor, însă modelul a fost abandonat ulterior și s-a revenit la sistemul proporțional pe lista de partid) și un al doilea, în 2009, privind reducerea numărului de parlamentari și trecerea la Parlamentul unicameral, rămas fără nicio consecință juridică, deși a fost validat.
De asemenea, fostul președinte a trecut cu bine de cele două referendumuri de demitere (2007 și 2012).
2
6
