Guvernul ar putea aproba în ședința de joi un memorandum privind înființarea unui post de atașat pe probleme de muncă și sociale, în cadrul Ambasadei României de la Tel Aviv. Potrivit memorandumului, au fost constatate mai multe probleme ale lucrătorilor români din Israel, din cauza nerespectării condițiilor contractuale cu unii angajatori.

MuncitoriFoto: Comisia Europeana

Probleme întâmpinate de lucrătorii români:

  • - Nerespectarea condițiilor contractuale de către unii angajatori. În acest sens, cel mai frecvent este vorba despre plata orelor suplimentare care, fie sunt plătite parțial (nu sunt recunoscute toate orele lucrate), fie nu sunt deloc plătite. O altă problemă este legată de condițiile de cazare care, de multe ori, sunt neconforme (sunt camere fără paturi, în care se doarme pe jos).
  • - Neachitarea, de către unii angajatori, a concediului medical. Într-o astfel de situație, lucrătorii români sunt nevoiți să apeleze la tribunal pentru obținerea drepturilor. Aceasta reprezintă o cale foarte anevoioasă pentru un muncitor străin, din rațiuni ce țin de necunoașterea limbii ivrit sau costurile foarte ridicate de reprezentare în instanță, prin intermediul unui cabinet de avocatură israelian specializat.
  • - Deși teoretic există o linie telefonică ce ar trebui să acorde și să asigure sprijin în orice problemă/litigiu a muncitorului român cu angajatorul, practic, acest ajutor nu se concretizează. În majoritatea cazurilor, operatorul care răspunde nu vorbește limba română, iar muncitorului nu i se oferă o soluție concretă la problema semnalată.
  • - Nerestituirea garanției în valoare de 700 NIS/lună constituie una dintre problemele cel mai frecvent reclamate de muncitorii întorși de la lucru din Israel. Această garanție trebuie restituită la încetarea contractului, respectiv la întoarcerea lucrătorului în România, de obicei această plată făcându-se chiar pe aeroport.
  • - La verificarea preliminară în baza de date a solicitanților, sunt respinși mulți candidați cu o motivație incompletă, cum ar fi aceea că ”nu figurează în baza de date că a mai lucrat anterior” (pentru cei care au mai lucrat) sau pentru candidați noi că „a mai lucrat în Israel”, fără însă a fi trimise datele acestora pentru o altă verificare în categoria celor care au mai lucrat. De asemenea, au existat situații în care un candidat respins a fost retrimis spre verificare, apoi aprobat, iar în final din nou respins.
  • - Recent, a fost semnalată insistent, la nivelul ANOFM, o situație de blocaj la nivelul cooperării cu partea israeliană, datorată lipsei de interes a lucrătorilor români de a beneficia de ofertele de muncă existente pe această relație. Această situație este, în opinia ANOFM, direct legată de condițiile de muncă inferioare oferite de partea israeliană, comparativ cu oferte similare pe relațiile Spania sau Italia. Având în vedere că numărul persoanelor interesate este inferior pragului considerat rezonabil de partea israeliană pentru a justifica deplasarea în România a specialiștilor PIBA și organizarea sesiunilor de testare și recrutare a lucrătorilor, în prezent nu se preconizează organizarea de noi sesiuni de testare, până ce acest prag minimal nu va fi atins.

Potrivit memorandumului, în Statul Israel se impune o prezență mai activă a Ministerului Muncii și pentru a colabora cu autoritățile locale în vederea clarificării procesului de acordare de indemnizații supraviețuitorilor Holocaustului. A fost semnalată existența unor dificultăți legate de birocrația implicată de documentația ce trebuie depusă de aceștia, în condițiile în care majoritatea solicitanților au vârste de peste 90 de ani. Majoritatea acestor persoane se adresează în mod constant secretarului general al World Jewish Restitution Organisation, Colette Avital, având în vedere că în cadrul Ambasadei României la Tel Aviv, în Statul Israel, nu există o persoană (atașat pe probleme de muncă și sociale) care să gestioneze problematica menționată.