Agenda publică a anului 2018 a fost dominată, la fel ca în anul precedent, de modificările aduse legilor justiției și codurilor penale, care au generat un permanent conflict între coaliția PSD-ALDE și președintele Klaus Iohannis, cu arbitru Curtea Constituțională, noi proteste în stradă și avertismente dure ale instituțiilor europene cu privire la încălcarea statului de drept, a slăbirii independenței justiției și pași înapoi în lupta împotriva corupției. Anul 2018 a mai însemnat revocarea din funcție a șefei DNA, Laura Codruța Kovesi și declanșarea de către ministrul Justiției a procedurii de revocare a procurorului general Augustin Lazăr. Un alt eveniment major a fost condamnarea la închisoare pentru instigare la abuz în serviciu primită de liderul PSD, Liviu Dragnea. După sentința dată în primă instanță, lucrurile au început sa se precipite astfel încât 2018 se încheie cu iminența unei ordonanțe de urgentă privind amnistia și grațierea.
Modificarea legilor justiției și criticile instituțiilor europene
2018 a fost anul în care coaliția PSD-ALDE a continuat așa-numita "reformă a justiției", prin modificarea, începută în Parlament în 2017 de vestita comisie condusă de Florin Iordache, a celor trei legi importante - legea 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, legea 304/2004 privind organizarea judiciară şi legea 317/2004 privind organizarea și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).
Modificările aduse celor trei legi fundamentale ale sistemului judiciar au fost contestate în numeroase rânduri la Curtea Constituțională de către președintele Klaus Iohannis, de Înalta Curte de Casație și Justiție și de partidele de opoziție. Rămas fără pârghii, șeful statului a fost nevoit să promulge toate cele trei legi, ca urmare a deciziilor Curții Constituționale.
Ultimele modificări, promulgate în luna octombrie, au fost cele aduse legii 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor. Cea mai contestată modificare l-a lăsat pe șeful statului fără putere de decizie în privința numirii conducerii Parchetului General, DNA și DIICOT. Mai precis, președintele poate refuza o singură dată, motivat, propunerea ministrului Justiției pentru conducerea celor trei Parchete. Inclusiv Comisia de la Veneția a criticat noile prevederi și a cerut autorităților să revină asupra numirii și revocării procurorilor șefi, astfel încât să fie menținut rolul președintelui și al CSM în această procedură. O altă modificare intens contestată vizează înființarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, secție devenită operațională printr-o Ordonanță de Urgență adoptată în 10 octombrie. De asemenea, Guvernul a adoptat Ordonanţa de Urgenţă 92, care modifică din nou legile justiţiei, ministrul Tudorel Toader susținând că aceste modificări au fost convenite cu reprezentanții Comisiei de la Veneția.
Unele dintre cele mai dure critici au fost cele formulate de Comisia Europeană în Raportul MCV (13 noiembrie), document care conține opt recomandări suplimentare pentru România. Comisia cere puterii de la București să suspende punerea în aplicare a legilor modificate ale Justiției, pe care să le revizuiască în acord cu recomandările Comisiei de la Veneția și GRECO. De asemenea, Comisia cere înghețarea intrării în vigoare a modificărilor la Codul penal și Codul de procedură penală, percum și suspendarea procedurii procedurilor de numire și revocare a procurorilor șefi. Raportul MCV din noiembrie a fost ultimul dintr-o serie de rapoarte redactate în 2018 de organizații și instituții precum Grupul de State împotriva Corupției (GRECO), Comisia de la Veneția și Comisia Europeană, prin care s-a atras atenția că, prin aceste acțiuni, România face pași înapoi în lupta anticorupție, slăbește independentă magistraților și statul de drept.
Liviu Dragnea, condamnat la trei ani și jumătate de închisoare cu executare
În 21 iunie, magistrații instanței supreme l-au condamnat pe liderul PSD, Liviu Dragnea, la trei ani și jumătate de închisoare cu executare în procesul angajărilor fictive de la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Teleorman. Motivul: instigare la abuz în serviciu. El a fost achitat pentru fals intelectual. Decizia nu este definitivă.
Potrivit procurorilor, în perioada iulie 2006 - decembrie 2012, Dragnea Nicolae Liviu, în calitate de președinte al Consiliului Județean Teleorman, respectiv de președinte al organizației județene a PSD, cu intenție, a determinat-o pe Floarea Alesu, director executiv al Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Teleorman „să își încalce atribuțiile de serviciu prin menținerea în funcție și implicit plata drepturilor salariale pentru două angajate ale aceleiași instituții”. În realitate, cele două persoane și-au desfășurat activitatea la sediul organizației județene Teleorman a PSD, spun procurorii.
Judecătorii instanței supreme arată, în motivarea condamnării, că Liviu Dragnea "a adoptat o conduită nelegală, antisocială și imorală în dezacord cu rangul demnității publice deținute". Magistrații susțin că gradul de pericol social al faptelor este evidențiat de "modul în care funcționari din cadrul instituțiilor publice, încălcându-și obligațiile de serviciu, acceptă să săvârșească fapte de natură penală sub diferite pretexte, lăsându-se influențați și intimidați de modul în care un președinte de Consiliu Județean înțelege să-și exercite autoritatea, puterea și influenta în scopuri nelegale".
Înalta Curte de Casație și Justiție a remarcat "încălcarea unor principii care guvernează activitatea unui funcționar ce își desfășoară activitatea în cadrul unei instituții publice: integritatea, demnitatea, legalitatea, responsabilitatea, buna-credință, onestitatea, transparența, corectitudinea, credibilitatea, exercitarea onorabilă, corectă și corespunzătoare a funcțiilor publice. Nerespectarea imputabilă a acestor principii atrage consecințe negative în bunul mers al instituției din care funcționarul face parte".
Codul penal, care dezincriminează abuzul în serviciu, modificat la "foc automat”, la 13 zile de la condamnarea lui Dragnea
După condamnarea lui Liviu Dragnea la închisoare, a fost accelerată modificarea Codului penal în Parlament. Astfel, în 4 iulie, la mai puțin de două săptămâni de la de la decizia de condamnare a liderului PSD, Parlamentul a adoptat, după doar patru zile de dezbateri, modificarea Codului penal.
Cea mai importantă modificare vizează abuzul în serviciu, care a fost dezincriminat parțial. După noua lege, abuzul în serviciu nu se pedepsește dacă prejudiciul este mai mic decât salariul minim brut pe economie, respectiv 1.900 de lei. În plus, nu se mai consideră abuz în serviciu dacă scopul este de a obține foloase materiale necuvenite pentru terți. A fost eliminată din sfera infracțiunii de abuz în serviciu și elaborarea, emiterea sau aprobarea actelor normative de către Parlament și Guvern. Noua lege redefinește infracțiuni precum constituirea unui grup infracțional organizat, favorizarea infractorului sau traficul de influență, în sensul că trebuie să fie vorba de pretinderea, primirea ori acceptarea promisiunii "de bani sau alte foloase materiale" (în forma actuală a Codului penal, era "de bani sau alte foloase”), iar promisiunea de a interveni să fie urmată de intervenția propriu-zisă (în forma actuală nu există această condiționare). Codul Penal modificat de PSD-ALDE elimină infracțiunea de neglijență în serviciu, reduce pedepsele pentru mai multe acte de corupție, reduce termenele de prescripție, îngreunează confiscarea extinsă, permite eliberarea condiționată mai devreme, descurajează denunțurile.
Modificările au fost contestate la Curtea Constituțională de către președintele Klaus Iohannis, Înalta Curte de Casație și Justiție și partidele din opoziție. În 25 octombrie, CCR a decis că 31 de dispoziții din legea de modificare a Codului Penal sunt neconstituționale. Între acestea - noile definiții ale infracțiunilor de abuz în serviciu și trafic de influență, precum și anumite prevederi legate de omorul calificat și mărturia mincinoasă.
O decizie similară a luat CCR, în 12 octombrie, și în cazul Codului de procedură penală, modificat și acesta substanțial de Parlament - 64 de dispoziții din legea de modificare a Codului de Procedură Penală au fost declarate neconstituționale, în timp ce 31 de dispoziții pentru care s-au ridicat obiecții sunt constituționale, astfel că actul normativ s-a întors în Parlament.
În 10 decembrie, Senatul a adoptat modificările aduse de comisia specială la Codul de procedură penală, necesare după ce Curtea Constituțională a declarat mai multe articole neconstituționale. Una dintre modificări se referă la renunțarea la sintagma "indicii temeinice" și revenirea la formularea "suspiciune rezonabilă". O altă modificare elimină posibilitatea ca suspectul să poată asista la audierea victimei sau martorilor. A fost însă introdusă posibilitatea ca nesemnarea hotărârii judecătorești să fie motiv pentru contestație în anulare și rămâne motiv de revizuire a hotărârii, ceea ce îl poate ajuta pe Liviu Dragnea în cazul condamnării din dosarul Referendumul.
În aceeași zi, premierul Viorica Dăncilă a anunțat că, potrivit unei discuții din Comitetul Executiv al PSD, se ia în calcul oportunitatea unei Ordonanțe de Urgență de modificare a Codurilor penale vizând articolele declarate constituționale, urmând ca problema celor neconstituționale să fie tranșată în Parlament.
Două săptămâni mai târziu, în 27 decembrie, președintele PSD, Liviu Dragnea, declara că ministrul Justiției Tudorel Toader trebuie să vină cât mai repede cu o propunere în Guvern pentru ca în scurt timp să intre în vigoare noile prevederi ale Codurilor Penale: "Cât mai repede trebuie să intre în vigoare Codurile penale, eu cred că ministrul Justiției într-o perioadă rezonabilă trebuie să le prezinte premierului pentru a fi adoptate prin ordonanță. Bâlciul acesta de a ataca la CCR nu poate continua la nesfârșit pentru că totuși vorbim de o legislație importantă". "Sunt decizii politice, am discutat și în coaliție lucrul acesta și nu sunt decizii politice pentru mofturi, nu se dau Codurile pentru mine", a mai spus Dragnea.
Una din mizele lui Tudorel Toader - schimbarea șefilor Parchetelor
Revocarea procurorului șef al DNA, Laura Codruța Kovesi. Adina Florea, propusă de Toader în locul acesteia, refuzată de Iohannis și propusă din nou
În 22 februarie, ministrul Justiției, Tudorel Toader, a anunțat că declanșează procedura de revocare a procurorului şef al DNA Laura Codruța Kovesi, prezentând un raport cu 20 de "acte și fapte de netolerat într-un stat de drept".
Toader i-a reproșat șefei DNA tergiversarea unor dosare, depășirea atribuțiilor atunci când DNA a anchetat Guvernul pentru controversata Ordonanță 13, comportament autoritar și discreționar, prioritizarea dosarelor în funcție de impactul mediatic, refuzul de a se prezenta la audierile din Parlament sau lipsa unei reacții adecvate în cazul presupuselor abuzuri de la DNA Ploiești. De altfel, punctul culminant al scandalului din jurul șefei DNA fusese atins atunci când fostul deputat PSD Vlad Cosma a făcut publice înregistrări care ar fi demonstrat abuzurile comise de procurori de la DNA Ploiești, iar PSD - ALDE au cerut să fie luate măsuri împotriva pretinselor abuzuri.
În replică, Kovesi a susținut o conferință de presă - pentru prima dată în istoria DNA. "Asistăm în ultima perioadă la un festival disperat al inculpaților, un festival în care inculpați condamnați, inculpați trimiși în judecată spun neadevăruri. Acest atac vizează îngenuncherea statului român, vizează umilirea societății și umilirea cetățenilor români", spunea Kovesi în 16 februarie.
Raportul ministrului Justiției referitor la șeful DNA a primit aviz negativ din partea Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), iar președintele Klaus Iohannis a anunțat că nu va da curs cererii de revocare din funcție a Laurei Codruța Kovesi. În replică, ministrul Tudorel Toader a sesizat Curtea Constituțională în cazul acestui refuz, iar CCR a constatat, în 30 mai, existenta unui conflict juridic de natură constituțională, pe acest subiect, între ministrul Justiției și președintele Klaus Iohannis. Urmarea - în 9 iulie, Iohannis a fost nevoit să semneze decretul de revocare.
În luna septembrie, ministrul Justiției a propus-o pentru șefia DNA pe Adina Florea de la Parchetul Curții de Apel Constantă. În 21 noiembrie, președintele Klaus Iohannis a respins numirea Adinei Florea pe "motive de nelegalitate". Șeful statului a respins, de asemenea, alte patru propuneri înaintate de ministrul Justiției pentru funcții de conducere din parchetul General și DIICOT, în toate cele cinci cazuri fiind invocate colaborarea cu serviciile de informații și existenta unui interes personal al celor numiți în funcții de conducere.
Răspunsul ministrului Tudorel Toader - în 27 decembrie i-a retrimis președintelui toate cele cinci propuneri deja respinse.
Revocarea procurorului general Augustin Lazăr
În 24 octombrie, Tudorel Toader a anunțat declanșarea procedurii de revocare din funcție a procurorului general Augustin Lazăr, al cărui mandat la conducerea Parchetului General ar expira la sfârșitul lunii aprilie 2019 (mandatul procurorului general durează trei ani și poate fi prelungit o singură dată; Augustin Lazăr a fost numit în funcție la începutul lunii mai 2016).
Ministrul Justiției a enumerat 20 de acuzații la adresa procurorului general, între care "probleme grave de comportament și comunicare publică, probleme grave de management, lipsa organizării eficiente și a asumării responsabilității, discursuri eminamente politice și acuzații la adresa autorităților statului, contestarea deciziilor Curții Constituționale" sau "modul de desfășurare a anchetei privind intervenția jandarmilor la protestul din 10 august din Piața Victoriei".
La sfârșitul lunii noiembrie, Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a avizat negativ propunerea ministrului, considerând că nu respectă condițiile de legalitate, întrucât procurorii nu sunt subordonați ierarhic ministrului. Președintele Klaus Iohannis a apreciat că propunerea de revocare din funcție a procurorului general Augustin Lazăr este o eroare și a lăudat prestația acestuia: "Despre activitatea domnului procuror general am mai spus - este un procuror general care își face treaba foarte bine, iar această propunere de revocare mi s-a părut și mi se pare în continuare o eroare. Așadar, puteți trage singuri concluziile la ce va urma în această chestiune".
La rândul lui, procurorul general Augustin Lazăr a contestat în instanță demersul ministrului Justiției de declanșare a procedurii de revocare a sa din funcție, arătând că raportul de evaluare pe care se bazează cererea lui Tudorel Toader este nelegal. De asemenea, Augustin Lazăr a deschis un proces împotriva Ministerului Justiției și a sesizat și Curtea Constituțională în acest caz.
În 27 decembrie, ministrul Justiției i-a trimis președintelui Klaus Iohannis cererea de revocare a procurorului general și l-a acuzat pe Augustin Lazăr că trage de timp prin sesizarea Curții Constituționale. În opinia ministrului Justiției, decizia dată de CCR în cazul Kovesi, prin care președintele Klaus Iohannis a fost obligat să semneze revocarea din funcție a șefei DNA, este valabilă și în cazul cererii de revocare a procurorului general.
În replică, Augustin Lazăr a transmis că demersul ministrului Justiției, "cu conținut strict politic", prin care se continuă procedura de revocare din funcție a procurorului general, ignoră cadrul legal şi recomandările instituțiilor europene și este de natură să afecteze încrederea publică în capacitatea instituției de a-și îndeplini rolul constituțional.
Scandalul completurilor de 5 judecători de la instanța supremă și decizii fără precedent ale instanțelor
Un alt scandal major din justiție a fost legat de modul de constituire a completurilor de 5 judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție, nou prilej pentru ministrul Justiției să o atace pe președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, Cristina Tarcea.
Problema completurilor de 5 judecători de la instanța supremă, care se constituie prin tragere la sorți, apare într-una dintre cele trei legi controversate ale justiției modificate de Parlament - cea privind organizarea judiciară. Legea a intrat în vigoare în luna iulie. Dacă înainte existau de drept președinți ai acestor completuri de judecători, noile prevederi arată că la începutul fiecărui an toți președinții se trag la sorți. După intrarea în vigoare a legii, conducerea ICCJ a decis ca noua procedură privind tragerea la sorți a completurilor de 5 judecători să se aplice începând cu ianuarie 2019. Un astfel de complet, mai exact completul 2, judecă procesul lui Liviu Dragnea (amânat pentru 21 ianuarie).
La începutul lunii octombrie, cu mai puțin de o săptămână înainte de începerea apelului în dosarul în care Liviu Dragnea a fost condamnat la trei ani și jumătate de închisoare, premierul Viorica Dăncilă a sesizat Curtea Constituțională privind un conflict juridic între Parlament și Înalta Curte de Casație și Justiție în privința modului în care sunt aplicate noile prevederi cu privire la formarea completurilor de 5 judecători. Răspunsul CCR - noua lege trebuie pusă în aplicare deîndată, iar Înalta Curte de Casație și Justiție trebuie să organizeze altă tragere la sorți. Instanța supremă s-a conformat, dar constituirea completului a fost contestată în instanță de către Liviu Dragnea (în dosarul angajărilor fictive de la Protecția Copilului Teleorman), pe motiv că tragerea la sorți a fost făcută înainte de motivarea deciziei CCR. Curtea de Apel București i-a dat câștig de cauză liderului PSD, hotărând că noile completuri sunt nelegal constituite. În aceste condiții, toate procesele din decembrie, de la completurile de 5, între care și dosarul lui Dragnea, au fost suspendate.
Consiliul Superior al Magistraturii a stabilit ulterior o nouă procedură de constituire a completurilor de 5, iar în 13 decembrie a avut loc o nouă tragere la sorți.
În urma deciziei Curții Constituționale, mai mulți condamnați au depus contestații în anulare în cazul sentințelor pronunțate de completurile de 5 judecători.
Astfel, în ultimele săptămâni au obținut decizii de suspendare a executării pedepselor condamnați celebri precum fostul ministru al Dezvoltării Elena Udrea, fosta șefă a DIICOT Alina Bica, încarcerate în Costa Rica, foștii miniștri Dan Șova și Constantin Niță, fostul președinte al Federației Române de Box Rudel Obreja, fostul șef ANAF Șerban Pop și omul de afaceri Horia Simu. Toți au fost puși în libertate.
Ministrul Justiției spunea că așteaptă explicații de la președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție și comenta ironic pe Facebook: "Sper să «nu ne spună» că își dă demisia «de onoare»".
Amnistie și grațiere
În ultima parte a anului a revenit în spațiul public posibilitatea adoptării unei Ordonanțe de Urgență privind amnistia și grațierea, care ar viza inclusiv faptele de corupție.
Președintele PSD Liviu Dragnea declara, recent, la Consiliul Național al PSD, că nu știe când sau cum, dar PSD - ALDE au obligația să dea o Ordonanță pe amnistie și grațiere "pentru a fi reparate toate nedreptățile care s-au făcut în Justiție".
Fostul ministru al Justiției Florin Iordache spunea și el că amnistia este necesară pentru ca România să nu mai fie sancționată la CEDO, susținând că s-au făcut unele reglări cu recursul compensatoriu, dar ministrul Justiției nu poate să construiască peste noapte penitenciare.
Viorica Dăncilă pare să nu își asume o asemenea Ordonanță. În 27 decembrie, ea spunea, într-o discuție informală cu presa, că nu a văzut până în prezent un proiect de Ordonanță de urgență pentru amnistie și grațiere, însă nu va accepta un astfel de act normativ dacă nu este asumat de ministrul Justiției și bine analizat de șeful Guvernului. Referitor la acest subiect ministrul Justiției, Tudorel Toader a dat un răspuns ambiguu, susținând că tot ceea ce a declarat anterior referitor la o posibilă OUG pe amnistie și grațiere rămâne valabil și acum, infirmând că ar fi discutat vreodată despre un "draft" al Ordonanței de Urgență privind amnistia și grațierea.
Anul 2018 a fost marcat, așadar, de adevărate încleștări pe frontul Justiției, statul de drept din România fiind pus greu la încercare, și se încheie tensionat, prevestind un 2019 în care lucrurile vor fi tranșate pentru mult timp de acum înainte.
3
5
