Pe ordinea de zi a plenului de luni al Senatului figurează proiectul de lege al Guvernului privind sistemul public de pensii. Inițiativa, înregistrată în procedură de urgență, a fost amânată în două rânduri de la votul senatorilor, din cauza lipsei de cvorum, anunță Mediafax.
Cu toate că au votat alte inițiative legislative, Senatul nu a putut dezbate şi vota, în ședința din 19 noiembrie, proiectul de lege privind sistemul public de pensii, din cauza lipsei de cvorum. După o şedinţă de consultări a liderilor de grup, în plen au fost înregistrați ca fiind prezenți doar 27, număr insuficient pentru continuare lucrărilor. Același lucru s-a întâmplat și la ședința de plen a Senatului din data de 21 noiembrie. După votul asupra mai multe proiecte de lege, forul superior nu a întrunit din nou cvoruml necesar pentru a vota Legea pensiilor.
Prin urmare, inițiativa a fost amânată în două rânduri la votul în Senat, care este primă Cameră sesizată pe proiect.
Comisia pentru muncă a Senatului a adoptat, în urmă cu două săptămâni, un raport de admitere cu amendamente la proiectul legislativ privind sistemul public de pensii. Raportul a fost adoptat cu 6 voturi "pentru" și 3 abțineri.
În legătură cu amendamentele PNL și UDMR adoptate în ședința Comisiei pentru muncă a forului superior al Parlamentului, Lia Olguța Vasilescu a declarat că acestea au vizat "doar unele scăpări" în textul propus de Guvern.
"Modificări - să spunem scăpări ale noastre din lege, cu care am fost de acord să treacă pentru că vrem o lege mai bună. Nu am acceptat niciun fel de amendament care ar fi avut un impact mai mare, pentru că orice ban în plus (...) peste suma deja dublă a bugetului asigurărilor ar duce la inaplicarea legii și cred că nu ne dorim niciunii acest lucru. Ne dorim pensii dublate față de 2016 și, prin această lege, asta se întâmplă", a afirmat Olguța Vasilescu, la finalizarea dezbaterilor și votului în Comisia de muncă a Senatului.
Potrivit unui amendament adoptat de Comisia de specialitate, "în sistemul public de pensii este considerată perioadă asimilată cea în care asiguratul a beneficiat, începând cu 1 ianuarie 2006, de concediu pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau în cazul copilului cu handicap de până la 7 ani". În varianta propusă de Guvern era vorba despre copii cu handicap de până la 3 ani.
Comisia pentru muncă a mai stabilit că persoanele care au fost privați de libertate sau deportați în străinătate, după data de 23 august 1955, au dreptul la pensie pentru limită de vârsta, cu reducerea vârstelor standard de pensionare cu câte 6 luni pentru fiecare an în care au fost închise sau deportate.
"Persoanele care au realizat stagiul complet de cotizare au dreptul la pensie pentru limită de vârstă, cu reducerea vârstelor standard de pensionare, cu câte 6 luni, pentru fiecare an de privare de libertate, de deportare în străinătate, după data de 23 august 1944 și/sau de prizonierat, în situația persoanelor cărora le-au fost stabilite drepturi privind vechimea în muncă, în vondițiile prevăzute la art 1 din Decretul-lege nr 118/1990, republicat" prevede amendamentul adoptat de Comisia de specialitate.
Mmebrii Comisiei au stabilit că listele cu privire la locația unităților sanitare de specialitate se vor afișa public atât la sediul CNPP și la sediile fiecărei case teritoriale de pensii, cât și pe site-ul instituțiilor.
De asemenea, Comisia de muncă a modificat articolul referitor la pensia de urmaș, înlocuind sintagma "pensionatul urmaș" cu "copilul beneficiar al pensiei de urmaș".
Articolul prevede: "În sistemul public de pensii plata indemnizației/pensiei pentru însoțitor se suspendă începând cu luna următoare celei în care a intervenit una dintre următoarele cazuri: copilul beneficiar al pensiei de urmaș, prevăzut la art 75 lit a), care a împlinit vârsta de 16 ani și nu face dovada continuării studiilor".
Guvernul a adoptat, în ședința din 10 octombrie, noul proiect al Legii Pensiilor.
Proiectul prevede creşteri etapizate ale punctului de pensie, până în anul 2021, pentru ca, din anul 2022, să fie aplicată noua formulă de calcul bazată pe Valoarea Punctului de Referinţă (VPR): 1.265 de lei în 2019; 1.775 de lei în 2020; 1.875 de lei în 2021, adică suma aferentă VPR nou introdus de 75 de lei, la care se adaugă majorarea de 10% aferentă sporurilor, acordului global şi altor drepturi de natură salarială pentru care s-au plătit contribuţii.
Din anul 2022, Valoarea Punctului de Referinţă va fi indexată, anual, cu inflaţia şi 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat.
Punctul de pensie va ajunge la 45% din valoarea salariului mediu brut pe economie, fără a lua în calcul întoarcerea sarcinii fiscale. De altfel, pensiile nu mai sunt purtătoare de CAS şi CASS, aceasta fiind una dintre primele măsuri adoptate după schimbarea guvernării din 2016, a precizat Ministerul Muncii.
Noul proiect introduce sintagma contribuţii „datorate şi plătite”, pentru calculul pensiei. Asta ca urmare a faptului că, în trecut, au fost numeroase cazurile în care angajatorii nu achitau taxele către stat.
Pentru a nu dezavantaja angajaţii, noua prevedere va fi luată în calcul doar pentru perioadele lucrate ulterior anului 2021, atunci când legea va produce efecte complete. Angajaţii nu vor fi penalizaţi pentru perioade lucrate anterior anului 2021, în cazurile în care angajatorii nu le-au achitat taxele.
În paralel, proiectul de lege prevede şi debirocratizarea şi accesul online la informaţiile despre propriile contribuţii. Astfel, ANAF va transmite către Casa Naţională de Pensii Publice sumele datorate şi plătite pentru fiecare salariat. Cetăţenii se vor putea informa de pe site-ul CNPP cu privire la stagiul de cotizare realizat, venitul obţinut şi sumele achitate drept contribuţii. În cazul în care vor constata ca angajatorii nu le achită contribuţiile vor putea sesiza organele abilitate.
Printre noutăţile aduse de această inițiativă legislativă se numără introducerea masteratului şi a doctoratului ca perioade necontributive asimilate stagiului de cotizare, care se adaugă facultăţii, stagiului militar, pensiei de invaliditate, concediului medical, celui pentru creşterea copilului, şomajului indemnizat, deportării, prizonieratului şi detenţiei politice, prevăzute de legislaţia în vigoare.
În proiectul noii legi este menținut contractul de asigurare facultativă, care suferă, totuşi, câteva modificări. Astfel, dacă în actuala lege poate fi plătit doar pentru 5 ani consecutivi retroactivi, pe viitor, persoana îşi va putea alege perioade diferite necontributive ca să totalizeze 5 ani.
Plata se va putea face în rate, dar nu mai târziu de un an de la încheierea contractului. În cazul neplăţii integrale, se va lua în calcul suma parţial achitată. În prezent, asigurarea facultativă se face la nivelul salariului minim, dar în practică s-a demonstrat că aceasta nu asigură nici măcar pensia minim garantată, astfel că s-a decis folosirea salariului mediu ca indicator. Acest tip de contract se încheie doar în cazul persoanelor care au realizat stagiul minim de 15 ani. Sunt menținute și prevederile referitoare la contractul de asigurare pentru perioadele viitoare încheierii lui, cu noua bază de calcul.
De asemenea, au fost coborâte pragurile de reducere a vârstelor de pensionare de la 6 ani la un an pentru condiţii deosebite, şi de la 2 ani la un an pentru condiţiile speciale. De exemplu: pentru un an realizat în condiţii deosebite vârsta se reduce cu 3 luni, iar pentru un an realizat în condiţii speciale vârsta se reduce cu 6 luni.
Proiectul legislativ definește și vârsta standard de pensionare.
"Vârsta standard de pensionare este de 65 de ani pentru bărbați și 63 de ani pentru femei. Atingerea acestei vârste se realizează prin creșterea vârstelor standard de pensionare, conform eșalonării prevăzute în anexa 5. Stagiul complet de cotizare este de 15 ani , atât pentru femei cât și pentru bărbați", prevede proiectul legislativ.
Senatul este prima Cameră sesizată pentru proiectul de lege privind sistemul public de pensii, Camera Deputaților fiind for decizional.
