Ministrul Justiție o acuză pe șefa Curții Supreme că i-ar fi transmis să tacă din gură în privința fostei conduceri a DNA

de Redactia     HotNews.ro
Luni, 23 iulie 2018, 10:17 Actualitate | Esenţial


Tudorel Toader
Foto: Facebook
Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a susținut luni că președintele Curții Supreme, Cristina Tarcea, i-ar fi transmis că trebuia să tacă din gură în ceea ce privește șefia DNA. El a precizat că asta a înțeles din acuzațiile lui Tarcea potrivit cărora revocarea Laurei Codruța Kovesi a fost o decizie politică.

"Poate că tema aceasta (declarațiile Cristinei Tarcea - n.r.) chiar în Consiliul Superior al Magistraturii, nu știu. Doamna Tarcea ne-a spus că a fost de bună credință, dar nu ne-a spus în ce perioadă, în ce epocă a fost de bună credință. Doamna Tarcea n-a spus că raportul meu și motivele pentru care am declanșat procedura nu este întemeiat, nu este adevărat, nu sunt motive. N-a spus că decizia CCR nu este fundamentată, nu este motivată, nu e temeinică, n-a spus că decizia CCR nu trebuie respectată. Ce a spus? Că eu ca ministru nu trebuia să declanșez procedura. Prin urmare, mi-a transmis, cu alte cuvinte, în lectura mea, un fel de «lasă că merge așa». Repet, nu că raportul nu e corect, fundamentat, nu că nu sunt motive de declanșare, nu că decizia nu trebuie respectată, dar că trebuia să tac din gură, să spun probabil că e bine și să mergem mai departe, probabil. Adică dumneavoastră nu vă dați seama că din conținutul acela un judecător face aprecieri cu privire la o decizie a Curții Constituționale, la o activitate a unui ministru, independent el, dar membru al Guvern. Concluzia e simplă", a declarat Tudorel Toader, citat de Mediafax.

CSM și Inspecția Judiciară au fost sesizate cu referire la declarațiile președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție. Potrivit sesizării publicației Lumea Justiției, Cristina Tarcea a făcut, printre altele, afirmații cu conotații politice legate de revocarea Laurei Codruța Kovesi de la DNA. În sesizarea către Secția pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) și Inspecția Judiciară (IJ) în vederea cercetării disciplinare și excluderii din magistratură a Cristinei Tarcea, aceasta este acuzată de mai multe abateri discipinare, respectiv de desfășurarea de activități publice cu caracter politic sau manifestarea convingerilor politice în exercitarea atribuțiilor de serviciu și de atitudini nedemne în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu față de colegi, celălalt personal al instanței sau al parchetului în care funcționează, inspectori judiciari, avocați, experți, martori, justițiabili ori reprezentanții altor instituții. Totodată, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție mai e acuzat de încălcarea prevederilor legale referitoare la incompatibilități și interdicții privind judecătorii și procurorii, precum și de manifestări care aduc atingere onoarei sau probității profesionale ori prestigiului justiției, săvârșite în exercitarea sau în afara exercitării atribuțiilor de serviciu.

Sesizarea vine după ce președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) a afirmat, printre altele, că decizia de revocare a Laurei Codruţa Kovesi de la conducerea DNA a fost „inadmisibil de mult politizată", Cristina Tarcea declarându-se „intrigată" de acest episod.

"Am să vorbesc în numele meu şi am să vă spun că am privit, nu neapărat cu îngrijorare, dar intrigată tot ceea ce s-a întâmplat, pentru că mi s-a părut atât de inadmisibil de politizat totul, încât nu am ştiut exact ce se întâmplă şi nu am ştiut în ce măsură o structură care face parte, pana la urma, potrivit Constituţiei, din autoritatea judecătorească, trebuie să facă obiect de dispută al atâtor dispute politice. Asta nu mi se pare normal şi nu trebuie să se întâmple. Este adevărat că statutul procurorului este destul de incert, potrivit Constituției noastre, lăsăm la o parte că nimeni nu are drept obiectiv lămurirea anumitor aspecte destul de neclare şi confuze din Constituţia României, dar atât timp cât o structură face parte din autoritatea judecătoarească, haideţi să nu facem campanii electorale, să nu facem acţiuni politice, implicând acea structură a autorităţii judecătoreşti. Nu mi se pare normal ca iniţiativa revocării să pornească din mediul politic, nu mi se pare normal ca un ministru al Justiţiei să sesizeze Curtea Constituţională pe un aspect până la urmă comun al revocării unui procuror şef, nu mi se pare normal ca acelaşi aspect să ridice probleme de revocare, de suspendare a preşedintelui ţării. Este inadmisibil de mult politizat acest aspect şi nu mi-aş mai dori să se întâmple", a declarat Cristina Tarcea, la Realitatea Tv.



















1344 vizualizari

  • 0 (0 voturi)    
    jegosel (Luni, 23 iulie 2018, 10:44)

    loveparade [utilizator]

    o da inainte ca raportul lui, ala de desene animate, era bine documentat si argumentat.
    faptul ca toti cateii(ministrii/parlamentari/judecatori CC) #m*iepsd-ului au sarit degraba sa dea cu limba la ce a dictat dinti-de-grebla nu convinge pe nimeni ca munca lor a fost documentata, argumentata, legala, constitutionala
  • 0 (0 voturi)    
    Vom scapa (Luni, 23 iulie 2018, 11:03)

    vasile-roaita [utilizator]

    Vom scapa vreodata de aceste specimene incompetente cu asa zise doctorate facute la Cahul unde nici dracu nu a mai auzit? Slugi drac-niste. Bleah, ma apuca greatza.
  • 0 (0 voturi)    
    Delimitarea puterii in statul de drept (Luni, 23 iulie 2018, 11:37)

    animatron [utilizator]

    Romania si-a asumat, prin semnarea tratatului de aderare, sa respecte normele (reiterate filozofic in Occident incepand cu anii '70) a ceea ce se numeste "stat de drept", pe scurt o separare clara intre puterile legislativa, executiva si judecatoareasca.

    Numai ca avem o problema, nu doar noi ci orice "stat de drept", aceea de competitie intre "suprematia legii" si "vointa suverana a poporului" (recte Parlamentul).

    Intr-un stat de drept ideal, politicienii nu comenteaza deciziile magistratilor, cei din urma nu comenteaza deciziile politice.

    Nu traim in lumi ideale, nici in Romania, nici in Occident.
    Ce te faci cand cele doua puteri care determina soarta unei natiuni intra in conflict?!

    Parlamentul sustine ca reprezinta puterea suprema intr-un stat, pentru ca e rezultat al vointei directe populare, exprimata prin vot.

    Problema e ca un parlament poate sa nu fie cu adevarat reprezentativ pentru o societate (prezenta scazuta la vot, prag electoral care elimina sute de mii de voturi-vointa ale cetatenilor, nerespectarea promisiunilor electorale, etc), apare astfel o lipsa de "legitimitate" (o parte a societatii, uneori semnificativa, nu se recunoaste in acel Parlament care pretinde ca ia decizii si in numele ei).

    Puterea judecatoareasca cred ca intr-o democratie de tip european singura "suprematie" acceptabila nu poate fi decat aceea a legii, pentru a se evita derive populiste sau "revolutionare" care ar incalca drepturile unei parti din societate.

    Daca ii ascultati pe dnii Tariceanu si Dragnea, veti observa ca ei vorbesc doar de suprematia Legislativului.

    Pe de alta parte magistratii nu se pot folosi decat de Constitutie (prin deciziile CC) si de legile in vigoare (votate tot de politicieni) pentru a limita sau incadra initiativele Parlamentului.

    CC este numita politic, iar Constitutia poate fi modificata de Parlament (dar cu vot popular), deci politicienii sunt cei care au deja f multa putere, nu magistratii !


Abonare la comentarii cu RSS

Buchete.ro de 12 Ani: Florarie Online cu Livrare Flori la Domiciliu in Bucuresti

ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version