Consiliul federal poate deja sa inceapa sa "scaneze" viitorii candidati la succesiunea lui Jean-Claude Juncker. Presedintele Comisiei Europene, frustrat si iritat la finalul anului trecut de tergiversarile Elvetiei privind un viitor acord institutional, isi va incheia unicul mandat in noiembrie 2019. Lupta pentru desemnarea inlocuitorului sau in fruntea executivului a inceput deja vinerea trecuta la summitul informal de la Bruxelles, potrivit Rador, care citeaza Le Temps.

JunckerFoto: Hotnews

Membrele Uniunii Europene s-au pus de acord pentru ca diferitele tabere politice sa-si desemneze fiecare un candidat inainte de alegerile europene de la sfarsitul lui mai 2019, cu scopul de a oferi alegatorilor o alegere clara si "conturata". Cei 27 sefi de stat sau de guvern refuza, in schimb, sa fie legati in mod automat de acest proces, numit "Spitzenkandidat" (candidat "cap de lista").

Emmanuel Macron si Angela Merkel au repetat vineri: tratatul european ii permite Consiliului (statelor membre) sa desemneze propriul candidat "tinand cont de rezultatul alegerilor din Parlamentul European" - deci sa isi pastreze libertatea de manevra. Stiind ca eurodeputatii urmeaza apoi sa valideze aceasta alegere printr-un vot, sau la fel de bine sa o respinga.

Un post important pentru relatiile bilaterale

Pentru tari partenere ale Uniunii, cum ar fi Elvetia si, dupa martie 2019, Regatul Unit, problema devine tot mai presanta. Presedintele CE are un cuvant tot mai greu de spus in dosarele-cheie ale relatiilor bilaterale. Familia sa politica poate deveni un util intermediar, via contactele intre parlamentari si responsabili.

"Comisia Juncker, mult mai politica si mai centralizata decat cea prezidata de Jose Manuel Barroso, a demonstrat ce mult cantareste persoana din fruntea Comisiei in cazul dezbaterilor. Mai intai pentru ca isi imprima stilul, apoi pentru ca modeleaza echipa", subliniaza un veteran al culiselor bruxelleze.

Astfel, dupa deplasarea ratata la Berna, Jean-Claude Juncker, mult timp considerat un prieten al Elvetiei, i-a delegat spinoasa chestiune bilaterala sefului sau de cabinet, germanul Martin Selmayr (numit pe fuga secretar general al Comisiei). In timp ce Barroso, fost student la Universitatea de la Geneva, s-a aratat mai precaut. "Sa nu ne inselam. Presedintele Comisiei este interlocutorul numarul unu al unei tari precum Elvetia", continua sursa. "Batalia ce urmeaza va fi determinanta pentru noi."

Cine este in starting-block-uri? Un singur nume este momentan citat adesea: acela al negociatorului pentru Brexit Michel Barnier, francez din Haut-Savoye, care a pierdut in fata lui Juncker cu ocazia primarelor organizate in 2013 de catre Partidul Popular European (PPE, conservator).

Doar ca ecuatia nu tine. Este dificil, intr-adevar, sa admitem faptul ca PPE va ramane in fruntea executivului comunitar pe care il conduce incepand din 2004 (Barroso, apoi Juncker). Este greu de asemenea sa asociezi numele lui Barnier cu nevoia de reinnoire si de "feminizare" a CE. Este greu, in sfarsit, sa ne imaginam ca presedintele francez Emmanuel Macron, a carui miscare - La Republique en marche - se situeaza intre PPE si SD (social-democrati) nu incearca "o a treia cale" in Parlamentul European.

Numele sefei FMI, Christine Lagarde, a inceput sa circule recent. Se vorbeste chiar si de Angela Merkel. Cu aceeasi dilema: cum va reactiona Parlamentul European, sau suveranistii de toate culorile, care trebuie sa obtina un scor mare in 2019?

Emmanuel Macron s-a declarat multumit, vineri, de faptul ca 26 de tari din 27 vor organiza "consultari" privind viitorul Europei in urmatoarele luni.

Va fi organizat in paralel un sondaj informal asupra celui mai bun candidat la presedintia Comisiei? "Parlamentul european trebuie sa inteleaga ca nu este singura expresie democratica a Uniunii", se afirma in anturajul lui Emmanuel Macron. Respingerea de catre eurodeputati, la inceputul lunii februarie, a listelor transnationale pentru alegerile europene din 2019 a suparat Parisul. Chestiunea crearii acestor liste - pentru a scapa de dominatia politica a partidelor nationale - se va pune din nou in 2024, potrivit analizei Le Temps, preluata de Rador.