Analizand o cerere a Curtii de Apel Alba Iulia, Curtea de Justitie a Uniunii Europene (CJUE) considera ca, avand in vedere obiectivele urmarite de Memorandumul de intelegere intre UE si Romania, tara noastra are posibilitatea sa interzica cumulul pensiei din sectorul public cu veniturile realizate din activitati exercitate in cadrul unor institutii publice atunci cand cuantumul pensiei depaseste un anumit prag.

Incepand cu anul 2010, Romania a interzis un astfel de cumul printr-o noua lege atunci cand cuantumul pensiei depasea un anumit prag (nivelul salariului mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat)

Cazul C-258/14 Forescu care a generat indrumarea CJUE

"Eugenia Florescu si Ioan Poiana si Mircea Badila au exercitat in Romania functia de magistrat si in paralel o activitate didactica universitara. in anul 2009, acestia si-au revendicat dreptul de a beneficia de pensie de serviciu, dupa mai mult de 30 de ani de vechime in functia de magistrat. Cu ocazia acestei pensionari, ei au putut sa cumuleze pensia cu veniturile realizate din activitatea de cadru didactic universitar (activitate pe care au continuat sa o exercite).

Totusi, incepand cu anul 2010, un astfel de cumul a fost interzis de o noua lege, respectiv atunci cand cuantumul pensiei depasea un anumit prag (nivelul salariului mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat). Cum cuantumul pensiei lor depasea acest prag, doamna Florescu si domnii Poiana si Badila au fost nevoiti sa opteze, in conformitate cu noile dispozitii legale, intre suspendarea pensiei si incetarea activitatii universitare salarizate. Optand pentru prima varianta, pensia lor a fost suspendata.

Eugenia Florescu si Poiana si Badila au introdus o actiune avand ca obiect anularea deciziilor de suspendare a pensiilor. in apel, Curtea de Apel Alba Iulia intreaba Curtea de justitie daca legislatia romana ce interzice cumulul pensiilor cu veniturile salariale este contrara dreptului Uniunii, in special dispozitiilor Memorandumului de intelegere incheiat intre UE si Romania in 2009 si Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

in hotararea pronuntata astazi, Curtea aminteste mai intai ca in cadrul Memorandului de intelegere din 2009, Romania s-a angajat sa respecte obiectivele economice stabilite in prealabil pentru a putea beneficia, sub rezerva respectarii acestui angajament, de asistenta financiara a Uniunii. Curtea subliniaza ca, daca Memorandumul de intelegere prevede reforma sistemului de pensii, dispozitiile acestuia nu impun Romaniei sa interzica cumulul pensiei din sectorul public cu veniturile realizate din activitati exercitate in cadrul unor institutii publice.

Totusi, Curtea observa ca interzicerea cumulului in speta urmareste cele doua obiective prevazute de Memorandumul de intelegere (respectiv reducerea cheltuielilor de personal la nivelul administratiei publice si reforma parametrilor-cheie ai sistemului de pensii). Curtea conchide prin a afirma ca interdictia de a cumula vizeaza sa puna in aplicare angajamentele asumate de Romania prin Memorandumul de intelegere.

Mai departe, Curtea verifica daca aceasta interdictie este compatibila cu dreptul de proprietate consacrat de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

Curtea concluzioneaza in acest sens, dat fiind faptul ca interdictia cumulului nu repune in discutie insusi principiul dreptului la pensie (si, asadar, dreptul de proprietate), ci restrange exercitiul acestuia in imprejurari bine definite si incadrate, si anume in cazul in care pensia este cumulata cu o activitate exercitata in cadrul unor institutii publice, iar cuantumul acestei pensii depaseste un anumit prag. in plus, Curtea arata ca legea romaneasca urmareste sa rationalizeze cheltuielile publice intr-un context exceptional de criza globala pe planurile financiar si economic, urmarind astfel si obiective de interes general. in sfarsit, Curtea considera ca legea nu impune persoanelor vizate o sarcina disproportionata si excesiva dat fiind ca acestea nu trebuie sa opteze intre plata pensiei sau plata acestor venituri decat in cazul in care cuantumul pensiei lor depaseste un anumit nivel si ca ele pot decide in orice moment sa puna capat raportului lor de munca si sa perceapa din nou pensia.

Rezumand, Curtea considera ca, avand in vedere obiectivele urmarite de Memorandumul de intelegere intre UE si Romania, acest stat membru are posibilitatea sa interzica cumulul pensiei din sectorul public cu veniturile realizate din activitati exercitate in cadrul unor institutii publice atunci cand cuantumul pensiei depaseste un anumit prag."