Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc (IICCMER) a anuntat joi ca a depus, la Parchetul General, o plangere penala care vizeaza tratamentele neomenoase aplicate in perioada regimului comunist in caminele spital din Cighid, Pastraveni si Sighetu Marmatiei, ce au dus la moartea a 771 de minori.
"Regimul din institutiile mentionate, aflate in timpul regimului comunist in administrarea statului roman, a dus nemijlocit la moartea a cel putin 771 de minori - numar provizoriu. Astfel, la Caminul spital pentru minorii nerecuperabili Cighid s-au inregistrat 138 de decese in perioada 1 octombrie 1987 - 26 martie 1990, la Caminul spital Pastraveni au fost 394 de decese confirmate intre 1 octombrie 1966 - 30 aprilie 1990, in timp ce Caminul pentru minori deficienti nerecuperabili din Sighetu Marmatiei a inregistrat 239 de decese in perioada 20 ianuarie 1973 - 31 decembrie 1991", au precizat reprezentantii IICCMER intr-o conferinta de presa, citeaza Agerpres.
Potrivit acestora, contextul istoric declansator a fost creat in anul 1966, cand regimul comunist din Romania a initiat una dintre cele mai restrictive politici demografice pronataliste.
"Cresterea fortata a populatiei, strict cantitativa, fara respectul fata de om si fara asigurarea tuturor conditiilor decente de viata, a avut printre consecinte cresterea mortalitatii materne si infantile, cresterea fara precedent a numarului de copii nascuti cu malformatii congenitale grave, cu afectiuni fizice si psihice, cu diverse boli mostenite sau dobandite dupa nastere, mii de copii ajungand orfani si un numar impresionant fiind abandonati", precizeaza reprezentantii Institutului.
IICCMER arata ca minorii ce necesitau protectie din partea statului erau impartiti in trei categorii - "recuperabili", "partial-recuperabili" si "nerecuperabili".
"Diferentierea era facuta intre o categorie de minori pe care statul incerca sa-i "recupereze", total sau partial, pentru integrarea ulterioara in productie, si o categorie de copii in care statul nu era dispus sa investeasca si pe care nici macar nu dorea sa-i recunoasca. Reabilitarea, chiar si partiala, a acestor copii, care ar fi putut fi ulterior integrati in munca, solicita cheltuieli importante, la care statul contribuia doar partial. Parintii erau nevoiti sa acopere o parte din costurile ingrijirii copiilor, indiferent de situatia lor materiala. Nu putine sunt cazurile in care familii monoparentale, cu venituri minime, sunt nevoite sa plateasca pana la jumatate din acestea pentru intretinerea minorului in camin. Mai dificila era situatia minorilor orfani de ambii parinti, lipsiti de bunuri materiale sau rude, pentru care bugetul asigurarilor sociale nu avea prevazute sume si nici baza legala prin care sa poata acoperi aceste cheltuieli. Pentru ideologia comunista, doar omul sanatos intra in discutie, "rebuturile" fiind ascunse si, la limita, evacuate", sustin reprezentantii IICCMER.
IICCMER a cercetat aproximativ 10 din cele 26 de camine spital pentru minori nerecuperabili din tara, din care se trimit spre organele de ancheta penala rezultatele in privinta a trei dintre ele, avand in vedere probele obtinute pana in prezent. Investigatiile IICCMER vor continua si dupa aceasta sesizare.
"Marturiile adunate privind conditiile de viata de la caminele spital Cighid, Pastraveni si Sighetu Marmatiei arata ca regimul de viata al minorilor se caracteriza prin alimentatie necorespunzatoare, nerespectarea conditiilor minimale igienico-sanitare, lipsa hainelor, frig, igrasie, lipsa asistentei medicale, izolarea de lumea inconjuratoare", arata sursa citata.
La conferinta a participat si Izidor Ruckel, unul dintre copiii internati in Caminul pentru minori din Sighetu Marmatiei, adoptat in 1991 de o familie din Statele Unite ale Americii, care a povestit experientele traite in perioada in care a fost internat in centrul de plasament de aici.
"Doar in institutia mea majoritatea copiilor s-au imbolnavit fizic si psihic. Nu din cauza ca erau deja bolnavi, ci din cauza ca au crescut in Centru. Cea mai mare preocupare a mea in zilele acestea este cea din punct de vedere medical. Copiilor carora li s-au dat medicamente sa se vindece, in loc au fost infectati si au devenit din ce in ce mai bolnavi si multe cazuri au condus la moarte din cauza medicatiei", a povestit Izidor Ruckel.
El a mai spus ca, dupa ce a revenit in vizita la centrul de plasament in care a fost internat, a descoperit ca angajatii nu si-au schimbat deloc comportamentul fata de copii.
"Dupa Revolutie s-a schimbat cum arata centrul de plasament, dar comportamentul angajatilor in felul in care ii trateaza pe copii nu s-a schimbat. Comportamentul personalului din aceste centre nu s-a schimbat absolut deloc dupa Revolutie. Am fost foarte surprins ca la vizitele din 2001, dar si la vizitele ulterioare sa descopar ca aceiasi angajati au acelasi comportament fata de copii, desi conditiile de viata s-au imbunatatit", a aratat el.
Izidor Ruckel a mai povestit si cum decurgea o zi in centrul de plasament pe care l-a parasit in anul 1991.
"In fiecare dimineata, ne trezeam pe la ora sase dimineata. Te puneau in baie complet gol. Stateai in baie pentru doua ore. Angajatii faceau paturile si dupa aceea primeai micul dejun si mancai. Dupa aceea ti se facea baie, fie ca era rece sau nu, nu conta. Apa era schimbata dupa ce erau spalati toti copiii de pe etaj - 50 sau 60 de copii. Copiii erau pusi intr-o camera curata si li se dadeau medicamente pentru a-i seda astfel ca angajatii sa nu aiba probleme cu ei. Unii copii se raneau singuri, erau legati de pat sau imbracati in camasi de forta si aceia care se loveau cu capetele de pereti erau cei carora li se dadeau cele mai multe medicamente. Li se servea pranzul, dupa aceea acelasi lucru se intampla. Venea timpul cinei, stateai treaz in mare parte, dar daca erai unul dintre aceia scapati de sub control erai sedat din nou. Dupa cina ti se facea baie, erai imbracat la loc si erai pus in pat", a mai spus Izidor Ruckel.
Ca urmare a descoperirilor facute, IICCMER arata ca a inaintat o sesizare penala catre Parchetul General, prima dintr-o serie care "vizeaza crime sistemice si sistematice petrecute in perioada comunista, avand in vedere toate ramificatiile administrative, profesionale si politice".
La conferinta de presa au participat Radu Preda, presedinte executiv IICCMER si Catalin Constantinescu, consilier juridic.
2
7
