Afacerea retrocedării celei mai mari păduri din România, cu o suprafață de două ori mare decât a Bucureștiului, s-a transformat într-un uriaș caz de corupție în care sunt amestecați politicieni influenți, judecători și afaceriști controversați. Aceștia s-au aliat, conform procurorilor, pentru a pune mâna pe pădure prin decizii strâmbe în justiție dar și ca să facă presiuni asupra celor câțiva angajați ai Romsilva care s-au luptat să împiedice retrocedarea abuzivă. RISE Project vă prezintă istoria acestei păduri și documentele care demontează pretențiile grupării din care fac parte și parlamentarii Viorel Hrebenciuc, Ilie Sârbu sau Ioan Adam. Actele arată, între altele, că judecătorii care sunt acum anchetați de către DNA au acordat chiar mai multă pădure decât ceruse inițial gruparea coordonată de politicieni.

Publicăm și un interviu cu avocatul-deputat Ioan Adam, acum urmărit penal în dosarul retrocedărilor. Ioan Adam este avocatul lui Paltin Sturdza, moștenitorul care a obținut în instanță suprafețele de pădure deși documentele arată că nu ar fi avut acest drept. Interviul a fost realizat în primăvară, mult înainte de izbucnirea scandalului. Reporterul RISE îl confruntă pe Adam cu o serie de înscrisuri care contrazic pretențiile acestuia. În același timp, deputatul se plânge de faptul că angajați ai Romsilva îi pun bețe în roate și îl determină să tot facă naveta pe la tribunale.

Istoria pădurii din arhive

În istoria României marea familie Ghika Comănești aparține unei importante case princiare provenite din comunitatea românilor macedoni. Familia Ghika s-a dezvoltat pe mai multe ramuri, fiind una numeroasă. În ceea ce privește ramura Ghika Comănești, membrii familiei au deținut un important domeniu funciar în județul Bacău.

Suprafața de căteva zeci de mii de hectare a fost deținută în totalitate de Aga Nicolae Ghika, mare vornic și Ministru al Culturii. Împreună cu soția sa, Ecaterina Plagino, acesta a avut cinci copii, care, conform unui act de împărțeală din anul 1872, au primit fiecare în parte câte o cincime din Moșia Comănești-Trotuș.

Lotul 1 a fost atribuit lui Dimitrie care a primit Comănești și Palanca. Sora lui Maria a primit Lotul 2 format din Dărmănești și Brusturoasa. Trupurile Brătulești și Agăș, lotul 3, au ajuns la Eugen. Nicolae, cel de-al patrulea fiu al familiei Ghika, a primit Dofteana Beleghet, iar cel de-al 5-lea lot a ajuns în posesia lui Gheorghe, Ciobănuș și Larga.

În total, în 1872, Moșia Comănești însuma aproximativ 56 de mii de hectare de pădure.

Vezi documentele si citeste materialul in intregime pe riseproject.ro.