REPORTAJ Munca dupa concediul de crestere a copilului: cand toti parca iti intorc spatele

de Zoltán Sipos     HotNews.ro
Duminică, 9 martie 2014, 20:00 Actualitate | Esenţial


Munca dupa concediul de crestere a copilului
Foto: Hotnews
Corina, o doamnă de aproximativ 30 de ani, stă încordată în fața unui ofițer de resurse umane. Se străduiește să dea răspunsuri scurte, dar convingătoare, așteptând întrebarea cea mai grea, despre care știa că decide totul: "De ce vă lipsesc doi ani din CV?". "Am fost în concediu de creștere a copilului", vine raspunsul.

Ofițerul de resurse umane nu spune nimic; dar pentru un moment, pe fața ei, parcă se așterne o umbră.


În afară de acest mic detaliu, interviul a mers ca pe roate. Corina credea că a dat răspunsuri satisfăcătoare la toate întrebările profesionale și nu o să aibă probleme cu integrarea în echipă. După câteva zile i-au scris scurt: „Ne pare rău, am găsit un candidat mai bun”.

Corina e doar una dintre mamele din România care, după concediul de creștere a copilului, încercă să-și găsească un loc de muncă. Cu toate că toată lumea se bucură și o felicită pentru familia ei superbă, când e vorba de muncă parcă se lovește de niște ziduri invizibile.

Nu contează experiența ei de mai mulți ani, referințele bune, limbile străine vorbite: când menționează la interviu că are copil mic, șansele de angajare parcă scad simțitor.

Scenariu optimist: populația României va scădea la 14 milioane până în anul 2050

În câteva decenii, numărul mic al nașterilor va avea consecințe greu de imaginat astăzi. Conform datelor Institutului Național de Statistică (INS), numărul nașterilor a scăzut brusc după 1989 – ce-i drept, această scădere se datorează în mare parte legalizării avortului.

Astăzi, rata fertilității, adică numărul mediu de copii născute de o femeie, este de 1,3. Pentru menținerea populației la același nivel, acest numar ar trebui să fie aproximativ 2,1. Cea mai optimistă prognoză a INS arata că, dacă în viitor rata fertilității se stabilizează la 1,5 atunci populația României va scădea la 14 milioane până în anul 2050. Dar dacă suntem realiști, parcă și acest scenariu pare optimist.

Specialiștii afirmă la unison că populația României îmbătrânește și scade încet, dar sigur. Numărul persoanelor active este din ce în ce mai mic, în timp ce numărul pensionarilor crește continuu. În aceste condiții, sistemul de pensii va intra în faliment și nu avem motive să fim optimiști nici în legătură cu educația, sistemul de sănătate sau alte servicii publice.

Creșterea natalității, o prioritate

Pentru statul român, una dintre priorități este sprijinirea creșterii natalității, respectiv ajutarea femeilor la reintegrare pe piața muncii. Cu toate astea, în zilele noastre nașterea și concediul de creștere a copilului reprezintă cea mai mare ruptură în cariera unei femei.

Legile în vigoare (ordonanțele de guvern 111/2010, respectiv 124/2011) spun că părinții au dreptul să aleagă între un an, respectiv doi ani de concediu de creștere a copilului (cunoscut și sub denumirea de concediu de îngrijire a copilului, CIC).

Părintele care stă acasă cu copilul primește o indemnizație lunară, suma acestuia fiind 85% din media veniturilor nete înregistrate în ultimele 12 luni. Cei care aleg concediul de doi ani primesc o indemnizație de cel puțin 600 de lei, plafonul maxim fiind 1200 lei.

În cazul concediului de creștere a copilului de un an, plafonul maxim al indemnizației este 3400 lei – această opțiune fiind mai avantajoasă pentru cei care câștigă peste medie. Părinții au dreptul de a solicita concediul de creștere a copilului până când copilul împlinește 2 ani (această perioadă poate fi extinsă la 3 ani, dacă copilul este bolnav).

E important de reținut că ambii părinți pot solicita concediul de creștere a copilului. Mai mult, din 2012, tatăl este obligat să stea acasă cel puțin o lună împreună cu copilul. Cu toate că indemnizația pe această lună se pierde dacă tatăl decide să nu profite de ocazie, foarte puțini valorifică această oportunitate.

Mai există o facilitate: legea îi obligă pe angajatori ca, la sfârșitul CIC, să-i reangajeze pe părinți în aceeași poziție și în condiții similare. Aceștia nu pot fi concediați timp de 6 luni.

Facilitățile oferite de statul român sunt destul de generoase

Foarte multe țări au legi similare, menite să încurajeze natalitatea, respectiv să le ajute pe mame să se reintegreze la locul de muncă. Dacă comparăm cu țările vecine, facilitățile oferite de statul român par destul de generoase.

De exemplu, în Ungaria, după concediul de naștere, concediul de creștere a copilului poate dura un an sau doi, indemnizația fiind 70 la sută din salariu. După această perioadă, până când copilul împlinește 3 ani, familiile primesc un ajutor de creștere a copilului, o sumă echivalentă a 370 de lei.

În Bulgaria, indemnizația este acordată pentru maxim doi ani. În primul an, cuantumul acesteia este de 90 la sută din salariu, iar după aceea, 83 la sută. În Slovacia, indemnizația este 65 la sută din salariu, și este acordată pe o perioadă de 34 de săptămâni. După aceea, părintele aflat în concediu de creștere a copilului primește 200 de euro lunar, timp de trei ani.

Cadru legal pozitiv, realitate sumbră

Cu toate facilitățile oferite de lege, foarte mulți părinți întâmpină greutăți după concediul de creștere a copilului, când vor să se reintegreze pe piața forței de muncă.

Din câte știm, nu există studii sau date exacte despre acest fenomen. O explicație poate fi aceea că pentru societatea romaneasca acest subiect este tabu. Angajatorii au grijă ca totul să fie legal „pe hârtie” sau, dacă există ilegalități, acestea să fie imposibil de dovedit.

Dar dacă ascultăm poveștile mămicilor sau citim discuțiile de pe diverse forumuri, devine clar că angajatorii de foarte multe ori nu agreează angajatele care rămân însărcinate, care solicită concediu de creștere a copilului iar, după aceea, vor să se se întoarcă la locul de muncă.

Absurd este ce i s-a întâmplat unei contabile, angajată la o firmă de nivel național. Într-o postare de forum, femeia povestește că după ce concediul de creștere a copilului s-a terminat, s-a prezentat la locul de muncă. Surpriză: șefii i-au spus că nu au nimic de lucru pentru ea.

Când a invocat legile în vigoare, i s-a repartizat o masă goală, într-un birou gol. I-au spus că, deși în continuare nu au nici o sarcină pentru ea, dacă vrea, poate să stea acolo la masă în fiecare zi de la 9 la 17, timp de 6 luni.

***


Sursa foto: Shutterstock / Marco Prati

Textul de mai jos se bazează pe experiențele a 12 mame. Pe lângă mămici, am vorbit cu specialiști în resurse umane, angajatori, cercetători și experți în chestiuni de legislație a muncii, pentru ca tema să fie prezentată din toate perspectivele.

Cu excepția cercetătorilor, sursele ne-au vorbit sub condiția anonimatului. De aceea, nici în cazul prezentat mai sus, nici în următoarele, numele folosite nu sunt cele reale.

Deși există și povești de succes, majoritatea relatărilor oferă o imagine sumbră despre cum funcționează de fapt acest sistem.

Se negociază când este „permis” sarcina

De exemplu, la angajare, femeile în jurul vârstei de 30 de ani sunt întrebate des despre situația lor familială, dacă și când au de gând să nască – cu toate că aceste întrebări sunt discriminatorii și ilegale.

Angajatorulului îi este interzis să ceară test de sarcină la angajare și nu are voie să stipuleze în contractul de muncă sau în orice alt act adițional dacă și când îi este „permis” angajatei să rămână însărcinată.

Am vorbit însă cu o persoană care a negociat cu angajatorul și acest aspect. Au căzut de acord că, dacă este angajată, nu rămâne însărcinată, respectiv nu solicită concediu de naștere sau concediu de creștere a copilului timp de un an. O altă mamă a fost refuzată din start când la interviu a pomenit că ar vrea să aibă un copil.

„(La interviu i-am spus directorului că) aș vrea să nasc peste un an, un an jumate. Cum era de așteptat, mi-au zis fără menajamente că, în acest caz, nu sunt interesați să mă angajeze. Dar m-au sunat peste o lună și mi-au spus că e OK, mă angajează și daca vreau să am un copil” – povestește Ilona.

Sarcina nu poate fi ținută secretă

Femeile însărcinate care caută un loc de muncă reprezintă o categorie aparte. Pentru ele, cea mai mare dilemă este dacă să menționeze acest lucru la interviu, sau mai bine să tacă?

„Eram însărcinată în luna a 6-a când m-au chemat la un interviu în București”, spune Diana, o clujeancă. „Am sunat angajatorul și l-am întrebat dacă am șanse reale să fiu angajată dacă o să plec în concediu de naștere în câteva luni? Nu au spus nici da, nici nu, așa că eu am decis să mă prezint la interviu. Dar nu m-au angajat”, zice femeia, râzând.

Nici specialiștii în resurse umane nu au un punct de vedere unitar dacă femeia trebuie să-i spună potențialului angajator că e însărcinată. Un lucru e sigur: sarcina nu poate fi ținută secretă foarte mult tip. Dacă angajatorul nu știe despre acest fapt în momentul angajării, poate simți că a fost tras pe sfoară, cu consecințe deloc neglijabile în ceea ce privește atmosfera de la locul de muncă.

Emoții când trebuie să spună vestea cea mare

Multe femei au emoții și atunci când trebuie să spună știrea cea mare la locul de muncă. Reacția depinde de șefi și de atmosfera din colectiv. La unele firme există o procedură întreagă ce trebuie urmată, care arată clar cine trebuie să știe despre sarcină, viitoarea mamă putând spera la cel mult o felicitare formală din partea superiorilor. În alte firme, toți colegii sărbătoresc știrea.

Însă dacă imediat după prima sarcină vine și a doua, șansele ca anunțul să nu fie primit pozitiv cresc exponențial.

„Șeful meu îmi zicea fără menajamente că nu sunt de încredere, sunt imprevizibilă, firma nu poate să se bazeze pe mine. Vin, plec, iarăși vin, iarăși plec”, povestește Oana, amintindu-și că șeful ei i-a dat de înțeles că, dacă pleacă iarăși, nu o să fie reangajată.

Concediu mai scurt pentru femeile cu funcții

De altfel la această firmă angajatelor însărcinate li se sugerează că ar fi bine dacă ar reveni la 6 luni după naștere. Femeile care au funcții de conducere sunt chiar obligate să facă acest lucru. Mamele care nu se conformează riscă concedierea. Regula este una nescrisă, însă toți știu despre asta: viitoarele mămici sunt atenționate discret de către superiori să se gândească să reînceapă lucrul peste jumătate de an.

Cei care rămân un an sau – Doamne ferește – și câte doi ani, se pot aștepta la surprize neplăcute. „Se fac tot felul de scheme, conving mamele să-și dea demisia. Dacă angajata nu este dispusă să plece de bunăvoie, este transferată pe un post unde în mod sigur nu face față. I se oferă salariu mai mic, sau eventual poate rămâne pe post, dar cu jumătate de normă.”

Nu-i de mirare că la această firmă, angajatele care au muncit ani întregi să obțină o anumită funcție și un salariu bun, revin de regulă mai devreme din concediul de creștere a copilului, sperând să-și poată continua cariera.

„Am avut o colegă care muncea pe rupte chiar și după ce a aflat că sarcina ei era în pericol. A fost spitalizată, a născut prematur, dar chiar și așa a revenit la firmă peste câteva luni”, ne-a mai spus Oana.

Nici o garanție că vor putea să-și continue cariera

Dar degeaba se conformează mamele cerințelor superiorilor: nimic nu garantează că vor putea să-și continue cariera. „Fetele care încercau să mă convingă să nu aleg concediul de doi ani, și care s-au întors la lucru peste un an, sunt într-o situație mult mai proastă: conducerea firmei s-a schimbat, noul management nu are încredere în ele. Nu mai primesc proiecte mari, salariul lor a fost micșorat. Acum le pare rău că s-au dus înapoi după un an.”

La alte firme, lucrurile merg altfel: o mămică ne-a povestit că însuși directorul general încerca s-o convingă să aleagă concediul de maternitate mai lung, de doi ani. I-a spus că și soția lui s-a întors la locul de muncă după un an, dar i-a fost teribil de greu, plângea în fiecare zi după copil.


Sursa foto: Shutterstock

Se caută persoane care își asumă angajamente pe termen lung

Din punctul de vedere al angajatorului, concediul de creștere a copilului – mai ales dacă imediat după primul copil vine și al doilea – este o problemă pentru că ei au nevoie de cineva pe care se pot baza.

„Eu, ca angajat la departament de resurse umane și mămică în concediu de creștere a copilui, înțeleg amândouă perspective”, ne spune Henrietta. „Înțeleg femeia care, după o anumită vârstă, visează la un copil. Dar știu cum e să ai o angajată care lucrează mai puțin de un an de la angajare și după aceea pleacă. Înțeleg managerul care, pentru funcții cu răspundere, caută persoane care își asumă angajamente pe termen lung.

Pe postul de manager la departamentul de achiziții, am avut trei persoane care s-au schimbat rapid, într-un timp scurt. Și-au luat concediu de creștere a copilului imediat după angajare. Această poziție necesită multă experiență, trebuie să știi unde găsești un anumit produs, unde poți să forțezi nota cu furnizorii. Tot departamentul a avut de suferit din cauza acestor schimbări rapide și, la sfârșit, am avut trei colegi care nu se pricepeau la munca pe care trebuie să o facă.”

La firma unde lucrează Henrietta a existat un caz când o angajată a solicitat de două ori câte doi ani de concediu. „În această meserie se schimbă foarte multe în patru ani. Foarte mult depinde de atitudinea angajatei într-o situație ca asta: dacă superiorii simt că se abuzează de încrederea lor, atunci angajata va fi nevoită să plece.

Ori pleacă de bunăvoie, ori i se face viața un iad

Dacă se întâmplă asta, angajata ori pleacă de bunăvoie, ori i se face viața un iad, până când nu mai rezistă. La noi la firmă nu am așa ceva, noi de obicei discutăm și ajungem la un consens. Avem grijă ca nimeni să nu ajungă pe stradă de pe o zi pe alta.

Atitudinea unui superior față de o mamă revenită din concediul de maternitate depinde și de om. E foarte important ca managerul să fie o persoană cu care se poate discuta deschis. Contează și experiența anterioară a managerului: dacă în trecut a simțit că o angajată abuzează de bunăvoința lui, o să fie mai puțin tolerant”, ne-a spus ofițerul de resurse umane.

Nici ONG-urile nu sunt mai tolerante

Lucrurile nu sunt chiar roz nici în sfera societății civile, unde de obicei se lucrează în echipe mici și prietenoase. Liliana, o funcționară care a construit de una singură un ONG, a avut parte de o surpriză neplăcută.

„M-au reangajat, dându-mi de înțeles că îmi fac o favoare extrem de mare. Pe parcursul celor doi ani în care am lipsit, numele meu a dispărut de peste tot, biroul pe care l-am ocupat timp de patru ani era deja dat unui alt coleg, și nu mi s-au dat înapoi nici sarcinile pe care le-am avut. Cu chiu cu vai, am primit jumătate din salariul pe care l-am avut când am plecat (salariile celorlalți au crescut între timp).

Colega mea, care în urmă cu doi ani avea o atitudine cât se poate de lejeră față de muncă între timp a devenit un «adevărat» șef, cei doi colegi noi supunându-se voinței ei cu mult entuziasm. Eu nu prea am primit nici o sarcină. Mi s-au încredințat mărunțișuri ce zăceau nerezolvate de luni de zile, și care puteau fi duse la bun sfârșit de oricine, fără nici o experiență.

Ne holbam unul la celălalt cu cele două colege noi, pentru că ni s-a spus că timp de patru luni o să rămânem patru angajate, dar după aceea, unul dintre noi trebuie să plece. Deși nimeni nu vorbea despre asta, toți știam că eu am cele mai multe șanse să fiu concediată. Lunile treceau într-o atmosferă încordată: colegii (inclusiv cei noi!) îmi verificau fiecare pas. Nu aveam voie să scriu nici o propoziție de una singură.

În prima zi de lucru din noul an, l-am vizitat pe președinte și am demisionat. I-a părut rău. Nu părea foarte sincer. Dintre cei patru angajați, eu am familie, copii. Eu am plecat.”


Sursa foto: Shutterstock / luxorphoto

Prevederile legii, de multe ori irealizabile

Privit din perspectiva angajatorului, trebuie să admitem că în contextul economic de azi firmele și organizațiile mici efectiv nu au cum să-și facă planuri pe perioade de 1-4 ani. Foarte puțini directori de firme au o viziune de dezvoltare pe mai mulți ani, iar despre implementare nici nu are rost să mai vorbim.

De aceea, prevederile legale ce îi obligă pe patroni să reangajeze femeile în aceleași poziții, cu salariu și condiții de lucru asemănătoare, în multe cazuri sunt aproape irealizabile, în special pentru firmele mici.

La multe companii fluctuația forței de muncă este atât de mare încât părintele care se întoarce din concediul de creștere a copilului, găsește o echipă schimbată aproape până la ultimul om. De multe ori se schimbă prioritățile și raporturile de forță în colectiv, deci nici statutul angajatei nu va mai fi la fel cu ceea ce a fost înainte.

Sunt domenii care se schimbă atât de profund în câțiva ani, încât părintele revenit din concediul de creștere a copilului este obligat să-și reînvețe – măcar parțial – meseria. După revenire, mulți au dificultăți în a se adapta stresului și ritmului de lucru intens – lângă copil, viața parcă este altfel.

Orele muncite, dovada seriozității

Pentru mulți angajatori măsura „seriozității” și „discernământului” sunt orele petrecute la locul de muncă. În ochii acestor angajatori, valoarea ca și forță de muncă a părinților cu copii mici, care la ora 16:00 deja pleacă să-și scoată copilul de la grădiniță și nu prea se înghesuie la muncă în week-end, este mai mică.

Mai mult, în ochii angajatorilor bărbații cu copii mici par a fi „serioși”, „de încredere”, „muncitori”. Femeile cu situație familială asemănătoare sunt considerate „neserioase”, „imprevizibile”, „cu probleme”.

Există practici pozitive care ajută reintegrarea

Cu toate astea, reintegrarea la locul de muncă nu este imposibilă: există numeroase practici pozitive în acest sens. Eventualele neajunsuri profesionale se pot rezolva prin traininguri. Dacă într-o anumită arie de expertiză nu există traininguri sau acestea sunt inaccesibile, atunci se pot organiza traininguri de specialitate și de către firmă. Majoritatea părinților întorși din concediul de creștere a copilului nu au nici o problemă în a-și completa cunoștințele în timpul liber.

Mulți angajatori sunt dispuși să ajute părinții cu un program flexibil. Vlad, managerul unei asociații din Transilvania, ne-a spus că angajații pot alege ora când ajung la birou, în funcție de programul lor de dimineață: dacă au de dus copilul la creșă, grădiniță sau școală, pot începe la ora 8.30, sau 9.30. După masă stau la lucru până se temină programul de 8 ore.

„Desigur nouă ne este ușor: suntem o echipă mică, cu o atmosferă familială. De fiecare dată am încercat să facem să fie bine, pentru că la noi cel mai important e să ne păstrăm angajații valoroși. Facem totul ca membrii echipei noastre, care lucrează excelent, să se simtă în siguranță. Doar pentru că cineva naște un copil nu devine cetățean de rangul doi. Angajații noștri știu că au locul asigurat dacă vor să revină la noi.”

Joburile part-time nu rezolvă problema

Mulți privesc joburile part-time ca un leac miraculos pentru toate problemele cu care se confruntă părinții cu copii mici. Dar de multe ori joburile cu jumătate de normă nu rezolvă problemele, dimpotrivă, creează unele noi – atenționează Réka Geambașu, sociolog care cercetează statutul joburilor part-time în România și Ungaria.  

Există două trenduri la nivel global: multe femei cu studii superioare își aleg part-time job ca să aibă posibilitatea de a duce copiii la școală, să facă cumpărături și să se îngrijească de treburile casei. Aceste familii aparțin clasei mijlocii, unde bărbații câștigă atât de mult încât pot susține acest model familial. În această situație, femeia se confruntă constant cu dilema dintre familie și dezvoltare profesională.

Cealaltă categorie e a persoanelor cu un statut social mai slab. Aceștia muncesc cu jumătate de normă nu pentru că ei asta aleg, ci pentru că nu găsesc nimic mai bun. Odată intrat în această poziție marginală și neajutorată, salariatul de multe ori nu mai are posibilitatea de a găsi un loc de muncă de 40 de ore pe săptămână și se zbate dintr-un part time job într-altul.

Angajații part time se află în dezavantaj când trebuie să negocieze cu angajatorul, sau cu ceilalți colegi. „Angajatorul privește timpul petrecut la locul de muncă ca și un indicator al angajamentului. Cei care muncesc mai puțin de multe ori se văd excluși din decizii, nu mai primesc proiecte importante, cu răspundere, nu sunt promovați și foarte des nu mai au parte nici de bonusuri. Să nu mai vorbim de atitudinea suspicioasă a colegilor”, explică cercetătorul.

Părintele este protejat de lege 6 luni după revenirea la locul de muncă

Mai rar, dar se întâmplă totuși ca angajatorul să nu fie dispus să reangajeze părintele care se întoarce din concediul de creștere a copilului, sau să îl/o concedieze la mai puțin de 6 luni de la revenire. Acest lucru este legal doar dacă societatea intră în faliment sau se află în reorganizare judiciară. În orice alt caz angajatul are dreptul să conteste decizia angajatorului în instanță în termen de 30 de zile.

Litigiul nu costă bani, se derulează relativ rapid, și angajatul are toate șansele să câștige – ne spune Aron, un specialist HR care cunoaște bine dreptul muncii. E important însă de știut că legea îi protejează pe părinți doar timp de 6 luni de la revenire – după această perioadă, angajatorul are dreptul de a-i concedia.

Convinși cu „zăhărelul” sau „biciul”

Pentru că un astfel de litigiu poate afecta imaginea societății, de multe ori angajatorii recurg la fel și fel de tertipuri pentru a convinge angajații să demisioneze de bună voie sau, în cazul concedierii, să nu conteste decizia în instanță. În unele cazuri, părțile pot ajunge la o înțelegere reciproc avantajoasă: de exemplu angajatorul plătește în avans salariul pe jumătate de an, în schimbul demisiei.

Dacă angajatul nu se lasă convins, de multe ori se ajunge la metode mai agresive: e intimidat sau terorizat până când clachează. Literatura de specialitate numește acest fenomen ”hărțuire la locul de muncă”, sau, mai nou, ca ”mobbing”. Această situație e specială pentru că actul hărțuirii e greu de dovedit, de aceea victima foarte rar caută rezolvare în fața instanței. 

Sursa foto: Shutterstock / altanaka

Ce este mobbingul?

Mobbingul este un act de violență psihologică care se manifestă prin comportamentul agresiv repetat a unei persoane sau a unui grup față de o altă persoană sau un alt grup, explică într-un interviu Tünde Szigety, un socilog specializat în fenomenul de mobbing.

Natura mobbingului diferă de un conflict deschis: în cele din urmă, statutul persoanelor implicate este egal. Conflictele de regulă se termină sau se rezolvă rapid; mobbingul se desfășoară pe o perioadă mai lungă, timp în care acțiunile violente se repetă.  

Cel mai des, mobbingul este început de superiori, dar de regulă participă și alții.

„Câteva agresiuni, fără pretenție de exhaustivitate: se găsesc întotdeauna neajunsuri în munca cuiva, nu i se răspunde la e-mailuri, nu i se dau informațiile necesare ca să ducă la bun sfârșit sarcina primită, cu ocazia întrunirilor este întrerupt des, performanța de muncă îi este evaluată de persoane care nu au calificarea necesară, este trecută cu vederea în mod constant, este trasă la răspundere pentru lucruri ce nu țin de responsabilitățile ei, primește întotdeauna feedback negativ, este tratată nepoliticos, se fac referiri negative la adresa ei în prezența altora, se afirmă neadevăruri despre ea, întâmplări sunt scoase din context și interpretate într-un mod negativ, colegii o vorbesc pe la spate, nu o salută, onestitatea, cuvântul, judecata, integritatea ei psihică sunt puse sub semnul întrebării”, enumeră Szigety.

Cu toate că martorii au un rol esențial în ținerea sub control a mobbingului, victima de multe ori nu poate spera la ajutorul echipei: toți se tem de represalii dacă își protejează colegul.

Cheia rezolvării unui astfel de conflict este comunicarea. Victima trebuie să încerce să vorbească și să ajungă la un acord comun cu agresorul. Dacă comunicarea directă nu dă rezultate, victima poate încerca să iasă în fața colegilor și să le vorbească despre ceea ce i se întâmplă. Dacă nici asta nu aduce o schimbare în bine, victima ar trebui să-și caute un alt loc de muncă, ne-a spus expertul.

Puțini angajatori sunt trași la răspundere

Cu toate că avem motive să credem că mamele sunt deseori discriminate la locul de muncă, până acum puțini angajatori au ajuns în fața instanței. Singurul caz de discriminare de acest fel este cel al lui Remus Borza care, ca și administrator administrator judiciar al SC Hidroelectrica SA, a disponibilizat cel puțin 10 femei aflate în concediu maternal ori în concediu de creștere a copilului.

Mai mult, la Romania TV, Borza a avut o ieșire publică împotriva acestor femei: "Hidroelectrica este o societate de producție, nu de lăuze"  a spus el, denumindu-le ”fătuci care au făcut copii pe bandă rulantă” și care nu au mai dat de mai mulți ani pe la Hidroelectrica.

Referindu-se la aceste femei, a mai afirmat că (ele) plimbă ”aerul prin curtea instituției”, pentru că sunt amante și neveste de șmecheri. „Eu ce să fac? Să dau afară inginerii care sunt în producție sau să le dau pe fetele astea care nu au mai dat de 4-6 ani pe la Hidroelectrica și care sunt, oricum, personal TESA?”.

Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) a sancționat declarațiile managerului cu o amendă contravențională de 10 mii lei.

„Copiii sunt cea mai mare problemă”

Însă Gerda, mamă a doi copii mici, este câtuși de puțin interesată de toate astea. Cu toate că ea a lucrat mai mulți ani contabilă, înainte de concediul de creștere a copilului, acum caută un loc de muncă. Și o face din aprilie anul trecut.

„De câte ori sunt chemată la interviu, mă întreabă ce o să fac cu cei doi copii. Am cu cine să-i las dacă se îmbolnăvesc? Degeaba vin cu soluții și le explic că în cazul în care trebuie să stau acasă cu ei o să recuperez timpul pierdut, seara sau în weekend. Cu toate că se poate face oricând contabilitate, nimeni nu vrea să audă de program flexibil.

Oriunde merg, simt că cea mai mare problemă sunt copiii. Nimeni nu spune deschis că asta e problema, dar întrebările sunt atât de clare, încât nu încape îndoială. Problema e și mai mare dacă am doi copii. Nici nu știu ce s-ar întâmpla dacă aș avea trei.”

Afacere profitabilă dintr-un hobby

Nu există răspunsuri ușoare, dacă vorbim despre integrarea la locul de muncă a femeilor cu copii mici. Dar situația nu e fără speranță: Liliana, după ce firma la care a lucrat a refuzat să o reangajeze, și-a redescoperit un vechi hobby: traducerile.

Astăzi ea este traducător autorizat și are atâtea proiecte încît poate să trăiască liniștit din banii câștigați. Mai mult, dacă ar vrea, ar avea de lucru pentru un angajat, sau chiar doi.

„La vremea respectivă, eram revoltată de modul în care am fost tratată. Dar dacă privesc înapoi acum, îmi dau seama că nu mi-ar fi putut face un serviciu mai mare. Privit în ansamblu, am ieșit în câștig, există o diferență enormă între a fi angajat, respectiv angajator. Sfatul meu pentru femei este că dacă au un hobby, să-l ia în serios. Cine știe, poate într-o bună zi, din acest hobby se va naște o afacere.”

Articolul a fost scris în cadrul seminarului New Journalism in Tackling Old Prejudices organizat de BIRN Romania.


Textul original a apărut în limba maghiară pe Transindex.ro.


Citeste mai multe despre   





Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.


















51250 vizualizari

  • +14 (18 voturi)    
    mda... (Duminică, 9 martie 2014, 20:37)

    liviu_ [utilizator]

    - atata timp cat firmele pot refuza sa te angajeze pentru ca e posibil sau pentru ca ai un copil (lucru f greu de dovedit) o sa fie naspa de tot cu natalitatea
    - atata timp cat firmele te pot da afara petnru ca esti gravida (iar lucru greu de dovedit mai ales dupa usurarea conditiilor de a concedia pe cineva) asemenea
    - intemnizatia e maricica DAR dezavantajeaza femeile cu salarii f mari (peste 35k) si avantajeaza f mult cei cu salarii mici (sau deloc mancatzas)
    - lipsa gradinitelor si creselor (sau a unora decente) este iarasi o problema...

    dar nu e numai asta... prognoza nu f vesela pentru tara asta si nivelul de trai scazut contribuie.

    si , poate cel mai important, mentalitatea.... barbatii casatoriti au mai multe sanse de angajare, femeile tinere casatorite si fara copil au mai putine sanse de angajare, femeile cum raman gravide li se arata usa... etc etc etc...

    sunt lucruri f complexe pe care statul ar trebui sa le rezolve... dar este mult mai simplu sa dai 10-15% la pensi inainte de alegeri decat sa te gandesti la probleme complexe...
    omul va alege întotdeauna cea mai usoara cale de a rezolva un lucru si atata timp cat e mai usor sa dai "spaga" la alegatori sdecat sa repari probleme si atata timp cat e mai usor sa dai afara o femeie gravida + sa angajezi un inlocuitor decat sa o ajuti lucrurile nu var cu s-ar putea schimba...
    • +8 (8 voturi)    
      concluzii... (Luni, 10 martie 2014, 15:13)

      pehash [utilizator] i-a raspuns lui liviu_

      1. obligatia de a reangaja pe cineva dupa 2 ani dauneaza atat firmei cat si mamei - firma nu poate tine postul gol, deci e obligata sa angajeze alta persoana si sa o dea afara dupa 2 ani, o aberatie total, in timp ce proaspata mamica, daca nu mai este dorita de firma, nu va rezista prea mult timp. angajatorul, constient de aceasta obligatie, va evita sa angajeze o persoana pe care altfel ar angaja-o.. poate chiar si pt 2 luni. din aceasta 'combinatie' toata lumea pierde. daca firma apreciaza respectiva persoana o va angaja oricum fara sa fie obligata.
      2. o perioada atat de lunga de concediu este in detrimentul mamei. piata fortei de munca e foarte dinamica si o 'gaura' de 2 ani poate distruge un CV. evident, copilul este avantajat de prezenta unui parinte acasa non-stop, dar oare nu s-ar putea ajunge la un echilibru daca unul sau ambii parinti sunt incurajati sa lucreze part-time, eventual 1-2 zile pe saptamana de acasa unde este posibil, cu o contributie suplimentara din partea statului?..
      3. parintii fac sacrificii imense pentru a pastra un job si asta poate dauna cresterii copilului. daca ar exista suficiente crese/gradinite ca alternativa, parintele respectiv ar plati taxe in loc sa incaseze indemnizatie. in ultimii 25 de ani din pacate s-au perindat prin guvern doar penibilitati care au promis multe si nu au facut nimic in acest sens.
  • +8 (24 voturi)    
    "Eram însărcinată în luna a 6-a" (Duminică, 9 martie 2014, 20:38)

    thebblack [utilizator]

    in mare parte articolul are dreptate. dar sunt cazuri in are nu poti sa nu le dai dreptate angajatorilor precum cel de mai sus. "Eram însărcinată în luna a 6-a". adica tu vrei sa muncesti 2 luni si 2 ani sa te plateasca sa stai acasa.
    • +12 (14 voturi)    
      nu este vina statului? (Duminică, 9 martie 2014, 22:56)

      Tomis [utilizator] i-a raspuns lui thebblack

      Care ar fi fost solutia in cazul respectiv, sa stea 2 luni fara sa faca nimic? Nu trebuie statul roman sa dea niste legi care nu impovareaza angajatorul atunci cand femeia ramane insarcinata?
    • +5 (9 voturi)    
      stiam (Luni, 10 martie 2014, 10:33)

      gazpefoc [utilizator] i-a raspuns lui thebblack

      eu stiam ca plateste statul, nu angajatorul. problema vine nu peste 2 luni cand trebuie sa mai angajeze pe cineva, ci peste un an sau doi cand trebuie sa dea afara pe cineva. si, pe cine dai afara, pe cineva care a lucrat 2 luni sau sau pe cel care a lucrat 2 ani?
      • +1 (1 vot)    
        da, statul plateste (Luni, 10 martie 2014, 17:18)

        bancher [utilizator] i-a raspuns lui gazpefoc

        Sotia a stat acasa 1 an, si am facut un dosar intreg la primarie, cu copie certificat nastere, buletine, adresa de la angajator, adeverinta de salariu si adeverinta ca a platit cotizatiile la zi...
        Banii vin acasa la vreo 3 luni de la depunerea dosarului, si sunt platiti de stat, nu de patron.
        Problema este ca patronul a angajat o alta persoana cu contract de munca pe 1 an, si persoana nu a facut fata, si acum o cheama pe sotie mai devreme la munca, sa isi reia job-ul.
    • +6 (6 voturi)    
      Nu e vorba de platit indemnizatia (Luni, 10 martie 2014, 14:57)

      Rumpelstilstikin [utilizator] i-a raspuns lui thebblack

      dar angajarile se fac tocmai pt. ca au nevoie de personal care sa execute niste sarcini (nu angajeaza de dragul de a face hartogaraie si drumuri pe la ITM). Daca ea intra in concediu dupa 2 luni (adica raman iarasi fara personal care sa execute respectivele sarcini), ce ar trebui sa faca angajatorul in conditiile in care nici nu poate angaja pe altcineva pe post?
  • +3 (17 voturi)    
    DUREROS, extrem de dureros : (Duminică, 9 martie 2014, 21:11)

    romania_curata [utilizator]

    - bucuria venirii pe lume a unui copil ar trebui sa fie UNANIMA; familie, societate, angajator
    - din pacate CULTURA ORGANIZATIEI a disparut odata cu aparitia ''capitalismului'' guvernat de legea junglei si a srl-urilor infiintate de oricine vrei, numai de oameni cu viziune si cultura economica nu;
    - descurajandu-se prin metodele enumerate de autor natalitatea in zona celor care LUCREAZA si VOR sa lucreze....se strica balanta in favoarea celor care habar n-au de .... munca-salarii-impozite ...;
    - din pacate TOTI vorbesc de spirit antreprenorial, de a-ti infiinta firma, ferma, etc si se uita COMPLET ca mai trebuie si SALARIATI, caci doar nu va inventa romania capitalismul cu 100% patroni!!!
    In loc de ""Iubeste-ti aproapele ca pe tine insuti!"" s-a ajuns la "Uraste-ti si exploateaza-ti aproapele ca pe cel mai crunt dusman al tau! "
    Mai stie cineva vreun simbol national unanim recunoscut si venerat????
    Pana si 1 Decembrie a ajuns un simplu schimb de rafuieli si huiduieli intre liderii politici, taberele si lipitorii lor de afise!
    • +3 (7 voturi)    
      articolul atinge o problema reala.... (Luni, 10 martie 2014, 9:52)

      minos [utilizator] i-a raspuns lui romania_curata

      ....dar majoritatea mamelor se reintegreaza in vechile lor servicii. Este adevarat sunt multe cazuri ca cele enumerate, dar lucrez de 20 ani in firme private cu majoritatea ahngajatilor femei, dintre care multe au nascut. fara exceptie, au fost primite bine inapoi. Este adevarat, toate au stat acasa intre 6 luni si un an, niciuna nu a stat 2 ani. Cred ca si aici ar trebyi sa fie o discutie, sa comparam cu celelalte state euro pene. Cred ca 2 ani este prea mult, in ritmul de azi, intr-o firma se schimba multe in acest timp. Nu stiu exact cum sta situatia prin alte locuri, dar in SUA sau Belgia putem vorbi doar de cateva saptamani, iar in majoritatea celorlalte tari durata concediului de maternitate este de 6luni-1an.
      • +4 (4 voturi)    
        eu stiu pe cineva (Luni, 10 martie 2014, 15:10)

        zaboo [utilizator] i-a raspuns lui minos

        care a revenit la serviciu dupa 3 luni, ca tinea la cariera ei si a gasit o solutie - tre' sa faci si sacrificii in viata, nu le poti avea pe toate!
        • +1 (5 voturi)    
          viata (Luni, 10 martie 2014, 16:07)

          cetateana [utilizator] i-a raspuns lui zaboo

          Adica nu poti sa ai viata ci doar un simulacru al vietii.
          Si alegerea "carierei" ar trebui sa fie chiar o alegere si nu o obligatie pentru femei.
          Nu cred ca mamele care se plang ca au probleme cu reintegrarea profesionala isi doresc o cariera fulminanta, cu promovari peste promovari in functii de conducere ci doar un job, eventual pe masura competentelor.
          Nu cred ca in povestea cu deprofesionalizarea. Un specialist bun nu se "prosteste" asa de repede iar unul care are mai mult experienta operationala poate fi foarte usor reinvatat ce trebuie.
        • -2 (2 voturi)    
          vai de capul bietului copilas (Marţi, 11 martie 2014, 10:59)

          bancher [utilizator] i-a raspuns lui zaboo

          sa ramai fara mama la 3 luni...
          • 0 (0 voturi)    
            o duce bine (Marţi, 11 martie 2014, 16:06)

            zaboo [utilizator] i-a raspuns lui bancher

            si o sa ajunga mai sanatos la minte decat tine. nenica
    • -2 (6 voturi)    
      Care e beneficiul societatii? (Luni, 10 martie 2014, 14:46)

      AdrianBorza [utilizator] i-a raspuns lui romania_curata

      Daca nu privesti un copil ca o potentiala vaca de muls (contribuitor la buget, la pensii, la inflorirea societatii multilateral dezvoltate) care e bucuria societatii la nasterea unui copil? In afara de o cheltuiala in plus a societatii (bani de concediu, de alocatie, de scoala) copilul respectiv e o greutate neta pana cand devine vaca de muls si contribuie sau, daca e istet, pana spune "La revedere!" si emigreaza, caz in care e o pierdere neta.

      Atunci de ce e o problema a societatii nasterea un copil si nu doar a familiei lui?
      • +1 (3 voturi)    
        gandesti SIMPLIST, sa nu zic ridicol; (Luni, 10 martie 2014, 20:02)

        romania_curata [utilizator] i-a raspuns lui AdrianBorza

        1.Citeste ''Apus de soare'' de Barbu Stefanescu Delavrancea;
        2.Daca ai, sau daca vei avea copii gandeste-te ce le lsam mostenire??? O societate sluga a banului, sau o societate care-si infrumuseteaza viata SI CU bani?
        3.Orice NATIUNE se perpetueaza prin natalitate, TRADITII, cultura si munca; asadar parafrazandu-l pe marin Preda, DACA natalitate nu e, nimic nu e!!!
        4.DE-ABIA cand natalitatea ar ajunge din nou cel putin la status quo-ul mentinerii actualei populatii a Romaniei s-ar putea REDISCUTA de eventual exces de facilitati acordate mamelor;
        5.ORICE declin al natalitatii duce la moartea lenta a acelei natiuni, sau la ''colorarea'' ei,
        ......................... ,
        Ti-as mai da si alte argumente, dar n-as vrea sa te obosesc prea tare.
  • +8 (20 voturi)    
    Excelent (Duminică, 9 martie 2014, 21:38)

    Milka Man [utilizator]

    Foarte bine scris acest articol. Felicitari! Oricum, problema ramane si politicienii au evitat mereu o lege pentru protectia femeilor care sunt sau vor sa devina mame. Asta, la presiunea mediului de afaceri, in care predomina asa zisii masculi, care insa nu sunt suficient de inteligenti sa gaseasca solutii pentru astfel de situatii, fiind preocupati doar de profit si scaderea costurilor...Am intalnit cativa din acesti oameni si e patetic felul lor de a gandi o afacere din care si angajatul si angajatorul sa aibe de castigat. Ceea ce imi confirma ideea ca degeaba ai 10 MBA-uri, daca nu poti privi o afacere din toate punctele de vedere, inclusiv cel social. Sa nu uitam ca sunt femei care sunt mult peste nivelul "intelectual" al multor manageri de companii care activeaza pe teritoriul Romaniei; manageri care nu pot sa inteleaga ca daca contribuie la reducerea natalitatii, distrug chiar viitorul afacerii lor pentru ca numarul viitorilor clienti ca scadea, direct sau indirect...Multi sunt prea incuiati la minte si se gandesc doar la ce se va petrece in timpul vietiii lor...La urma urmei, a bussines is a just a ..."pathetic" bussines!As vrea sa vad o miscare de lobby din partea mediului de afaceri feminin din Romania pentru ca pana acum femeile politice au fost ,...inexistente sau rau-voitoare si nu au facut nimic concret pentru protectia semenelor lor! Respect pentru mame!
  • -10 (16 voturi)    
    Un articol foarte slab (Duminică, 9 martie 2014, 23:40)

    Alor [utilizator]

    adevarata cauza pentru care in Romania este natalitatea scazuta nu este din cauza problemelor pe care le are femeia vizavi de locul de munca sau cel putim nu asta este cauza principala . motivul real este dificultatile financiare. pot sa va fac o mica comparatie cu Austria , aici un copil are in functie de varsta intre 185€ si 265€ , faceti comparatia cu cei 9 € pe care ii da statul roman. Femeia care nu a muncit nici macar o zi si deci nu a cotizat la sistem cu nimic, primeste 1200€ timp de 2ani , plus alte ajutoare pe parcursul cresterii copilului cum ar fii 50€ pentru rechizite la inceperea scolii abonament pt naveta catre scoala a copilului la pret simbolic 19 € pt intreg anul scolar. Toate aceste sunt acordate tuturor copiilor indiferent de situatia financiara a parintilor. Pentru cei cu situatie financiara mai scazuta se mai adauga alte ajutoare. Aceste sunt valabile chiar si in cazul unei mamici romance, cu conditia sa fi avut documente legale de sedere pe teritoriul Austriei. Acum faceti comparatie cu Romania.
    • +9 (11 voturi)    
      1200 euro pe luna?! (Luni, 10 martie 2014, 8:57)

      UltimulStingeLumina [utilizator] i-a raspuns lui Alor

      pai in conditiile astea, in vreo 2 ani, romania s-ar transforma intr-o tara de maxim 1 milion de "natarai" care muncesc sa plateasca alocatiile la vreo 10 milioane de puradei!
      nu spun ca acolo e bine sau rau, nu am o solutie pentru natalitatea de la noi, dar hai sa nu comparam mere cu pere ca nu merge!
    • +5 (5 voturi)    
      De ce naiba (Luni, 10 martie 2014, 10:36)

      Milka Man [utilizator] i-a raspuns lui Alor

      tot comparati ce se intampla in alta tari cu situatia din Romania? Cadrul legislativ si mentalitatile sunt cu totul altele...Terminati cu aceste comparatii fara rost! Sa nu uitam ca toate tarile europene se gandesc sa restrictioneze beneficiile sociale tocmai din cauza numarul mare de straini care profita de ele!
    • +1 (1 vot)    
      nu compari performanta economica (Marţi, 11 martie 2014, 11:02)

      bancher [utilizator] i-a raspuns lui Alor

      a statului austriac cu a celui roman.
      Stat bogat=alocatii mari
      Srat sarac=alocatii mici.
      In plus, si impozitele platite de austrieci (firme si persoane fizice) sunt mult mai mari decat ce platim noi.
  • -1 (17 voturi)    
    copii pentru pensionari (Duminică, 9 martie 2014, 23:57)

    break_noon [utilizator]

    Devine enervanta aceasta cerere de a face copii cat mai multi, pentru a avea cine sa ne plateasca pensia.
    Mi se pare o gandire extrem de limitata.
    Acum, la nivel global, suntem putin cam suprapopulati.
    Aceasta crestere a populatiei trebuie oprita, si chiar in timp, populatia ar trebui redusa.
    Da, Romania are scaderea a populatiei, dar global, avem o problema.

    Pensia poate fi platita si din alte surse decat taxele pe salariile existente. Trebuie efort bugetar, trebuie disciplina fiscala apoi, dar in timp, nu vom mai depinde de cei care lucreaza, pentru pensiile noastre.

    Aceasta teorie, cu nevoia de crestere a populatiei, pentru a nu imbatrini media e ca si cu cresterea economica continua, bazata in special pe consum. Sunt idei care merg bine local, insa global, nu prea merg.
  • +3 (7 voturi)    
    compensare (Luni, 10 martie 2014, 8:08)

    catelu [utilizator]

    Daca oamenii care angajeaza nu sunt in stare sa faca diferenta intre un candidat competent si unul mai putin competent, se leaga de prostii din astea, cum ar fi discontinuitatile in CV.
    Pentru ca pe astea le pot observa si ei, pe cand competenta profesionala cere efort si competenta din partea intervievatorului in primul rand.
  • +5 (19 voturi)    
    mda (Luni, 10 martie 2014, 8:13)

    SoulSearcher [utilizator]

    dar nimeni nu se pune in rolul firmei/patronilor

    ai angajate bune, care sunt destul de importante pentru firma, s-a investit mult in ele (training, certificari, beneficii materiale etc) si femeia pleaca in concediu maternal.. foarte bine, nimeni nu zice ca e interzis.

    dar dupa ce pleaca, restul trebuie sa ramana in urma ei, si sa preia toate indatoririle, sa invete ce stia respectiva sa faca, eventual angajat alt om, si iar pierdut timp ca persoana sa invete ce facea cea care a plecat.. etc, totul se masoara in timp si bani.

    iar dupa 2 ani, respectiva doamna vine inapoi si vrea totul ce a lasat in urma... e un pic dificil

    si eu sunt o persoana familista, si cred in familie si copii, dar sincer trebuie sa-ti asumi niste riscuri cand te gandesti sa faci copii, nu te poti astepta ca toata lumea sa-ti canta in struna ca tu faci copii.

    am si eu la servici multe colege care au plecat in concediu maternal, chiar de curand, a plecat, si a lasat totul balta, proiecte in desfasurare, a trebuit 3-4 luni ca noi restul sa aducem la zi tot ce a lasat in urma, sa-i preluam taskurile, intarzieri care s-au vazut in problemele firmei, proiecte amanate, bugete marite, cheltuieli care nu erau necesare, etc

    cine a scris acest articol, nu a avut colege care i-au plecat in concediu, si s-a ales cu toate task-urile lor pe acelasi salar sau cu 50 lei mai mult.... ca apoi colegele sa se intoarca din concediu si sa vrea acelasi salar ca tine, dar cu indatoriri mai putine, pentru ca acum pleca mai devreme acasa cu aproape o ora, in weekend-uri nu vine la lucru, si toata ziua vorbeste la telefon cu bunica care e babysitter acasa.
    • +8 (20 voturi)    
      bad management (Luni, 10 martie 2014, 10:19)

      21unas [utilizator] i-a raspuns lui SoulSearcher

      asta este o problemă strict de management, că doar femeile alea nu au anunțat astăzi că sunt însărcinate și a doua zi au dispărut în concediu de maternitate.
      în mod normal, managerul lor direct ar fi trebuit să le stabilească obiective clare până la concediu, să se asigure că sunt îndeplinite și să găsescă soluții pentru a umple golul lăsat.

      dar în romanica mai greu găsești un bun manager. nouă ne place să fim șefi - doar să dăm ordine și să ne crizăm din orice.
      • +1 (1 vot)    
        bad management? (Luni, 10 martie 2014, 21:50)

        Nevermind [utilizator] i-a raspuns lui 21unas

        In conditiile in care nu pot sa iau masuri ca firma pentru ca statul face protectie sociala prin mine? Intotdeauna am dorit unui angajat sa fie patron cu angajati ca el. Ar fi de vis si cola+popcorn. :D
    • +4 (10 voturi)    
      doua lucruri nu inleg din post (Luni, 10 martie 2014, 10:21)

      JohnnyBoy [utilizator] i-a raspuns lui SoulSearcher

      "pleca mai devreme acasa cu aproape o ora" - adica lucreaza 7 ore in loc de 8 ?

      " in weekend-uri nu vine la lucru" - din cate stiu eu in
      weekend-uri nu se vine la lucru.
      • 0 (0 voturi)    
        mda (Marţi, 11 martie 2014, 8:48)

        SoulSearcher [utilizator] i-a raspuns lui JohnnyBoy

        adica vine la ora 8:30 dimineata (desi programul incepe la 8:00) si pleaca la 15:30, desi se termina la 16:00, pentru ca deh, are copil acasa si plange dupa mama.

        in weekend-uri nu se lucreaza decat la stat, la privat se vine si weekend-uri cand sunt proiecte de finalizat, nu te obliga nimeni, dar te contorizeaza management-ul, deh.. vrei prime de pasti, de craciun ? atunci munceste, sincer noi nu ne plangem, salarizarea e pe masura.

        ideea de baza este ca de aceea barbatii sunt mai cautati si mai bine platiti, pentru ca nu au atatea indatoriri si nu prezinta riscuri mari sa faca valuri in activitatea firmei

        cum ziceam, cand pleaca cate o colega in concediu maternal, se simte efectul cateva luni bune, mai ales ca noi nu producem nimic ca firma, ci se lucreaza in departamente corporatiste (marketing, logistica, tehnic, it)

        imi mentin ideea ca, cine pleaca in concediu maternal isi asuma un risc, acela de a nu mai avea loc cand revine din concediu, firma nu sta in loc 2-4 ani, cum mai fac unele mamici si fac 2 copii unul dupa altul.
    • +13 (15 voturi)    
      Munca dupa concediul de crestere a copilului: .... (Luni, 10 martie 2014, 10:36)

      Bancheru [utilizator] i-a raspuns lui SoulSearcher

      Oare cei care te-au facut pe tine cum s-au descurcat ? Ei n-au lasat "task-uri" altora? Pe langa faptul ca lucram 6 zile pe saptamana, unii dintre noi mai lucram si duminica si in numeroase nopti si nu aveam gradinite si scoli cu "after-school". E adevarat ca atunci o femeie insarcinata nu avea CM 1 - 2 ani, ci doar 112 zile (concediu pre si post-natal). Era mai bine atunci, cand copiii trebuiau dusi la cresa sau la camin saptamanal si erau tot timpul bolnavi, iar mamele trebuiau sa-si ia CM pentru ingrijirea copilului? Daca femeile nu sunt solidare, atunci ce sa mai zicem de barbati? Eu cred ca medicii ar trebui sa se pronunte si sa stabileasca perioada minima necesara ca o mama sa stea in CM pentru cresterea si ingrijirea copilului.
    • +2 (8 voturi)    
      parerea mea (Luni, 10 martie 2014, 14:59)

      alinaf [utilizator] i-a raspuns lui SoulSearcher

      buna,intamplator ma aflu si eu in randul mamelor care au copii,am doi copii si ce vreau eu sa spun este ca desi va plangeti atata v-as ruga sa va puneti macar odata in locul persoanei care a muncit pana atunci.Nu mi se pare normal ca mamele sa fie atat de blamate de parca daca iti doresti un copil este un risc pe care trebuie sa ti-l asumi.Eu personal am lucrat aproape 3 ani intr-o firma pana sa am primul copil.In timpul sarcinii desi m-am simtit rau mi-am indeplinit toate sarcinile,ba chiar mai mult ,am facut si din treaba colegului care lasa mereu treburi nerezolvate si eram trasa la raspundere pt ce nu facea el si e inuman sa i se ceara unei viitoare mamici sa lucreze mai mult decat pana atunci.Ce spuneti de asta?Eu chiar am patit sa ma simt asa de rau ca nici nu mai puteam vorbi si mi s-a dat atunci si mai mult de lucru,unde e umanitatea ,grija pentru semenii nostrii?este adevarat ca este greu si pentru angajator nimic de spus dar nici pentru angajate nu e usor.Guvernul trebuia sa lase pensionarii sa iasa la 50 de ani asa cum era inainte ca sa aibe si mamele ajutor de la bunici si sa se intoarca la munca si nu sa se mareasca varsta de pensionare ca asa de,e mai bine ca omul mai poate munci inca 15 ani nu? si in locul lor ar intra la munca tinerii nu credeti ca ar fi fost mai bine?
      Articolul de mai sus este adevarat si nimeni nu se gandeste ca de fapt o femeie nu este doar angajat,este si sotie si mama si sora si copil daca inca mai are parinti,nora si ce mai vreti voi.Oare vi se pare normal ca femeia sa munceasca egal cu barbatul?ma refer la varsta de pensionare,cati barbati fac munca pe care o face femeia in casa.Si sa nu mai spuna nimeni ca femeia nu este capabila sa munceasca daca este mama.Eu mi-am dovedit mie ca inca sunt in stare sa invat si sa iau cu 10 orice examen.De ce o mama nu poate fi si un angajat model?Mie nu mi s-a mai oferit acelasi post si salarul era cu mult mai mic,ce credeti ca era de facut in cazul meu?
      • 0 (4 voturi)    
        cu mari puteri vin si mari responsabilitati (Luni, 10 martie 2014, 19:45)

        Parol [utilizator] i-a raspuns lui alinaf

        Da, mi se pare normal sa munceasca cat munceste si barbatul daca vrea salariu egal. pentru mai multe motive:
        - nu doar femeile au grija de copii. si barbatii au
        - nu doar femeile fac treburi in gospodarie, si barbatii fac
        - azi spalatul, de rufe si de vase nu se mai face la rau. se face la masina. exista uscator. exista aspirator. nu se mai tese si coase in casa. munca nu mai e ca acum 100 de ani cand totul se facea manual. exista scutece, nu le mai speli. deci munca femeii s-a usurat, si poate fi facuta cu egala usurinta si de un barbat.
        Si atata vreme cat o femeie poate obliga un barbat sa-i creasca un copil, chiar daca acesta nu vrea sa fie tata (fara si fie posibil vice versa) atunci femeia tre sa-si mai asume si riscuri fata de acest imens beneficiu legal.
        Toti (sau mai precis toate) au devenit obsedate de drepturi, privilegii, beneficii... si au senzatia ca daca au facut un copil li se cuvine lumea... Nu e chiar asa...
        • -1 (1 vot)    
          mari prostii ai spus (Marţi, 11 martie 2014, 11:16)

          bancher [utilizator] i-a raspuns lui Parol

          se vede ca nu ai copii...cand era copilul meu mic, si eu si nevasta-mea eram chiauni, desi ea nu prea facea treburi in gospodarie si eu faceam cam totul.
          Simplul fapt ca ai grija de un bebe te epuizeaza
          • +1 (1 vot)    
            ??? (Marţi, 11 martie 2014, 11:25)

            Parol [utilizator] i-a raspuns lui bancher

            unu la mana nu vad cum ceea ce spui tu (ca tu munceai si ea nu) contrazice ce am spus eu despre faptul ca ambii parteneri au grija de copil...
            doi la mana faptul ca nu am copii - slava domnului - nu inseamna ca nu stiu ce inseamna sa ai unul: am si prieteni multi cu copii, am si avut o relatie cu o femeie care avea. sunt mult mai la curent cu situatia decat crezi.
            trei la mana, faptul ca sunteti chiauni nu e unic. toti parintii sunt. nimic special aici. insa nu am de ce sa-mi para rau pentru voi. ati ales sa ii faceti. copiii nu sunt part time job sau vacanta. sunt responsabilitate pe viata pe care v-ati asumat-o.
          • -2 (2 voturi)    
            asa este (Marţi, 11 martie 2014, 14:11)

            alinaf [utilizator] i-a raspuns lui bancher

            esti epuizat doar sa ai grija de bebe daramite sa faci si treburile casei,totul singura,respect celor care stiu ce inseamna sa cresti un copil si celor care pot si vor sa isi ajute sotiilr.Inca odata respect!
        • -2 (2 voturi)    
          gresit (Marţi, 11 martie 2014, 14:09)

          alinaf [utilizator] i-a raspuns lui Parol

          Exista toate aceste lucruri noi dar va intrebati daca si le pot permite toti?Toate sunt foarte scumpe si sa vad eu din cati tati exista cati sunt cei care chiar stiu sa schimbe un pampers si sa vrea sa faca asta ,sau si mai mult cand vine de la munca obosit ii mai arde si lui sa faca ceva prin casa ?El trebuie sa se odihneasca dar femeia ca sta noapte de noapte treaza si trebuie sa faca si treburile casei cum e?Precizez ca nu toti barbatii sunt la fel si nu neg ca exista si barbati care isi ajuta sotiile la treburile casei dar ce sa ii poti cere unui om care lucreaza de noapte saracul si cand vine acasa vrea sa se odihneasca iar pentru asta sotia trebuie sa stea numai cu copilul in brate sa se poata odihni si cand doarme cel mic sa faca repede de mancare ,curatenie si toate cele.Si nu sunt obsedata de privilegii imi doresc doar sa traiesc decent,si daca sunt persoane care traiesc doar doar din alocatiile copiilor si nu merg la munca aici eu nu ma incadrez si pentru a indrepta lucrurile legiuitorul trebuie sa gaseasca solutii.Si daca cei care nu au muncit au drepturi eu care am muncit de ce sa nu am?Macar atat!
          • 0 (2 voturi)    
            ma obligati sa ma repet (Miercuri, 12 martie 2014, 15:32)

            Parol [utilizator] i-a raspuns lui alinaf

            de ce este responsabilitatea statului ca un cuplu alege sa faca copil si nu face fata responsabilitatii????
            ca nu reusesc sa vad legatura intre faptul ca sotul lucreaza de noapte, nevasta chiauna neajutata de sot pe de o parte si concediul maternal si asistenta sociala pe de alta...
            faptul ca ati muncit va da dreptul actualmente sa stati acasa cu indemnizatie 2 ani si sa va intoarceti pe post. dar dupa aia nu va mai mirati ca nu mai sunt lucrurile roze. angajatorul v-a asteptat 2 ani. mai mult ce sa faca?
    • +4 (8 voturi)    
      management deficitar si zgarcenie prosteasca (Luni, 10 martie 2014, 16:12)

      cetateana [utilizator] i-a raspuns lui SoulSearcher

      In acest caz nu e vina mamelor ci vina managerilor si a patronilor.
      Toti stiu ce spune legea in cazul mamelor deci nu sunt luati prin surprindere dar, din zgarcenie si prostie prefera sa nu angajeze alti oameni sau sa-si reorganizeze activitatea.
      Pacat ca atat patronii cat si o parte din angajati uita de responsabilitatea sociala a firmelor desi prin toate rapoartele anuale si prin toate site-urile, aceasta apare mentionata.
      Exista insa, si corporatii in care se respecta legea si bunul simt dar se pare ca sunt prea putine.
    • +2 (2 voturi)    
      am si eu colege care au nascut: (Marţi, 11 martie 2014, 11:10)

      bancher [utilizator] i-a raspuns lui SoulSearcher

      1)sarcinile au fost preluate de altii, sau s-au angajat persoane pe o perioada de 1an;
      2)este vina patronului si sefului ca nu au gasit o solutie de backup, inca de cand angajata era la serviciu. De ce nu stiu si altii sa faca ce facea respectiva? Este lucru natural ca femeile sa nasca, ca oamenii sa plece in concediu, sau ca unii sa se mai imbolnaveasca si sa isi ia concediul medical...si in acest caz trebuie desemnat inlocuitor. Numai un manager prost considera ca oamenii nu se imbolnavesc, ca nu pleaca in medicale, sau ca nu isi iau concedii de natalitate.
      Sa ii instruiasca si pe ceilalti, ca sa poata lua oricand locul celor plecati.
  • +1 (9 voturi)    
    E vremea (Luni, 10 martie 2014, 8:42)

    emil bobu [utilizator]

    sa plecam din tara.
    • +5 (13 voturi)    
      concediu (Luni, 10 martie 2014, 10:07)

      quetzal [utilizator] i-a raspuns lui emil bobu

      sigur, pleaca in europa occidentala unde concediul de maternitate nu depaseste cateva sapatamni. Sau in USA unde e si mai putin sau deloc.
      Altfel, cum se explica faptul ca tarile occidentale cu cea mai mare natalitate (Franta, USA) au si cele mai mici concedii de maternitate?

      despre concediile in tarile lumii:
      http://i.huffpost.com/gen/894426/thumbs/o-MATERNITY-LEAVE-INFOGRAPHIC-570.jpg?12
      • +4 (10 voturi)    
        doarte simplu, au salarii mari si un sistem bun (Luni, 10 martie 2014, 11:27)

        jackalphonse [utilizator] i-a raspuns lui quetzal

        fie isi permit sa plateasca romani saraci sa aiba geija de copii lor, fie au un sistem bun de creste, care le permite sa aiba flexibilitate in munca.
        cu 150 - 200 de euro, cat este media reala pe economie (daca elimini salariile de genul 65 000 euro ca a lui rusanu) nu-ti permiti sa dai nici spaga obligatorie ca sa intri la o cresa.
        nu mai comparati patratele mici din comportamentuol vesticilor, incercati sa vedeti totul global.
        • +7 (9 voturi)    
          scopul concediului era natalitatea (Luni, 10 martie 2014, 12:14)

          quetzal [utilizator] i-a raspuns lui jackalphonse

          si nu compensarea lipsei creselor.
          Asta inseamna ca prelungirea concediului pana la 2 ani nu si-a atins scopul, natalitatea nu a crescut. In plus, nici prin alte parti nu s-a dovedit ca exista vreo legatura intre lungimea concediului si sporirea natalitatii (de fapt e pe dos, tarile cu cele mai mari procente de activitate a femeilor sunt si cele cu cea mai mare natalitate).
          Prin urmare, in loc de concedii imense care duc la discriminari la revenirera pe post, banii respectivi ar putea fi folositi pentru crearea de structuri care sa preia copiii la varste mici (nu neaparat crese, exista si modelul cu asistente maternale subventionate etc ) si care sa permita femeilor sa aleaga calea potrivita pentru ele.
      • +1 (1 vot)    
        Nord (Luni, 10 martie 2014, 11:32)

        emil bobu [utilizator] i-a raspuns lui quetzal

        Mai sunt si tari precum Suedia: http://www.thelocal.se/20090204/17356
      • +2 (2 voturi)    
        relax (Luni, 10 martie 2014, 21:54)

        Nevermind [utilizator] i-a raspuns lui quetzal

        au impresia ca daca exista o lege data fara cap, este musai si logica si de necomentat. biblia ce-o fi mai presus de "lege" in conceptia celor care vad protectia sociala ca fiind obligatia firmelor si nu a statului.
  • +10 (18 voturi)    
    Un alt aspect al problemei (Luni, 10 martie 2014, 10:11)

    JohnnyBoy [utilizator]

    Problema este delicata mai ales pentru tinerele mame. Un aspect deloc de neglijat si nementionat in articol este recunoasterea sociala pe care o primeste o tanara mamica comparativ cu o femeie care a ales calea carierei. In mod indirect societatea exercita o presiune asupra femeilor de a alege cariera in locul familiei: o femeie de cariera este privita ca un model de succes pe cand o femeie care alege sa-si intemeieze o familie este privita ca o asistata social. Trist dar adevarat. In opinia personala mi se pare mult mai solicitant atat fizic cat si psihic sa cresti unul sau doi copii decat aproape orice alta optiune de cariera.
    • -1 (15 voturi)    
      Gresit (Luni, 10 martie 2014, 14:25)

      AdrianBorza [utilizator] i-a raspuns lui JohnnyBoy

      O femeie care alege familia nu e privita ca o asistata social; o femeie care alege sa stea 2 ani acasa in loc de 6 luni este asistata social, nu e doar privita. Cei 2 ani de concediu de ingrijire a copilului e platit din contributiile celor care muncesc, nu din ale ei, asta e definitia asistentei sociale si da, este o asistata.

      Si in 2 ani devine si deprofesionalizata pentru ca lumea nu ingheata pentru 2 ani, ci merge mai departe.
      • +5 (11 voturi)    
        mama (Luni, 10 martie 2014, 15:03)

        alinaf [utilizator] i-a raspuns lui AdrianBorza

        dar oare cele care au muncit si ulterior au dat nastere copiilor nu ar trebui sa mai traiasca,din ce,oare ea nu a platit la contributiile sociale?si cine intelege copilul mai bine decat mama lui?Aceeasi parere o aveti si despre mama dvs.?
        • 0 (4 voturi)    
          ai facut un calcul simplu (Luni, 10 martie 2014, 15:32)

          zaboo [utilizator] i-a raspuns lui alinaf

          cat ai platit la contributiile alea si cat ti s-a intors cata vreme ai STAT?? cata ipocrizie! aia care muncesc fara intrerupere au, in cazul asta, SI un avantaj - nu doar sa tina in spate pe cei care aleg sa fie asistati de stat ("statul" fiind, in povestea noastra, chiar amaratii aia care MUNCESC)
          • -1 (1 vot)    
            gresit pusa problema (Marţi, 11 martie 2014, 13:44)

            alinaf [utilizator] i-a raspuns lui zaboo

            Din moment ce tatii nu nasc ci doar mamele,ar trebui sa conteze si faptul ca pe langa contributiile mamelor mai exista si cele ale tatilor care si ei si-au dorit copii,si de ce ii doare pe unii de alegerea altora?In Italia de exemplu daca macar unul dintre parinti lucreaza copilul are dreptul la alocatie daca nu nu,plus o alta serie de facilitati care se regasesc si in tari precum Austria ,Germania.De ce la noi copii nu conteaza?Stiti cat sufera un copil dupa parintii lui,nu doar dupa mama ci si dupa tata atunci cand nu sunt langa ei?Si pe langa toate astea eu cred ca problema e mult mai complexa decat pare si ar fi bine daca ar ajunge si guvernantii sa aiba habar macar de ceea ce se intampla.Poate daca ar fi stimulati si angajatorii nu ar mai fi atatea probleme si daca salarul ar fi unul decent.Maternitatea a fost si este 600 lei in conditiile in care salarul era aproape 1000 si vi se pare mult pentru a creste un copil.V-as dori sa invatati pe propria piele ce inseamna cresterea unui copil cu tot ce implica ea si abia atunci sa vorbiti daca a creste un copil inseamna a fi asistat .
            • +2 (2 voturi)    
              eu daca nu am conditii sa il cresc (Marţi, 11 martie 2014, 16:08)

              zaboo [utilizator] i-a raspuns lui alinaf

              mai bine nu il fac, nu e nimeni dator sa faca sacrificii ca sa fac eu copii
        • +2 (4 voturi)    
          Mda (Luni, 10 martie 2014, 16:42)

          AdrianBorza [utilizator] i-a raspuns lui alinaf

          Mama mea nu a stat 2 ani acasa, a stat 2 luni, deci am o parere foarte buna despre ea.

          Cat despre contributii: 4 ani in concedii cu copii si iesire la pensie mai devreme decat barbatii sunt beneficii pe care majoritatea nu le acopera intr-o viata de munca. Daca mai luam in calcul si emigrantii atunci per total sistemul iese in pierdere.

          Daca vi se pare normal sa stea 2 ani acasa pentru fiecare copil platiti-le din buzunarul dvs. concediile. Pe banii dvs. puteti avea orice opinie si puteti fi oricat de generos vreti.
          • -1 (1 vot)    
            rectificare (Marţi, 11 martie 2014, 12:48)

            alinaf [utilizator] i-a raspuns lui AdrianBorza

            cand am spus ca ar trebui sa se iasa la pensie la 50 de ani ma refeream ma refeream inclusiv la barbati,nu doar la femei,consider ca exista si barbati care sunt bunici si care ar putea sta cu nepotii.Si daca vi se pare ca 2 ani e mult sa stai acasa cu un copil care e dependent de cele mai multe ori de mama lui si sa il dai la cresa daca ai norocul sa prinzi lor esti sigur ca va fi ingrijit corespunzator?cati copii sunt lasati sa planga pana adorm pentru ca nu sunt suficiente ingrijitoare si ce sa mai vorbim de educatie.Dar ce sa spunem de parintii care au copii cu handicap?e vina lor ca au astfel de copii?ei stau in concediu mult mai multi ani si nu spun asta ca sa ii jignesc ci doar pentru a face o comparatie.Oricum in cazul meu doar pentru primul copil am stat in CIC.Si sunt curioasa cu cina v-a lasat mama dvs. la 2 luni daca ea s-a intors la munca?
          • -1 (1 vot)    
            nu e chiar asa (Marţi, 11 martie 2014, 13:54)

            alinaf [utilizator] i-a raspuns lui AdrianBorza

            la al doilea copil nu am mai beneficiat de ajutor sau cum vreti sa il denumiti si asta nu inseamna ca nu l-am mai dorit,pt.ca imi doream doi copii oricum,mi se pare ca dvs.aveti o problema de fapt ca banii publici nu sunt folositi cum doriti dvs. iar asta nu puteti controla .Si pe langa toate astea nici cei 200 de lei pe care ii da statul nu sunt suficienti pt. cresterea copilului,ca un copil nu traieste cu 200 lei.Daca nu il poti alapta trebuie cumparat lapte praf care e foarte scump pe langa pampers si alte lucruri dar asta nu stiti.Daca dvs.nu aveti copii si nici nu va doriti nu ii condamnati pe ceilalti pentru ca asta inseamna sa fiti individualist si asta e motivul pentru care se duce tara de rapa,nu mai exista respectul pentru celalalt si nici empatie pentru ceilalti, nici pentru cele care aduc copii pe lume..Totul porneste de sus,daca salariile ar fi decente nu cred ca ar mai avea cineva de comentat la adresa altuia.
      • +2 (10 voturi)    
        vreau si eu definitia (Luni, 10 martie 2014, 15:21)

        JohnnyBoy [utilizator] i-a raspuns lui AdrianBorza

        din care reiese ca o persoana aflata in concediu de crestere a copilului se incadreaza in categoria unei persoane asistate social. Din principiu ideile de concediu si asistat social nu prea se potrivesc. Dar hai sa ne uitam la categoriile de persoane care beneficiaza de asistenta sociala:

        Familiile sarace si minorilor delincventi
        Cuplurile dezorganizate
        Somerii si tinerii neintegrati
        Persoanele dependente de alcool si droguri
        Persoanele cu deficiente de sanatate
        Copiii care traiesc intr-un mediu familial social advers
        Copiii abandonati, vagabonzi si copiii institutionalizati
        Persoanele batrane neajutorate
        Persoanele care au suferit in urma calamitatilor naturale, sociale, persecutiilor si discriminarilor de orice tip
        Persoanele infectate cu HIV si alte boli.

        Nici nu vreau sa intru in detaliile cazurilor in care mamica are un venit mare iar venitul din perioada concediului de crestere a copilului este limitat la 3400 sau 1200 in functie de cat alege sa stea acasa 1 resp 2 ani.

        Cat despre deprofesionalizare, sa fim seriosi. Nu cred ca unei persoane competente ii ia mai mult de o luna sa-si reia pe deplin atributiile chiar daca a stat acasa doi ani. Este vorba strict de felul in care este perceputa de cei din jur.
        • +1 (5 voturi)    
          Definitia (Luni, 10 martie 2014, 16:46)

          AdrianBorza [utilizator] i-a raspuns lui JohnnyBoy

          E simplu: atata timp cat traieste ajutata de societate e asistata social. Nu e o asigurare, nu e un fond individual de contributii, dupa stagiul de cotizare de 12 luni e cam greu de crezut ca poate trai 2 ani in concediu.

          Daca mamica are un venit mai mare exista 2 solutii:
          1. sunt companii care platesc din fonduri proprii diferenta pana la salariu cu conditia sa se intoarca dupa 6 luni
          2. scurteaza concediul, se intoarce la un program redus si va castiga din nou mai mult
          3. isi face o asigurare personala.

          Cat despre deprofesionalizare sa fim seriosi, dupa un concediu de 4 ani (2 copii consecutivi) in IT sau medicina ia mult mai mult de o luna sa redevii bun. Poate la dat cu sapa nu e mare diferenta.
  • +6 (12 voturi)    
    episod frumos (Luni, 10 martie 2014, 10:25)

    lambda [utilizator]

    In departamenul in care lucrez exista un flux continuu de intrari/reveniri din CIC (in ultimii 3-4 ani). Practic nici nu mai trebuie angajata alta persoana, pentru ca vine alta din concediu. Am fost si eu, tatic, in CIC 1 an si 6 luni. Am colege care au fost de 2 ori si au revenit pe pozitii de conducere, dupa 1 an la fiecare copil. De Craciun si 1 Iunie se fac petreceri foarte frumoase, pentru copii, in care primesc cadouri in jur de 150-200 RON. La data de azi, sunt 90 de persoane in CIC, dintr-un total de 2200. Nu am auzit de niciun fel de presiune in privinta aceasta. Compania organizeaza tot felul de concursuri pentru copiii angajatilor. E un exemplu... sper ca mai sunt si altele cel putin la fel de incurajatoare.
    • +5 (7 voturi)    
      chiar sunt astfel de exemple (Luni, 10 martie 2014, 11:48)

      UltimulStingeLumina [utilizator] i-a raspuns lui lambda

      doar ca exemplul tau si cele pe care le stiu eu provin cel mai probabil dintr-o multinationala care nu-si permite sa dea cu bata-n balta in materie de dreptul muncii;
      ce te faci insa cu micile firme unde patronul e dumnezeul angajatilor?! un dumezeu mai bun sau mai rau functie de cum i-a pus banca sula-n coaste sau ce spaga a dat la ultimul control anaf;
      asta nu va pune prea mare accent pe bunavointa, omenie, bebelusi draguti, etc, pe el il doare exclusiv afacerea lui;
      • +5 (5 voturi)    
        Nu din motive legale (Luni, 10 martie 2014, 14:27)

        AdrianBorza [utilizator] i-a raspuns lui UltimulStingeLumina

        Companiile cu management inteligent nu o fac din motive legale, ci din pragmatism: au gasit angajate competente si au investit in ele, profesional, de ce le-ar inlocui? Asa ca le primesc cu bucurie inapoi.
      • +1 (1 vot)    
        eh (Luni, 10 martie 2014, 22:00)

        Nevermind [utilizator] i-a raspuns lui UltimulStingeLumina

        cine te opreste sa fii tu un dumnezeu bun? gajeaza-ti casa si ofera protectia protectiilor. Nu trebuie sa faci ceva cu firmele, trebuie ca statul sa asigure protectia, nu s-o paseze printr-o lege. Daca nu statul, revenim la sfatul dat. Poti fi chiar tu un dumnezeu buuuuun. nu ma refer strict la tine, dar vad o gramada de potentiali dumnezei pe aici.
  • +9 (15 voturi)    
    Diferenta intre Romania si alte tari din UE (Luni, 10 martie 2014, 10:28)

    DenisaC [utilizator]

    Toata lumea se leaga de lungimea concediului de maternitate. Intr-adevar, in Romania e lung. Diferenta fata de celelalte tari din UE este ca "dincolo" mamele sunt privite cu respect. Iar majoritatea aleg sa lucreze dupa nastere doar 20 de ore pe saptamana sau chiar mai putin, mergând la locul de munca doar 2-3 zile pe saptamana. Iar aceasta alegere a lor este privita ca ceva normal.

    Am intrebat de ce nu deranjeaza pe nimeni acest lucru, stiind situatia din Romania. Raspunsul: a fi mama e o meserie in sine. Acea femeie educa un om. Iar acel copil este cel care imi va plati pensia mie. Deci, trebuie respectata mama, iar copilul trebuie sa primeasca cea mai buna educatie posibila.

    In Romania nu am auzit pe absolut nimeni punând asa problema.

    Pentru carcotasi. Tarile in care se intampla ce am povestit sunt Germania si Austria.
    • +1 (5 voturi)    
      NOTA 10+, (Luni, 10 martie 2014, 19:24)

      romania_curata [utilizator] i-a raspuns lui DenisaC

      EXACT asta-i diferenta intre noi si ''NEMTI'', faptul ca ei sunt OAMENI educati, respectuosi si respectati, iar la noi din pacate domina tagma ''borza''-ilor..., a celor care nu pot vedea padurea din cauza copacilor!
    • +4 (4 voturi)    
      ati pus punctul pe i (Luni, 10 martie 2014, 19:35)

      Parol [utilizator] i-a raspuns lui DenisaC

      acolo dupa nastere aleg sa lucreze. part time sau nu, aleg sa lucreze.
  • 0 (4 voturi)    
    cel mai bine (Luni, 10 martie 2014, 10:36)

    gazpefoc [utilizator]

    ar fi sa existe scutiri de taxe, procentual in fucntie de cati copii ai. chiar si 100% pentru cei care au sa zicem 3 sau 4 copii. in felul asta se incurajeaza munca si nu orice fel de munca, cea bine platita.
    • -1 (3 voturi)    
      cel mai bine ar fi part-time-ul (Luni, 10 martie 2014, 10:59)

      21unas [utilizator] i-a raspuns lui gazpefoc

      chiar si cu scutirea de impozit, nu toată lumea se poate întoarce la un program full-time.
      realist vorbind, până la vârsta de 6-7 ani majoritatea copiilor sunt cam 50% din timp bolnavi. dacă ai 2 sau mai mulți, cam 75% din timp este mereu câte unul bolnav (vorbesc din proprie experiență)
      cea mai bună soluție ar fi să ai posibilitatea să faci part-time, ceea ce în romanica este evitat de șefi ca o ciumă.
      nu vreau să fiu o mamă rea, dar nici să am o carieră doar în schimbare de scutece. cu un program part-time pot să le fac foarte bine pe amândouă.
      nu am să înțeleg niciodată de ce românii sunt atât de obtuzi la soluțiile de bun-simț.
      • +1 (3 voturi)    
        Part time ok (Luni, 10 martie 2014, 16:23)

        cetateana [utilizator] i-a raspuns lui 21unas

        Part time - ul ar fi o solutie insa angajatorii din Romania nu platesc timpul muncit efectiv, ce sa mai spun de rezultatele muncii in sine, ci faptul ca esti la dispozitia lui minim 9 ore pe zi.
        Solutii exista dar lacomia e mare.
  • +1 (9 voturi)    
    munca dupa concediul crestere copil (Luni, 10 martie 2014, 10:48)

    marilu5376 [utilizator]

    Felicitari pentru articol! Ar trebui mai multe articole + dezbateri pe acest subiect care a luat amploare. Trebuie tras un semnal de alarma mai zgomotos intr-o societate atat de indiferenta si oarba! Este o discriminare urata, din pacate atat de reala de care aud zi de zi.
    Si eu am fost victima unei asemenea mizerii la locul anterior de munca. Cu toate ca aveam functie de conducere si am ramas doar 10 luni in CIC.
  • +4 (18 voturi)    
    subiect bun, argumente discutabile (Luni, 10 martie 2014, 10:58)

    Ava_ps [utilizator]

    Exemplele sînt alese cel puțin nefericit:
    a) Ai ales varianta maximă de stat acasă, n-ai avut măcar curiozitatea unui curs, ceva între timp, apoi te plîngi că nu găsești un angajator fraier să te ia și să te aducă la zi cu meseria?
    b) Ai dispărut doi ani din peisaj și te miri că biroul tău a fost dat altcuiva între timp?
    c) Ești însărcinată în 6 luni și te aștepți să te ia cineva pentru 2 luni, apoi să-ți plătească statul acasă? Ce D-zeu cauți la interviu în București dacă tu stai în Cluj (vezi exemplul cu contabila întrebată dacă are cu cine lăsa copiii)? Cum ai ajuns însărcinată fără loc de muncă?

    A avea copii este o alegere.
    A sta doi ani acasă după naștere este o alegere.
    În general în Romînia avem o problemă cu acceptarea responsabilității pentru alegerile noastre, iar decizia de a sta acasă doi ani arată clar prioritățile pentru femeia în cauză. Nici o persoană cît de cît interesată de muncă (nu mai zic de „carieră”) nu ar alege să lipsească doi ani de la serviciu. Sînt sigură că există și angajatori care abuzează de poziția lor, dar, ca femeie, exemplele date mi se par rușinoase.
    • -5 (13 voturi)    
      din categoria muierea tb să fie curvă în pat, (Luni, 10 martie 2014, 11:37)

      21unas [utilizator] i-a raspuns lui Ava_ps

      gospodină în bucătărie, doamnă în societate PLUS carieristă convinsă la locul de muncă
      bărbații pot fi doar șefi sau șmecheri
      hai sictir.
      • +8 (12 voturi)    
        nu ați înteles nimic, se pare (Luni, 10 martie 2014, 12:51)

        Ava_ps [utilizator] i-a raspuns lui 21unas

        Tocmai asta am spus, că nu le poți avea pe toate, deci trebuie la un moment dat să alegi (în subiectul de față, între „familie” și „carieră”, în termeni foarte generali). Iar apoi trebuie să-ți asumi responsabilitatea pentru alegerea făcută.
        Dar îmi place argumentul dvs. suprem: „hai sictir” :)
        • +2 (2 voturi)    
          iti dai seama la ce nivel sunt pretentiile (Luni, 10 martie 2014, 15:35)

          zaboo [utilizator] i-a raspuns lui Ava_ps

          cand "argumentele" sunt de genul ala ...
        • +1 (7 voturi)    
          nu era un argument (Luni, 10 martie 2014, 15:39)

          21unas [utilizator] i-a raspuns lui Ava_ps

          ci doar un mod de a-mi exprima exasperarea

          revenind la argumente, nimeni după doi ani de crescut copilul nu s-a ales cu creierul tabula rasa. cel mult îți ia cam o lună de zile de acomodare, în timp ce unui angajat nou îi trebuiesc 3 luni. în care dintre situații se comportă de fapt angajatorul ca un fraier?

          e clar că încă nu ai copii. ai grijă că tot veninul pe care îl scoți acum, toate prejudecățiile pe care le folosești ca argumente, obtuzitatea și lipsa de empatie le vei primi înapoi din plin când te vei decide să faci un copil.
          și ferească-sfântu să nu-ți iasă gemeni sau un copil cu multe probleme de sănătate și să te vezi în situația că nici după doi ani nu te poți întoarce la un program full time. dar că totuși ai vrea să-ți continui și activitatea profesională, dar angajatorii se feresc de part-time ca dracu de tămâie. atunci să te văd cu discursul tău despre "alegere".
          • 0 (4 voturi)    
            depinde de domeniu (Luni, 10 martie 2014, 17:56)

            Ava_ps [utilizator] i-a raspuns lui 21unas

            Există domenii care se schimbă extrem de mult chiar şi în 6 luni; peste 2 ani, dacă nu ai mai citit sau făcut vreun curs între timp, pici ca de pe altă planetă şi vă garantez că adaptarea durează mai mult de o lună.

            Principala problemă este însă ce face angajatorul în acei 2 ani, iar între 2 ani pauză+1 lună adaptare şi 3 luni pregătire+1 an şi 10 luni muncă... va alege opţiunea 2. Fraier să fie să ţină postul liber! (Să nu mai spunem ipoteza răutăcioasă, poate femeia mai vrea un copil după cîteva luni, deci altă absenţă, altă adaptare.)

            Cît despre mine, mulţumesc pentru grijă, nu visez să stau 2 ani pe bară nici să-i plătească pe amîndoi cu 3,400 sau cît era limita maximă.
      • +2 (4 voturi)    
        mai usor (Luni, 10 martie 2014, 18:44)

        marmarin [utilizator] i-a raspuns lui 21unas

        depinde de tine cum iti asterni viata. Daca ti-ai luat un astfel de sot nu injura pe altii. Sunt multi barbati care se considera egali cu sotiile lor. Sa nu mai tot dam vina pe angajatori. Nu le poti cere sa se transforme in binefacatori. Am copii si nu am stat acasa doi ani. M-a ajutat si ma ajuta sotul si bunicii. M-a inteles si angajatorul dar si eu l-am inteles. De fapt aici este durerea. Victimizarea nu este o solutie.
    • +2 (12 voturi)    
      Responsabilitate (Luni, 10 martie 2014, 11:38)

      JohnnyBoy [utilizator] i-a raspuns lui Ava_ps

      Daca este sa vorbim de responsabilitate: o firma care isi desfasoara activitatea intr-un stat pentru a face profit are responsabilitatea de a respecta toate legile si politicile pe care acel stat le implementeaza, inclusiv cele referitoare la natalitate. Iar acest lucru trebuie sa se intample fara a pune presiune, cum faci si dumneata, pe acele persoane care aleg sa beneficieze de politicile implementate. Nu vad nimic rusios la o femeie care alege sa isi sacrifice doi ani din viata pentru a-i oferi un start cat mai bun in viata copilului, insa este rusinoasa atitudinea celor ca tine.
      • +4 (6 voturi)    
        se pare că e un concept greu de înțeles (Luni, 10 martie 2014, 13:37)

        Ava_ps [utilizator] i-a raspuns lui JohnnyBoy

        Încerc din nou: orice om are dreptul să beneficieze de anumite politici, dar trebuie să își asume responsabilitatea pentru ele. În particular, femeia care alege „să își sacrifice” (nu știu de ce vorbiți de un sacrificiu, poate a sta cu copilul este o satisfactie!) doi ani are ca prioritate clar familia și nu cariera. Nu am spus că alegerea în sine e rușinoasă, fiecare are propriile priorități, dar așteptările ar trebui să fie pe măsură: după doi ani în care a pierdut contactul cu meseria o doamnă se miră că a fost găsit un candidat mai potrivit, o altă doamnă care urmează să muncească două-trei luni înainte de a naște caută un loc de muncă probabil nedeterminat? Exemplele în sine sînt absurde.
        • +2 (4 voturi)    
          Alegere? (Luni, 10 martie 2014, 15:31)

          cetateana [utilizator] i-a raspuns lui Ava_ps

          De ce trebuie sa fie o alegere?
          A avea un copil face parte din viata si as spune ca insasi calitatea vietii are de suferit in lipsa unui copil, cel putin pentru majoritatea oamenilor.
          Munca, mai ales cea creatoare, face si ea parte din viata si poate aduce nu numai bani ci si satisfactii (mai rar, ce-i drept).
          O societate dezvoltata le poate imbina insa, pe amandoua dar numai sa vrea.
          Nu traim ca sa muncim ci muncim ca sa traim.
          • +1 (1 vot)    
            pentru că evoluţie! (Luni, 10 martie 2014, 19:37)

            Ava_ps [utilizator] i-a raspuns lui cetateana

            Dovadă a ceea ce spuneţi este că în ziua de azi populaţia educată are mai puţini copii şi este mai preocupată să le ofere un trai mai bun decît au avut părinţii. Da, îmbină familia şi munca.
            Ceea ce spuneam şi cred în continuare este că alegerea a 2 ani de concediu maternal nu înseamnă a îmbina cele două, ci a favoriza clar familia. Este o alegere pe care toţi trebuie să o respecte, inclusiv femeia care a ales...
      • -3 (13 voturi)    
        Nu sacrifica 2 ani, ci e intretinuta 2 ani de alti (Luni, 10 martie 2014, 14:33)

        AdrianBorza [utilizator] i-a raspuns lui JohnnyBoy

        Parte din problema e ca asistenta sociala presupune sa iei bani de la cei care muncesc si sa ii dai la cei care nu muncesc. Nu e o asigurare, e talharie, din cauza asta asistatii sociali vor avea intotdeauna parte de dezaprobarea, dispretul sau ura celor pe banii carora traiesc, vor fi priviti ca paraziti. Ca angajator ce ai vrea sa angajezi, o persoana muncitoare, barbat sau femeie, sau un parazit, barbat sau femeie?

        Faptul ca asistenta sociala e politica de stat nu o face morala sau corecta, ci doar obligatorie prin lege. Nu e caritate, e talharie de stat, e in aceeasi oala cu tirania, dictatura etc.
        • +3 (7 voturi)    
          nu de altii ci din banii pe care i-a platit deja (Luni, 10 martie 2014, 15:39)

          JohnnyBoy [utilizator] i-a raspuns lui AdrianBorza

          Pentru ca o mama sa beneficieze de talharia de care pomeniti, ea trebuie sa presteze minim 12 luni consecutiv. Get it ? Cazul de fata este unul din putinele cazuri in care banii ar trebui sa se intoarca la persoanele care au cotizat. Zic doar "ar trebui" pentru ca in realitate daca "talharul" avea un venit decent zic eu, i se returneaza doar o parte, cum am explicat mai sus. Trebuie sa iesiti din paradigma in care mamele sunt incluse in categoria asistatilor social. Nici eu nu sunt pentru acordarea tuturor asistenta sociala dar nu aici trebuie sa incadram mamele aflate in concediu de crestere a copilului: nici tehnic, nici principial. Cat despre asistenta sociala in sine, este alta discutie unde s-ar putea sa avem aceeasi parere.
          • -1 (1 vot)    
            Cu 1 an de cotizare nu poate sta 2 in concediu (Marţi, 11 martie 2014, 13:26)

            AdrianBorza [utilizator] i-a raspuns lui JohnnyBoy

            Deci, este asistata social. E cam greu de cotizat dintr-un salariu mediu pe economie ca sa stai 2 ani acasa din cotizatia respectiva, nu e asa? Iar cele care castiga mai mult nu vor sta acasa 2 ani pe 650 de lei, stau 3-6 luni si se intorc la munca, jos palaria pentru ele.
        • +1 (7 voturi)    
          dar și munca ei a înteținut/ va întreține pe alții (Luni, 10 martie 2014, 15:59)

          21unas [utilizator] i-a raspuns lui AdrianBorza

          vorbim de o pauză de doi ani la o carieră de 20 de ani de plătit taxe. plus taxele plătite de partener.
          nu mi se pare că ar fi "întreținută" din taxele altora.
          • +3 (3 voturi)    
            nu ma pot abtine: (Luni, 10 martie 2014, 19:08)

            derblauereiter [utilizator] i-a raspuns lui 21unas

            'o carieră de 20 de ani de plătit taxe'' ??!

            conceptia dvs. despre societate & economie ar falimenta si Luxemburgul :))

            faceti un calcul simplu: speranta medie de viata 75 de ani; perioada activa "de platit taxe" 20 de ani; alocatie + costuri scolarizare 12-18 ani; concediu de maternitate 4 ani; pensie 30 de ani; asa?

            daca vi se pare complicat luati-o altfel: imaginati-va ca nu exista STAT, ganditi-va cat ar trebui sa produceti si sa puneti de-o parte in 20 de ani de "activitate" ca sa puteti sustine 55 de ani de "inactivitate"; faceti calculul pe hartie.

            majoritatea sistemelor sociale pornesc de la premisa 40-45 de ani de contributivitate si ajusteaza datele cu indici super optimisti de crestere a productivitatii muncii ca sa le iasa prognozele de buget cat de cat;

            "pauzele" dvs. nu incap in aceasta aritmetica simpla - ele tin de politicile sociale si nu de oportunitatea acestor politici vorbim, ci de ideea dvs. ca nu ati fi "intretinuta din taxele altora" - ba da.
    • +2 (8 voturi)    
      Punctul C (Luni, 10 martie 2014, 12:27)

      andreexe [utilizator] i-a raspuns lui Ava_ps

      "Ești însărcinată în 6 luni și te aștepți să te ia cineva pentru 2 luni, apoi să-ți plătească statul acasă?" Statul acasa il plateste statul roman, doar daca ai lucrat 12 luni neintrerupte inainte de intrarea in concediu de ingrijire a copilului.
      "Ce D-zeu cauți la interviu în București dacă tu stai în Cluj" Da, pentru ca in Bucuresti lucreaza doar oameni din Bucuresti, e de neimaginat ca unii oameni se muta in Bucuresti pentru un job
      "Cum ai ajuns însărcinată fără loc de muncă?" Intr-adevar, neplacut, dar nu imposibil. Asa e in viata, se intampla lucruri pe care nu le planifici (sa ramai fara loc de munca, de exemplu)
      • +2 (4 voturi)    
        Punctul C este oricum neclar (Luni, 10 martie 2014, 13:08)

        Ava_ps [utilizator] i-a raspuns lui andreexe

        Angajatorul nu te poate da afară dacă rămîi însărcinată. De aici deduc că femeia nu lucra și a rămas însărcinată, ori aici este cu totul alt gen de „întîmplare”. Normal că apoi n-a dorit nimeni să o angajeze pentru doar cîteva luni.
        Mi se pare greu de imaginat că _în 6 luni_ te gîndești să te muți în București pentru un loc de muncă, știind că aici totul e mai scump (de la naștere la cost of living) și nu ai nici sprijinul familiei...
        • +1 (3 voturi)    
          Da, insa (Luni, 10 martie 2014, 14:13)

          andreexe [utilizator] i-a raspuns lui Ava_ps

          Angajatorul poate insa sa declare faliment si sa dea pe toata lumea afara, inclusiv femeile insarcinate (Hidroelectrica a fost de curand in situatia asta).
          Cat despre sarciniile accidentale, mie nu mi s-a intamplat niciodata dar pot sa accept ca e posibil. Din punctul meu de vedere nu ar trebui sa fie "rezolvate" prin avort doar pentru ca mama nu are in momentul ala job. Evidet, sprijinul familiei / partenerului este esential.
          • +3 (3 voturi)    
            Corect! (Luni, 10 martie 2014, 15:27)

            Ava_ps [utilizator] i-a raspuns lui andreexe

            Însă în acest caz ar fi vorba de o excepție (faliment) și nu de o regulă. Cum spuneam mai sus, articolul ridică o întrebare bună, dar nu e ok să aducă ca argumente tocmai excepțiile.
            (Iar în cazul c) în particular, bineînțeles că sprijinul familiei este esențial, tocmai de aceea m-am mirat că doamna ar lua în considerare îndepărtarea de familie)
  • +1 (9 voturi)    
    cine, unde, cand, oare? (Luni, 10 martie 2014, 11:00)

    AdrianTurcu [anonim]

    I don't buy it.
    Femeile insarcinate pe care le cunosc nu au avut aceste experiente.
    Am impresia, poate gresesc, ca este un articol de opinie care pretinde ca e reportaj. Dl. Sipos nu da nici o referinta externa pentru a proba veridicitatea interviurilor. De unde pot sa stiu ca persoanele intervievate sunt adevarate? Sau pot fi pur circumstantiale, pentru fiecare o experienta negativa sa fie alte 10 pozitive. Daca datele nu au fost preluate statistic, tot ce e scris e o colectie de anecdote.
    "New Journalism in Tackling Old Prejudices"....suna a jurnalism in cautare de cauze. Jurnalistii ar trebui sa se ocupe cu prezentatul informatiilor, nu sa schimbe lumea.
    • +7 (9 voturi)    
      cealalta fata a monedei (Luni, 10 martie 2014, 11:54)

      Alka10 [utilizator] i-a raspuns lui AdrianTurcu

      Mi se pare cam unilateral articolul.

      Am stat acasa 3 ani (am construit o casa si am ramas insarcinata)iar la interviu am explicat exact ce e cu pauza de 3 ani si nimeni n-a avut nimic de obiectat, poate si datorita faptului ca multi colegi (inclusiv managerul firmei) au copii. Am 2 colege care a nascut sau nasc luna asta, nu au avut probleme.Un sfat : cautati firme straine,de preferinta nordice (germane, olandeze etc), mentalitatea e alta.

      Si in aceeasi ordine de idei, am avut o sefa (de nationalitate franceaza) care s-a intors la munca la 3 saptamani de la nastere. Nu cerd ca in cazul ei se punea problema de presiuni...
  • +1 (11 voturi)    
    din experienta personala (Luni, 10 martie 2014, 12:30)

    calder [utilizator]

    as dori sa va povestesc prin ce-am trecut eu in momentul cand am luat decizia de a avea un copil. Inante de a incepe, am citit comentariile de mai sus. De unele ma ingrozesc, altora le dau dreptate si inteleg. Si totusi unii dintre angajatori nu inteleg ca omul este cel mai important capital si a "sta" acasa 2 ani cu copilul de multe ori nu este o alegere, este o necesitate! Pentru ca acesti copii de azi sunt viitorul de maine. Viitorul la care nimeni sau prea putini se gandesc.
    In orasul in care sunt acum nu avem pe nimeni, parintii locuiau in alt oras, apoi au plecat acolo sus. Mai pe scurt, lucram ca si asistent manager si aveam 2 ani vechime in acea firma. Am ramas acasa cu copilul 2 ani apoi la intoarcerea la locul de munca mi s-a spus ca nu mai au loc pentru mine desi era angajata alta persoana pe postul meu dar pot ramane 6 luni pe vechiul post (doar in cartea de munca) cu total alte atributii. Dupa cele 6 luni mi-a fost schimbata incadrarea , am mai ramas alte 6 luni iar apoi mi-au spus ferm ca am de ales: raman ca pfa sau plec.Si am ales sa plec. In acel an, copilul a fost la cresa iar asta a adus nenumarate imbolnaviri, concediu de boala, de ingrijire a copilului, zile fara salar. Siderarea mea a fost atunci cand managerul de departament mi-a spus:'m-am saturat sa-ti tot fie copilul bolnav, tu nu?" sau in momentul cand il anunti ca esti insarcinata sa-ti tranteasca" credeam ca vrei sa faci cariera..."
    Ar mai fi multe de spus dar atat pentru moment.
    • +1 (3 voturi)    
      mda (Luni, 10 martie 2014, 22:04)

      Nevermind [utilizator] i-a raspuns lui calder

      2 ani in cap, nu-i asa? pai daca asa spune legea... bine ca legea nu zicea 10, ca era clar ca iti erau necesari toti si javra de patron n-ar fi inteles ca intradevar ai nevoie...
  • 0 (14 voturi)    
    e bine (Luni, 10 martie 2014, 13:30)

    calder [utilizator]

    ca exista astfel de articole, de discutii dar cred ca intr-o societate sanatoasa cu o mentalitate sanatoasa nu ar trebui sa existe. Nu ar trebui sa fim nevoiti sa alegem pe cine sacrificam: pe mama sau pe copil? Pur si simplu nu e normal. Sta in firea lucrurilor sa ai copii, sta in firea lucrurilor sa lucrezi, sa te dezvolti, sa evoluezi. De ce trebuie sa alegem? De ce normalul devin anormalitate?
    • -2 (14 voturi)    
      Nu sacrificam noi (Luni, 10 martie 2014, 14:40)

      AdrianBorza [utilizator] i-a raspuns lui calder

      Pana la urma e o alegere a famliei respective daca vrea sau nu un copil, nu a noastra. Devine problema noastra atunci cand trebuie sa platim pentru asta (ghici cine plateste 2 ani de CIC) si cand incercam prin lege sa rezolvam ca mamica respectiva sa aibe si jobul asigurat si concediul lung. Da, e frumos sa vrei sa faci copii bazandu-te pe banii vecinilor (statul sunt cetatenii, nu cladirea parlamentului sau a guvernului) pentru a sta acasa 2 ani si apoi tot pe banii vecinilor pentru cresa, gradinita, scoala, liceu, facultate etc.
      Si dupa aceea sa te mai si plangi ca vecinii nu iti dau destui bani ("alocatiile sunt mici"), ca nu sunt destul gradinite, ca scolile nu au creta etc. Da, asa o fi, dar tot ce primesti "gratuit" e platit de altcineva, calul de dar nu se cauta de dinti.
      • +7 (11 voturi)    
        si mamele au platit taxe (Luni, 10 martie 2014, 15:14)

        cetateana [utilizator] i-a raspuns lui AdrianBorza

        Sunt multe mame care nu stau acasa pe banii vecinilor ci pe banii pe care ele insele i-au platit ani de zile la stat. Mamele cu salarii peste 3500 ron nu numai ca-si platesc singure concediul de ingrijire copil ci si pe al altora.
      • +10 (10 voturi)    
        Putin exagerat (Luni, 10 martie 2014, 15:15)

        DenisaC [utilizator] i-a raspuns lui AdrianBorza

        Va inteleg punctul de vedere, dar exagerati putin.

        Acelasi lucru se poate spune despre asigurarea obligatorie de sanatate. Daca dumneavoastra platiti cei 5,5% va asteptati ca atunci când va imbolnaviti sa beneficiati de servicii gratuite de sanatate.

        Majoritetea mamelor care au CIC si-au platit contributiile, la fel ca dumneavoastra.
        • +1 (5 voturi)    
          Nu ma astept (Luni, 10 martie 2014, 16:49)

          AdrianBorza [utilizator] i-a raspuns lui DenisaC

          Nu ma astept ca dupa ce sunt talharit sa beneficiez de servicii bune, poate as avea impresia ca sunt bani luati cu folos :)
      • +3 (5 voturi)    
        toti platim (Luni, 10 martie 2014, 16:53)

        calder [utilizator] i-a raspuns lui AdrianBorza

        intr-un fel sau altul. Si din pacate decizia de a avea un copil nu este numai a noastra. Da, in cea mai mare parte ne apartine dar apartine si societatii in care traim. Daca nu ne-am lovi de nepasarea unor angajatori, de nesiguranta locului de munca, de comportamentul personalului din unele crese (stiu despre ce vorbesc cand spun asta, stiu prin ce a trecut copilul meu la cresa de stat) da chiar si de alocatia in valoare de 42 de ron, abia atunci aceasta decizie minunata ar fi doar a noastra. Si ar fi extraordinar de bine si frumos sa fie doar a noastra. Si pana la urma noi toti platim (din salar) pentru copii nostri, copiii altora, pensionari, sanatate, somaj fie ca sunt pentru noi fie ca sunt pentru vecii nostri asa v-ati exprimat.
        • +3 (5 voturi)    
          Nu, nu toti platesc (Luni, 10 martie 2014, 19:18)

          AdrianBorza [utilizator] i-a raspuns lui calder

          Ci unuii platesc foarte mult si beneficiaza foarte putin sau deloc, altii nu platesc mai nimic si stau cu anii in concedii platite de aia care muncesc. Vi se pare normal, moral si echitabil?
    • +1 (5 voturi)    
      apreciere (Luni, 10 martie 2014, 15:12)

      alinaf [utilizator] i-a raspuns lui calder

      felicitari,m-as bucura daca ar gandi toti asa,cu siguranta Romania ar avansa din toate punctele de vedere.
    • +6 (8 voturi)    
      De acord (Luni, 10 martie 2014, 15:58)

      cetateana [utilizator] i-a raspuns lui calder

      Va sustin punctul de vedere. A avea copii face parte din firescul vietii.
      Scopul unei societati ar trebui sa fie sa-si creasca calitatea vietii, munca fiind doar un mijloc de obtinere a acestei calitati sporite.
      Mai mult timp petrecut cu familia, nu numai in CIG, nu poate decat sa ajute pentru indeplinirea acestui scop.
      Eu nu vad de ce trebuie sa alegem si nu gasim cai de mijloc.
      • 0 (2 voturi)    
        Multumesc (Luni, 10 martie 2014, 17:33)

        calder [utilizator] i-a raspuns lui cetateana

        si va felicit pentru felul in care ati punctat ceea ce vroiam sa spun.
  • +4 (12 voturi)    
    Dupa doi copii, ai disparut de pe piata muncii (Luni, 10 martie 2014, 14:49)

    lumi1 [utilizator]

    Cand am decis sa mai fac un copil dupa primul si sa continui concediul de doi ani cu altul, de inca doi, mi s-a spus ca sunt curajoasa. N-am realizat asta, nu mi s-a parut ca fac nu stiu ce grozavenie. Imi doream copii, voiam o pereche pentru primul-nascut si pentru noi. Cand am plecat in concediu de crestere a copilului, lucrurile stateau bine pe piata muncii. Eram un angajat bun, imi gaseam oricand o slujba in alta parte, numai sa fi vrut. Acum,insa, cu toate ca nu mi-am pierdut pasiunea pt meserie si sunt mai motivata si mai organizata, mult mai matura, nu mai exist. Nu mai exist pt angajatori. Si problema nu e doar ca nu te poti reintoarce la vechiul loc de munca. Situatia dificila apare cu adevarat atunci cand nu-ti mai gasesti nici un job. Nu sunt singura, in aceasta situatie identificandu-ma cu alte cateva prietene, care au si ele, ca si mine, doi copii.
    Si ma intreb unde o sa se ajunga pt ca e clar ca nu putem deveni asistati sociali. Totusi, ei, in acest moment, au venituri mai mari decat o mama care isi cauta de lucru. Si, atunci, se incurajeaza nemunca?
    Pentru ca imi cunosc valoarea si m-am inversunat ca nimeni sa nu-mi rada in nas, sfidator, intrebandu-ma ce am facut timp de patru ani (si intrebarile acestea sunt puse de cei care nu au crescut copii, nu au copii sau le-au lasat in grija bonelor), o sa fiu incerc ceva pe cont propriu. Si,de nu voi avea succesul dorit, cu siguranta emigrez. Nu umbla cainii cu colaci in coada nicaieri, dar sunt societati care trateaza mai bine mamele si care isi cunosc interesul. Copiii de azi sunt viitorii platitori de taxe si impozite.
    • -1 (13 voturi)    
      Copiii sunt vaci de muls? (Luni, 10 martie 2014, 15:09)

      AdrianBorza [utilizator] i-a raspuns lui lumi1

      Spuneti ca acesti copii de azi sunt viitorii platitori de taxe si impozite: poate ca nu. Poate ca vor emigra si nu vor plati un leu, desi vor fi crescuti din taxele si impozitele altora. Poate sistemul socialist va falimenta mai repede decat cei 25 de ani in care vor creste si se vor angaja copiii de azi (si da, va falimenta, deficitele ce cresc la nesfarsit sunt matematic imposibile), poate notiunea de taxe si impozite platite pentru a fi cheltuite discretionar va disparea, dar pana la urma cel mai interesant e ca va tratati propriii copii ca pe niste VACI. Da, vaci de muls, crescute la ferma si bune de produs taxe si impozite cand vor creste suficient, exploatate cat vor da lapte si abandonate.

      Daca emigrati vedeti la ce visati: sunt state mai avansate in care nu exista alocatii pentru copii, in care nu exista concediu de maternitate sau de ingrijire a copiilor. Incercati statele nordice, inca platesc beneficii mari aproape oricui, dar grabiti-va pentru ca s-ar putea sa opreasca robinetul cadourilor.
    • +2 (4 voturi)    
      ati facut copii pentru bani? (Luni, 10 martie 2014, 19:19)

      Parol [utilizator] i-a raspuns lui lumi1

      raspunsul la problema dvs e simplu:
      v-ati dorit copii, ii faceati si fara concediul maternal si beneficiile fiscale? altfel spus: daca legea spunea: 3 luni acasa si apoi inapoi la munca, mai faceati copii?
      Daca raspunsul este da, atunci v-ati asumat un risc stand acasa si profitand de beneficiile de la stat, piata muncii nu sta dupa nimeni.
      Daca raspunsul este nu, atunci ati profitat pe termen scrut, iar acum suferiti consecintele pe termen lung.
      Nu e nimeni de vina. Lasati acuzele la adresa celor care nu au copii pentru ca sunt irelevante. Emigrati. Dupa ce statul roman v-a dat bani 4 ani sa va cresteti copii, duceti-i in alta tara...D-aia spun ca politica de beneficii maternale e o prostie. Q.E.D. Toti sunt doar pe interes.
  • 0 (4 voturi)    
    Problema (Luni, 10 martie 2014, 15:11)

    electron [utilizator]

    Problema este abordata in mode gresit de multa lume. Sa incepem cu inceputul , avantajele/prevederile legale ce "protejeaza" acuma un parinte sunt ok, nu sunt de ajuns dar se poate si mai rau. Dar vreau sa tin un pic si cu ursul. Ramai insarcinata si mergi in concediu de maternitate 1-2 ani. In timpul asta firma ce sa faca? Daca ii o firma mare zicea cineva mai sus ca el ii in firma cu 2000 de angajati, faptul ca pleaca un om nu se simte la fel ca la o firma e 10 oameni. Asa ca la o firma de 10 oameni ce sa faca daca secretara/contabila/ ziceti voi un post ramane insarcinata? Firmei ii trebuie om pe acel post si normal angajeaza pe cineva. Peste 1-2 ani mamica se intoarce, ce sa faca firma? Sa dea afara persoana care a angajat-o ca inlocuitor? Nu prea ii fezabil ai un om care de doi ani lucreaza zi de zi si il dai afara asa hop top ca sa trainuiesti un om care a fost plecat doi ani. Normal ii imoral sa nu mai primesti mamica inapoi, Firma are o dilema care se traduce in o lacuna legislativa.
    De fapt la toate problemele de mai sus raspunsul este ca legislatia este incompleta.
    In primul rand desi unii ar zice ca ii generoasa "oferta" Romaniei eu as zice ca ii insuficient, dovada fiind ca populatie tot scade. Solutii?
    Rezolvarea problemei care apare cand o mamica se intoarce si postul ei ii ocupat,cum? de exemplu statul sa ii plateasca salarul in continuare pentru inca poate chiar 2 ani, sau ceva scutiri de impozite daca reprimesti mamica, sau scutiri de impozite semnificative (ma gandesc la 0 in loc de 16%) la celalt parinte daca mamica ramane casnica, etc.
    • 0 (4 voturi)    
      Corect, dar gresit in acelasi timp (Luni, 10 martie 2014, 16:52)

      AdrianBorza [utilizator] i-a raspuns lui electron

      Ceea ce spuneti este corect, dar solutiile sunt gresite pentru ca se bazeaza pe niste stimulente financiare care sunt pana la urma bani platiti de altcineva. "Statul" nu e cineva care vine cu bani de acasa, "statul" ia banii de la altii pentru orice vreti sa cheltuie - 2 ani de salariu, scutiri de taxe pentru celalalt sot. E usor de spus "statul sa plateasca", dar statul inseamna dvs, vecinii dvs, prietenii dvs si tot asa. Chiar vreti sa platiti orice?
      • +4 (6 voturi)    
        Mda (Luni, 10 martie 2014, 17:21)

        electron [utilizator] i-a raspuns lui AdrianBorza

        Aceasta ii o masura de protectie sociala Protectia sociala inseamna ca statul (adica noi ) da(m) bani pentru acea protectie sociala. De ce am da bani? pentru ca Romania are o problema majora cu natalitatea, deja sunt probleme cu plata pensiilor, pe viitor aceste probleme vor creste si mai mult, numar de pensionari va creste in timp ce numarul angajatilor va scadea, si pe langa asta va mai aparea inca o problema, lipsa fortei de munca, populatie mica numar de oameni care pot munci mic.
        Este momentul sa realizam ca sistemul nu functioneaza si pentru al pune pe picioare trebuie bani. Nu nu spun taxe in plus, spun colectarea adecvata a taxelor actuale si stoparea risipei. Plus trebuie un pachet legislativ complet care sa stimuleze natalitea si sa ajute pe toate planurile o familie si neaparat un plan pe urmatorii 20-30-50 de ani in aceasta privinta.
        Daca pornim cu nu sunt bani nu se poate nu realizam nimic
        • -2 (4 voturi)    
          Nu e problema noastra (Luni, 10 martie 2014, 19:17)

          AdrianBorza [utilizator] i-a raspuns lui electron

          Ce se intampla cu Romania nu e problema noastra, nu suntem guvernanti si poate nu intentionam sa mai stam mult pe aici. Calcule pe spinarea populatiei fac guvernantii, cetateanul de rand isi face calcule mai simplu: cat muncesc, cat incaseaza ei si cat ia statul din munca lor. Povestile cu protectia sociala, natalitatea si pensiile nu platesc factura la gaze si nici nu pun mancarea pe masa, dar te lasa cu buzunarele goale, ca doar trebuie sa le platesti altora concedii si alocatii.
          • +4 (6 voturi)    
            e problema tuturor (Luni, 10 martie 2014, 21:45)

            viata_e_frumoasa [utilizator] i-a raspuns lui AdrianBorza

            cum poti spune asemenea absurditate ca nu e problema si a noastra ce se intampla in tara in care traim cu totii? pai daca nu mai sunt azi copii care peste 30 de ani ar trebui sa fie asistente/medici/soferi etc, cand ajungi si tu la pensie si neavand copii care sa te ingrijeasca de unde iti gasesti atunci o bona/asistenta pe care sa o platesti cu banii pe care acum ii pui la saltea? sau visezi la o societate in care exista clone/roboti sa aiba grija de toti mosii si babele?
            • 0 (0 voturi)    
              Adrian Borza (Miercuri, 12 martie 2014, 16:01)

              PetraSandor [anonim] i-a raspuns lui viata_e_frumoasa

              D-le Borza, ganditi ectrem de simplist si pe termen foarte scurt. E PROBLEMA TUTUROR faptul ca natalitatea e in cadere libera. Cand o sa ajungeti la pensie o sa strigati sus si tare ca va vreti drepturile acordate de lege, dupa ce ati muncit si ati cotizat niste ani si nu va fi cine sa vi le plateasca. Dupa ratinamentele dvs bolnavii, scolarii, studentii, pensionari toti stau cu mana intinsa.... Mamele ce stau acasa in CIC nu cerserc nu paraziteaza ce beneficiaza de un DREPT ACORDAT DE LEGE, toti cei care le discrimineaza sau le intimideaza prin diverse metode INCALCA LEGEA, dar aspectele astea iarasi nu sunt problema dvs nu-i asa?
          • +1 (1 vot)    
            Ce idee infantilă! (Marţi, 11 martie 2014, 7:46)

            Ava_ps [utilizator] i-a raspuns lui AdrianBorza

            Dacă nu trăiţi într-o peşteră complet izolat de restul comunităţii, atunci ce se întîmplă cu comunitatea în care locuiţi este şi problema dvs.
            Dacă nu intenţionaţi să staţi prea mult în Romînia, aflaţi de acum că în alte ţări noţiunea de comunitate este luată în serios.
      • 0 (4 voturi)    
        Mai baiete, (Luni, 10 martie 2014, 19:50)

        romania_curata [utilizator] i-a raspuns lui AdrianBorza

        TE BAGI CA MUSCA-n LAPTE, si nu vezi decat gaura dolarului; pana ulta alta mediteaza ca GENA UMANA se mosteneste si una-i gena intr-o familie cu salarii de peste 3.500 lei si cu totul alta intr-o famile cu puradei pe banda rulanta care habar nu au, ca si tine, de cine va mosteni si duce mai departe o Romanie a romanilor si nu a postacilor cu mintea cat nuca!!!
        • 0 (4 voturi)    
          sezi bland (Luni, 10 martie 2014, 22:08)

          Nevermind [utilizator] i-a raspuns lui romania_curata

          cine are salariu peste 3500, se intoarce la munca in mai putin de 6 luni, nu se fofileaza dupa termenul maxim din lege. Ca tot ai adus vorba de gene...
          • 0 (0 voturi)    
            N-ai inteles, (Marţi, 11 martie 2014, 22:19)

            romania_curata [utilizator] i-a raspuns lui Nevermind

            asa ca-ti mai explic O DATA :
            - nu ma referisem la facilitatea in sine, ci la faptul ca AR TREBUI stimulata natalitatea celor care MUNCESC BINE;
            - in mod normal ar trebui sa sa existe DREPTUL si nu frica alegerii oricareia din variante;
            - daca ar fi dupa mine ar trebui legiferat si un nivel MINIM de necesitati financiare pentru dreptul de a avea un copil, doi, N copii, nu sa asistam la hemoragia de puradei nascuti din INCULTURA actului sexual....
          • -1 (1 vot)    
            Se intoarce... (Miercuri, 12 martie 2014, 12:40)

            Marian G. [utilizator] i-a raspuns lui Nevermind

            Se intoarce dupa mai putin de 6 luni pentru ca ii pare rau dupa banii pierduti (diferenta de la 3500 la 3400). Apropo, trebuie sa ai minim 4000 de lei ca sa primesti 3400 (e vorba de 85% din salariu, dar maxim 3400 lei).
            Oamenii aia sunt invatati sa cheltuiasca mult, ca aveau de unde (propensiunea consumului in functie de venit), vor sa aiba venituri mari in continuare si sunt avizi sa le obtina, ignorand elementul important al apropierii de copil in primii ani de viata ai acestuia. De multe ori ei sunt si sefii care se uita stramb la subalternii care isi iau concediu maternal de 2 ani.
    • +3 (5 voturi)    
      unii cred ca sunt mai multe probleme (Luni, 10 martie 2014, 17:49)

      viata_e_frumoasa [utilizator] i-a raspuns lui electron

      nu stiu daca sunt multi angajatori care, pentru a nu-si complica situatia nici pe a mamei care sta in concediul de crestere a copilului angajeaza pe o perioada determinata o alta persoana pe postul mamei si nu exista probleme pe care sa alegi dupa 2 ani. asa ca nu trebuie sa fim absurzi cu angajeaza pe altul si apoi care trebuie sa pleaca sau ramana. nu-i asa ca e simplu?
    • +5 (5 voturi)    
      piata muncii imatura (Luni, 10 martie 2014, 18:28)

      zenovia [utilizator] i-a raspuns lui electron

      In Romania nu se obisnuieste (sau nu mai stiu eu) sa se angajeze temporar pentru acoperirea concediului de maternitate. Eu locuiesc in Uk si voi merge in curand in concediu de maternitate (mai scurt si mai prost platit decat in Romania dar asta nu pare sa ii afecteze pe englezi in conditiile in care ei au cam 3 copii pe familie); in prezent sunt implicata in cautarea unui "cover" pt perioada in care voi fi plecata si aceasta este o practica uzuala aici. Sunt persoane care prefera sau chiar vaneaza astfel de contracte. Astfel au ocazia sa isi imbogateasca experienta sau suplimenteze veniturile daca sunt contractori. Sau poate au fost prinsi intre joburi si inca un an sub un contract e cea mai buna solutie.

      Eu cred ca gandim un pci gresit ca si societate (spunea cineva mai sus foarte frumso ca in Germania sau Austria ingrijirea unui copil e privita ca educarea unui om, membru al societatii) pe cand la noi in general e privita ca o povara pentru societate. De asemenea statul probabil ar trebui sa regandeacsa aceste politici: daca in SUA concediul de maternitate este printre cele mai mici iar rata natalitatii printre cele mai mari (la fel in Franta, Belgia, etc) inseamna ca ce a incercat statul in ultimii 20 ani nu e cea mai buna solutie. Concediul lung si bine platit nu a incurajat natalitatea. Aici colegele mele stiu foaret cloar cand e momentul potrivit pentru un copil si economisesc din timp pentru perioada de 1 an cat stau acasa. Indemnizatia platita de stat e mai mult o gluma. Si cu toate astea, cum spuneam, nu se simte nimeni descurajat sa aibe copii, la momentul potrivit.
      • 0 (4 voturi)    
        si la noi e la fel (Luni, 10 martie 2014, 19:10)

        Parol [utilizator] i-a raspuns lui zenovia

        dat fiind ca postul persoanei in maternal este pastrat, de obicei se angajeaza o persoana pe perioada determinata. problema nu e aici.
        problema e ca dupa 2 ani, cel care a muncit si a investit timp in munca trebuie sa plece, fie ca vrea, fie ca nu vrea. si angajatorul e in aceeasi situatie: poate vrea sa tina muncitorul, si nu are posibilitatea, dar legea il obliga sa primeasca inapoi mamica. plus ca de cele mai multe ori nu e vorba de doi ani si gata. persoana e tot mai mult cu gandul la acasa, la copil, si mai putin focusata pe munca.
        asta e problema. cum problema e si exploatarea sistemului. evident ceea ce spuneti despre anglia ar fi valid si aici: copii nu se fac pentru ajutoare. se fac pentru ca sunt doriti. cine vrea copil il face si fara maternal si fara alocatie. dar daca e si-un business la mijloc si statul e atat de prost incat sa ma plateasca sa stau acasa ca sa fac un copil pe care oricum il faceam, eu de ce nu as profita?!? cam asta e problema reala.
        • -1 (7 voturi)    
          si atunci nu mai facem copii? (Luni, 10 martie 2014, 22:13)

          cetateana [utilizator] i-a raspuns lui Parol

          Exista corporatii unde mamicile se pot intoarce fara nicio problema la servici si nu le ia nimeni locul si nici persoana inlocuitoare nu pleaca si nici organizatia sufera pentru ca-si reorganizeaza activitatea. Oricum, majoritatea tin numarul de angajati sub nivelul necesar, cu un CIG numai bine se normalizeaza situatia. Din fericire, eu am avut parte de astfel de organizatii pana acum. Deci, se poate.
          Ca e nitel mai complicat de gestionat se prea poate dar asta e o provocare legata de natura umana caruia angajatorul trebuie sa-i faca fata.
          Doar n-o sa ne oprim acum din a face copii sau ne apucam sa ii facem si ii ducem a doua zi la cresa ca sa nu simta cumva angajatorul vreun disconfort?
          Exista program part-time, exista program flexibil, exista lucrul de acasa...exista multe solutii, numai sa vrei.
          In plus, poate chiar si mamica respectiva a beneficiat de ani buni de training si este un specialist pe care compania nu si-ar dori sa-l piarda. Eu am intalnit si astfel de cazuri.
          I-ar daca jobul respectiv nu presupune mult training atunci cu atat mai usor se reintoarce cineva la munca.
          E falsa ideea deprofesionalizarii daca stai 2 ani acasa. Nu se tampeste nimeni daca nu mai trudeste 10 ore pe zi.
          • +1 (3 voturi)    
            rationamente false (Marţi, 11 martie 2014, 11:31)

            Parol [utilizator] i-a raspuns lui cetateana

            doamna, eu n-am zis sa nu mai faca lumea copii. e o chestiune de optiune personala.

            eu pun problema astfel. hai sa presupunem ca nu se mai da de maine concediu maternal. doar o perioada de lauzie de 3 luni pentru recuperarea fizica. si gata. nu o sa mai faca lumea copii???? permiteti-mi sa ma indoiesc! cine ii vrea ii face oricum. si ma refer aici la cei care au luat decizia constienta de a face un copil nu la cei care ii fac pur si simplu pentru ca nu stiu sau nu vor sa foloseasca mijloace contraceptive.

            or, daca lumea va face copii oricum daca ii vrea, de ce ar acorda statul beneficii numai acestei categorii de persoane, luand de fapt de la toti??????
            • +3 (3 voturi)    
              eu asta vreau de la stat in schimbul taxelor (Marţi, 11 martie 2014, 12:01)

              cetateana [utilizator] i-a raspuns lui Parol

              Dar eu ca cetatean platitor de taxe asta imi doresc de la stat. Si poate nu-mi doresc sa se cheltuie banii, de exemplu, pe premierea sportivilor ca nu ma ajuta cu nimic pe mine.
              Prioritatile cetatenilor sunt foarte diferite si din cauza asta exista partidele politice care propun moduri diferite de cheltuiere a banului public. Asta cel putin teoretic fiindca, in prezent, oricum o mare parte din banul public se fura.

              Si cred ca exista o categorie larga de cetateni care isi doresc un concediu de maternitate mai lung si CARE PLATESC TAXE pentru asta si nu-l primesc gratis cum se scrie pe aici.
              Si crede-ma ca eu platesc cu varf si indesat si nu am primit aproape nimicuta de la stat in materie de servicii, si alea cate au fost oricum proaste. Macar atata lucru sa-mi dea si mie. Ar fi bine sa putem alege sa nu mai platim taxe daca nu ne convine cheltuirea banului public dar, deocamdata, ca salariat, nu prea se poate.
              Si un concediu de doar 3 luni de zile imi pare un cosmar atat pentru mama si copil cat si pentru angajator. Ce mai munceste femeia aia? Nu mai spun ca ar trebui sa nu mai alapteze. E munca in conditii inumane. Si mama aia care se intoarce la munca fiindca ii arde de cariera fix atunci si crede i-au intrat zilele in sac, are probabil instinctele materne atrofiate.
              Si da, stiu si eu persoane in functie de conducere care s-au intors dupa 6 luni ca nu cumva sa piarda vreun strop de faima profesionala dar nici de copil n-aveau grija nici de treaba nu erau bune ca erau prea obosite. Mi se pare o denaturare a maternitatii. De tati ce sa mai zic, ei au foarte putine drepturi.
              Si nu e vorba doar de concediul imediat dupa nastere ci de toti anii cand copilul este mic. Sa stai minim 11 ore zi la munca (da, 9 ore + 2 ore drumul in Bucuresti) si apoi sa-l vezi seara 2 ore si sa pretinzi ca ii esti parinte si contribui la educatia lui mi se pare dureros de trist si de ipocrit.
              Iarasi repet, exista si alte solutii: program part time flexibil, lucru de acasa etc
              • 0 (4 voturi)    
                generalizări și judecăți de valoare (Marţi, 11 martie 2014, 12:24)

                Ava_ps [utilizator] i-a raspuns lui cetateana

                Am înțeles, vreți un concediu de maternitate și mai lung, iar femeile care sînt ok doar cu 6 luni sînt niște ființe degenerate. Probabil uitați că nu cu mult timp în urmă erau 112 zile. Ca produs al acestei perioade, ar trebui să mă simt jignită de dumele cum că mama ar fi avut „instinctele materne atrofiate”, ar fi fost o „denaturare”, „tristă și ipocrită”. Îi mulțumesc mamei că a fost alături de mine cînd a fost nevoie, pentru că primii doi ani oricum nu mi-i amintesc. (Dvs. vi-i amintiți, nu-i așa? V-au educat bine în primul an, nu-i așa?)

                PS. Bine că menționați premierea sportivilor (?) și nu ștergerea datoriilor Rompetrol. Excelente priorități.
              • +1 (3 voturi)    
                tipic comunist (Miercuri, 12 martie 2014, 15:40)

                Parol [utilizator] i-a raspuns lui cetateana

                Doamna, si eu ca platitor de taxe as prefera un concediu platit permanent, in loc de 25 de zile cate am... Sincer ma simt apasat si tracasat de raspunderea pe care o am si de a duce grija altora pe langa a mea...

                Din nefericire pentru dvs si pentru mine, si pentru toti de altfel, nu putem fi platiti ca sa stam degeaba. Insa din fericire avem optiuni.

                Spre exemplu, daca dumneavoastra va doriti sa fiti mama si sunteti cea mai mama dintre toate, doar ca munca va sta in cale, aveti optiunea sa deveniti casnica si sa nu mai lasati statul si angajatorul sa va transforme intr-o degenerata. Stati acasa si fiti cea mai buna mama din lume.

                Ori puteti opta pentru un stat cu adevarat capitalist si libertarian. Un stat unde nu se platesc decat taxe minime pentru armata, justitie si infrastructura, iar restul: educatia, concediul, pensia, politia, sunt chestiuni private pe care vi le asigurati singurica. Adica nu mai platiti taxe la stat sa-i dea la nenorocitii de sportivi care fac performanta ci ii puneti deoparte ca sa va luati un concediu de 5, 10, sau 20 de ani, dupa cum vi-l permiteti. Eu cred ca un astfel de stat ar fi ideal. M-as duce la munca 15-20 de ani, la 40 m-as pensiona si as trai din ce-am produs. Am fi liberi. Si eu si dumneavoastra, de dependenta de salariu sau asistenta sociala de la stat.

                Ce ziceti de asta? Daca stiti un partid politic care promoveaza ideea libertariana in Romania va rog sa mi-l spuneti ca ma duc sigur la vot !
      • 0 (0 voturi)    
        Bravo (Miercuri, 12 martie 2014, 16:06)

        PetraSandor [anonim] i-a raspuns lui zenovia

        Un comentariu de nota 10. Si eu am trait in UK vreme de 4 ani. E drep ca CIC e mult mai scurt, dar dupa intoarcerea la lucru mamelor li se ofera un program de lucru flexibil, poate si childcare vouchers lucru care aici in Romania nu se intampla. Multe familii chiar nu au alte solutii in afara CIC de 2 ani, mai ales unde exista mai multi copii, nu toata lumea poate apela la bunici.
    • +1 (1 vot)    
      posibila solutie (Miercuri, 12 martie 2014, 15:56)

      PetraSandor [anonim] i-a raspuns lui electron

      din punctul meu de vedere partea cu ce fac firmele in cei 2 ani e foarte simpla. Scoti un post temporar astfel persoana care inlociueste mama aflata in CIC stie ca este angajat temporar, are timp sa isi caute un alt post. Inainte sa sara lumea, vreau sa spun ca in Anglia asa se procedeaza si e un sistem care functioneaza, mai mult pozitiile respective sunt pe 7 luni cu posibilitatea de prelungire cu inca un an daca mama doreste prelungirea concediului (7 ani CIC platit 100% plus inca un an fara plata, dar cele mai multe ori mama se intoarce la munca dupa 7 luni dar i se ofera un program flexibil, asa ca incetati sa tot spuneti ca statul roman e generos si fraier)
      Nu inteleg de ce diabolizati mamele care stau acasa, stau pentru copii nu pentru ele, nu merg in vacante. Vad ca acum mamele cu copii sunt cauza falimentelor, pe nimeni nu deranjeaza ca de ex. un puscarias ne costa 2500 lei lunar uneori pe zeci de ani...
  • -4 (10 voturi)    
    angajator (Luni, 10 martie 2014, 15:47)

    pup [utilizator]

    te-ai intrebat tinara mamica cine iti plateste indemnizatia de maternitate in cei 2 ani ? afla ca angajatorul, care nu recupereaza acesti bani nici dupa cei 2 ani, de la stat. deci fi furioasa pe sistem! daca ai fi patroana in ziua de azi, in Romania, ti-ar conveni sa sti ca mai ai si problema acestei indemnizatii? fi sincera, crezi ca dupa 2 ani si in ritmul in care ai trait acesti ani, vei mai fi la fel de eficienta? vei fi mereu cu gindul la copil si la ce se intimpla cu el cu bona, bunica. angajatorul va trebui sa te inteleaga...........
    • +7 (9 voturi)    
      Mda (Luni, 10 martie 2014, 17:24)

      electron [utilizator] i-a raspuns lui pup

      Indemnizatie este platita de stat nu de angajator. Ce spui tu ii o oberatie. Daca firma da faliment, mamica nu mai primeste bani? Ba primeste pentru ca banii vin de la stat. Te rog nu abera
    • +4 (6 voturi)    
      indemnizatia de crestere a copilului (Luni, 10 martie 2014, 17:28)

      calder [utilizator] i-a raspuns lui pup

      este platita de stat prin intermediul Agentiei de Plati Judetene si Inspectie Sociala nu de catre angajator. Contractul de munca al mamei este intrerupt pe perioada solicitata de catre mama.
  • -1 (13 voturi)    
    ma tem ca tre' sa enervez pe toata lumea (Luni, 10 martie 2014, 16:48)

    Parol [utilizator]

    Romania nu e o tara capitalista. Orice ar face. Toti sunt porniti sa mulga statul de la politicieni pana la ultimul cetatean.
    Am lucrat prima oara intr-o institutie publica. Program fix - partea buna, plata oribila pentru slujba cu pricina - partea proasta. M-am carat. Oricum, institutia cu pricina era plina de loaza si lauze. Pentru femei, era cea mai buna afacere: stateau 6 luni, intrau in maternal si 2 ani luau mai multi bani decat salariul ca sa stea acasa. Reveneau pe post, prostul care lucrase in locul ei temporar pleca, si dupa 6 luni, bam, inapoi in maternal... Mai mare exploatare a sistemului n-am vazut...
    La privat e si mai si. Femeile se plang peste tot de discriminare, salarii mai mici si imposibilitate de a avea functii de raspundere sau management. Ni se explica de catre UE ca trebuie discriminare pozitiva. Ca intre un barbat si-o femeie trebuie sa alegi femeia...
    Dar femeia vine tarziu la munca si pleaca devreme ca are copilul program. Ca trebuie sa fie prezenta la baita de seara. La plimbarica. De asemenea, au pretentia ca dupa 2 sau 4 ani de scutece sa isi primeasca drepturile de pe vremea cand munceau pe bani.
    Imi pare rau s-o spun, dar un copil e raspunderea familiei in primul rand: ai bani sa-l faci, il faci si nu stai sa te plangi ca e alocatia mica. Vrei cariera, stai si muncesti ca toti ceilalti, sau stai acasica cu copilul, pe bani mai putin si munca asa cum o gasesti. In plus, ajutorul social vine din taxele si impozitele contribuabililor. Cand stai acasa si nu muncesti, asta inseamna ca toata societatea te-ntretine. Nu-i ok... Nu-i ok deloc.
    Acel Borza de a luat 3000 euro amenda pentru discriminare, in forma dura de expresie, a dat glas unui adevar: firmele de stat sunt infestate de rude si tiitoare, care exploateaza sistemul. Si cand vine vorba de concediat sunt dati afara aia care muncesc pe bune, pe motiv ca daca dai femeia cica e discriminare... Cat de aiurea e situatia asta?
    • +3 (9 voturi)    
      Probabil nu ai copii (Luni, 10 martie 2014, 17:29)

      electron [utilizator] i-a raspuns lui Parol

      Te-ai trezit vorbind despre ceva ce nu cunosti, nu cred ca ai copii si nici macar nu vezi unul la orizont, altfel cred ca ti-ai schimba retorica. Daca vrei sa privesti lucrurile capitalist, prietene sa stii ca copii sunt investitia statului pentru propriul viitor. Cum adica investitie? Daca statul nu incurajeaza natalitatea, statul dispare, nu acuma nu peste un an nu peste doi nu peste 20 dar peste 100 de ani poate. Sunt studii care spun ca in 2050 vom fi 14 milioane, in ritmul asta in 2100 in Romania vor fi 4 milioane de oameni, da 4 milioane , daca luam in considerare si emigratie probabil vom ajunge ca numai in Bucuresti sa mai fie oameni in rest pustiu. Atunci cine o sa mai plateasca taxe, din aia 4 milionae poate 3.5 mil vor fi pensionari ce te faci?. Poate asa o sa intelegi de ce trebuie si exista protectie cand vine vorba de natalitate
      • -1 (9 voturi)    
        N-am (Luni, 10 martie 2014, 19:03)

        Parol [utilizator] i-a raspuns lui electron

        Si nici nu vreau din motive care ma privesc, desi pot sa-i fac si mi-i permit. Spre deosebire de multi altii. O sa las la o parte apelativul de "prietene" precum si aerele de superioritate pe care constat cu tristete ca si le aroga facatorii de copii. Nu sunteti cu nimic mai speciali. Dar da-mi voie sa-ti explic cu argumente de ce nu am motive sa-mi schimb retorica si de ce nu sunt de acord cu ceea ce-mi spui tu:
        1. Nu exista datorie patriotica sa faci copii. NU exista lege care sa ma oblige. Cand exista, lumea era destul de suparata.
        2. Chiar si daca as merge pe linia rationamentului tau - asigurarea supravieturii statului - esti tot in eroare: NU exista nicio garantie ca romanii nou-nascuti de mamele care stau acasica pe banii tuturor contribuabililor, care vor creste si se vor educa in Romania pe banii contribuabililor, nu vor emigra si ingrosa randurile platitorilor de taxe si cetatenilor unui alt stat. Copii nascuti si crescuti in Romania nu sunt legati de glie si nu au la randul lor o datorie sa ramana aici.
        3. Faptul ca nu am copii nu ma face nici handicapat mintal nici handicapat fizic. Ca atare, am dreptul sa-mi exprim ideile despre subiect atata vreme cat din taxele mele se intretin mamicutele si bebelusii, vorba d-lui Presedinte.
        4. Ca in 2050 vom fi 14 milioane ma lasa rece. In 2050 ma indoiesc ca voi mai fi aici... In 2100 cu atat mai putin. Nimeni nu face copii pentru viitor. Majoritatea fac copii pentru ei. Ca atare nu inteleg de ce trebuie sa-i intretin eu. Da-mi voie sa-ti amintesc de familiile business - raspandite mai ales intre anumite etnii - unde din 7-8 copii traiesc toti. Evident din alocatie ca de munca nu se pune problema. Ca atare nu vad solutie in multiplicarea romanilor in acelasi ritm, ci-n scaderea ritmului de multiplicare al "lipitorilor" de acest fel: politica de natalitate ar trebui raportata la venit: ai resurse, fa unul, doi, trei, cati iti permiti. Nu ai resurse, nu faci.
      • +1 (5 voturi)    
        Capitalism? (Luni, 10 martie 2014, 19:13)

        AdrianBorza [utilizator] i-a raspuns lui electron

        Pai in capitalism oamenii isi asigura pensiile private si statul nu investeste, ci asigura servicii esentiale cetatenilor. Natalitatea nu e un serviciu adus cetatenilor si nu este esential, e problema fiecarei familii in parte.
        Daca am fi doar 4 milioane am avea gaze pentru toti, am avea resurse de 4-5 ori mai mari pentru fiecare locuitor, viata ar fi mai ieftina si mai usoara. Dar ar fi cam greu de justificat atunci 1 milion de bugetari ca sa ai la ce sa mai aduni atatea taxe.
        Norvegia are populatie mai mica si teritoriu mai mare decat Romania si cetatenii o duc mult mai bine. La fel si Australia, desi mare parte e desert.
        • -1 (3 voturi)    
          Corect (Luni, 10 martie 2014, 19:33)

          Parol [utilizator] i-a raspuns lui AdrianBorza

          Mie imi place cum:
          - daca gandesti altfel e doar pentru ca nu te-ai elevat suficient sa ai copii, altfel ai capata imediat mentalitatea conform careia totul ti se cuvin drepturi suplimentare pentru marele miracol savarsit,
          - copiii facuti sunt facuti pentru stat si patrie, ca sa plateasca mai tarziu taxe si sa ne asigure pensiile, nu din iubirea si dorinta familiei respective de creste, educa un produs al relatiei lor,
          - se desprinde ideea ca desi copiii sunt asa mare binecuvantare pentru viata omului, nimeni nu i-ar mai face daca nu plateste statul si nu se dau concedii maternale...

          Sunt curios cum a reusit umanitatea ca specie sa supravietuiasca pana acum...
          • +1 (1 vot)    
            Mda (Marţi, 11 martie 2014, 9:25)

            electron [utilizator] i-a raspuns lui Parol

            Si tu si AdrianBorza sunteti niste naivi, cu o mentalitate narcisista. Voi sunteti cei mai importanti si in rest nu mai conteaza nimic. Dar gresiti . Lumea de asta este prea interconectat si interdependenta pentru a mai putea gandi.
            Faptul ca in 2050 o sa fim 14 milioane te lasa rece? Cam cine o sa iti plateasca pensia in 2050. O sa faci pe desteptul si o sa zici ca tu ai pensie privata si nu te intereseaza. Atunci te intreb cand te doare un dinte, un picior sau ceva la care medic mergi? Ca nu o sa fie medici, profesori, vanzatori la supermarket destui sau o sa fie coada mai ceva ca azi. Daca nu este forta de munca nu mai vin firme in tara si cele de aici pleaca altundeva, daca azi ti se pare ca se importa mult, stai sa vezi cand firmele se relocheaza te miri unde.
            Nu trebuie sa te gandesti la un orizont de timp de genul ce voi face in urmatorii doi ai , sunt planuri care trebuie facute pe zeci de ani , ca doar atunci se vad rezultatele.
            In capitalism oamenii isi asigura pensii private si statul investeste in servicii esentiale? Te rog sa mergi in State si stai o vreme fara asigurare medicala si pe urma o sa ti se pare chiar ok sistemul nostru, dupa care mergi un pic in tarile nordice si explicale lor cum sta treaba cu capitalismul.
            • +1 (3 voturi)    
              naiv? (Marţi, 11 martie 2014, 11:39)

              Parol [utilizator] i-a raspuns lui electron

              esti sigur ca vorbesti despre mine?????

              apropos, in 2050 am zis ca nu o sa mai fiu deloc, nu ca o sa fiu la pensie. chiar si asa, nu ma astept sa traiesc din pensia data de stat (ca liber profesionist a mea ar fi extrem de mica) iar dupa experientele mele cu medicii din romania, ma indoiesc ca ma voi mai lasa vreodata pe mana unuia.

              insa pentru ca ai mentionat lumea de azi, atat de interconectata. stii cati romani sunt in italia? sau spania? foarte multi. de ce? pentru ca au emigrat. Cand intr-o tara exista dezvoltare economica dar forta de munca insuficienta apare un fenomen numit imigratie. Ala de-l enerveaza pe Cameron sau pe mult stimatii elvetieni.

              ca atare presupunand ca Romania ajunge la 14 milioane, dar e nevoie de 16, si presupunand ca aici e atat de mare nevoia de forta de munca incat tremura investitorii, ceea ce se va intampla va fi o migratie masiva spre Romania. O sa avem un milion de chinezi si inca un milion de negrii. stiu ca Romanul e rasist si xenofob, dar asta e situatia. nu numai noi plecam la altii, si altii pot si trebuie sa vina la noi...

              asta cu: hai sa dea statu bani sa facem copii sa nu se goleasca tara si sa nu vina imigrantii suna foarte foarte prost
  • +4 (4 voturi)    
    ... (Luni, 10 martie 2014, 17:22)

    a.nonim [utilizator]

    Lipseste cealalta latura a facilitatilor fiscale, cea pentru angajator. Inlocuirea temporara a unui om nu se face fara costuri, e nevoie de training, de o perioada de acomodare. Ar fi nevoie de o scutire de impozit la angajarea pe posturi temporare cauzate de concedii maternale, la orele suplimentare lucrate din acelasi motiv, etc.
    Bineinteles masurile ar trebui dublate si de controale mult mai severe ale angajatorilor. De exemplu nu am auzit sa se poata organiza un flagrant impotriva unui angajator care hartuieste angajatii (si este o practica foarte frecventa), sau posibilitatea de a cere ca interviul sa fie monitorizat cu camera ascunsa (inregistrarile proprii n-au nicio valoare).
  • +1 (5 voturi)    
    Feminism si capitalism (Luni, 10 martie 2014, 19:15)

    Setalcott [utilizator]

    O buna descriere a realitatii, dar nu prezinta cauze si nici solutii.

    O sa indraznesc probabil cea mai incorecta politic opinie: cauza acestei situatii este revolutia sexuala.

    http://www.youtube.com/watch?v=ZR9FHKKbMZo

    La capitolul solutii, din nou o sa indraznesc sa propun o solutie ce va parea multora incorecta: capitalismul.

    http://www.youtube.com/watch?v=hsIpQ7YguGE
    • 0 (2 voturi)    
      felicitari! total de acord (Luni, 10 martie 2014, 19:50)

      Parol [utilizator] i-a raspuns lui Setalcott

      dar unde sunt eu acu, ti-ai crea multi dusmani cu ideile astea :)
    • +1 (3 voturi)    
      eh... (Luni, 10 martie 2014, 22:11)

      Nevermind [utilizator] i-a raspuns lui Setalcott

      oare s-a intrebat cineva de ce nu exista "asociatia barbatilor manager de succes"? Daca te uiti in pagini aurii la ong-uri sexiste, e durere. Bine, si hotnews face mistor subtil de femei avand un site numit smartwoman.ro :D
  • 0 (6 voturi)    
    Concedii (Luni, 10 martie 2014, 22:12)

    zigzag [utilizator]

    Noi suntem o firma mica, de 10 persoane. In momentul de fata 3 persoane sunt in concediu de crestere a copilului si 2 persoane sunt insarcinate. 3 dintre angajate au ramas insarcinate in primele 3 luni de la angajare. Pentru primele 4 luni de concediu platite de catre firma, firma ar trebui sa-si recupereze banii de la stat. Pentru concediile anterioare inca nu s-au recuperat banii platiti in urma cu aproape 4 ani. Legea ma opreste sa discut la interviul de angajare despre planurile personale ale candidatilor. Contractele vin si mereu suntem in criza de personal. Daca angajez oameni noi, nu mai am cum sa gestionez distribuirea proiectelor catre persoanele care se intorc din concediu riscand sa raman cu exces de personal (care si asa a pierdut ritmul si au probleme serioase cu disciplina muncii). Daca nu angajez si redistribui proiectele, fie aglomerez activitatea angajatilor fideli riscand sa-i pierd, fie pierd proiectele, clientii refuzand, in general, schimbari frecvente de persoane responsabile cu contractele lor. In concluzie, sa ma scuzati pentru discriminare, dar eu nu mai angajez femei cata vreme statul (interesant in mentinerea natalitatii) protejeaza angajatul pe spinarea angajatorului.
    • 0 (2 voturi)    
      mda (Marţi, 11 martie 2014, 8:42)

      SoulSearcher [utilizator] i-a raspuns lui zigzag

      asa e si la noi in companie, suntem 50 la sediu, dar 10 au plecat in concediu maternal in ultimii 3 ani.

      si nu sunt femei care lucreaza in manufacturiere, ci lucreaza la marketing, logistica, tehnic, functii destul de importante

      cand au plecat, au lasat totul balta, restul au trebuit sa faca hei-rup si sa preia tot ce faceau ele, cu costuri si cu timp mult peste program,

      nu cred ca ii convine nimanui sa stea zilnic de la 8 dimineata la 18 seara la servici... nu te obliga nimeni, dar se contorizeaza de management


Abonare la comentarii cu RSS

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by