Procurorii au cerut ICCJ preschimbarea primului termen de judecare a dosarului in care sunt acuzati Liviu Dragnea si alte 74 de persoane, pe motiv ca termenul stabilit la 18 februarie 2014 este prea lung si nu se asigura principiul judecarii cu celeritate a cauzei, scrie Mediafax.

Procurorii anticoruptie au transmis in 9 octombrie o cerere prin care solicita judecatorilor Inaltei Curti de Casatie si Justitie (ICCJ) preschimbarea datei la care sa inceapa judecarea dosarului "Frauda la referendum".

Acestia au aratat in cerere ca primul termen de judecata, stabilit de instanta la 18 februarie 2014, este prea lung si ar trebui schimbat pentru a se asigura judecarea cu celeritate a acestui dosar. Totodata, procurorii au mentionat ca dosarul este unul complet, cu numerosi martori.

Completul de judecata caruia i-a fost repartizat aleatoriu acest caz nu a solutionat pana in prezent cererea, dar in 10 octombrie a facut o cerere la Barou pentru stabilirea unor avocati din oficiu pentru toti inculpatii din acest dosar.

Instanta suprema a inregistrat in 7 octombrie dosarul "Frauda la referendum", in care au fost trimisi in judecata Liviu Dragnea si alte 74 de persoane, si a stabilit primul termen in 18 februarie 2014.

Liviu Dragnea, secretar general al PSD la data faptelor, in prezent deputat si vicepremier, a fost trimis in judecata pentru infractiunea de folosire a influentei sau autoritatii de catre o persoana care detine o functie de conducere intr-un partid, in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.

Potrivit rechizitoriului procurorilor, Liviu Dragnea, "cu ocazia organizarii si desfasurarii referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influenta si autoritatea sa in partid in scopul obtinerii unor foloase nepatrimoniale de natura electorala, necuvenite, pentru alianta politica din care facea parte partidul reprezentat de inculpat, si anume indeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obtinute in alte conditii decat cele legale".

Anchetatorii sustin ca Dragnea a fost sustinut in fraudarea referendumului de 74 de presedinti si membri ai unor sectii de votare din localitati din judetele Teleorman, Vrancea, Gorj si Olt. Acestia au fost trimisi in judecata petnru falsificare, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale si introducerea in urna a unui numar suplimentar de buletine de vot decat cele votate de alegatori, infractiuni comise sub forma autoratului, complicitatii sau a instigarii.

"Infractiunile retinute in sarcina persoanelor implicate in desfasurarea procesului de votare - presedinti si membri ai sectiilor de votare - au constat in principal in aceea ca ei si-au incalcat atributiile de serviciu referitoare la asigurarea unui proces corect de vot, inlesnind falsificarea listelor electorale (atat liste permanente cat si liste suplimentare), prin adaugarea de persoane care nu au facut cerere de vot cu urna mobila, care nu s-au prezentat la vot sau care nu se aflau in Romania la data referendumului, prin contrafacerea materiala a semnaturilor acestora si introducerea in urne a unui numar de voturi corespunzator semnaturilor falsificate. In acest fel, numarul total de voturi exprimate a fost crescut artificial, prin includerea voturilor obtinute prin falsificarea semnaturilor", au scris procurorii in actul de sesizare a instantei.