Omar Hayssam a fost dus, vineri dimineata, la Directia Nationala Anticoruptie pentru a fi audiat in dosarul privind privatizarea fostei Intreprinderi de Piese Radio si Semiconductori (IPRS) Baneasa, au declarat, pentru Mediafax, surse judiciare.Dupa aproximativ 30 de minute, Omar Hayssam a fost dus inapoi in Penitenciarul Rahova.

Surse judiciare au declarat ca Omar Hayssam le-a cerut procurorilor sa fie audiat in prezenta unui avocat, spunand ca vrea sa isi angajeze aparator in acest dosar. Acesta urmeaza sa fie din nou citat pentru audieri la DNA, in perioada urmatoare.

Potrivit Directiei Nationale Anticoruptie (DNA), in cadrul procedurii de privatizare a fostei Intreprinderi de Piese Radio si Semiconductor Baneasa au fost depuse mai multe inscrisuri false referitoare la experienta si capacitatea financiara a unei firme reprezentate de Omar Hayssam, actele fiind necesare pentru a participa la privatizarea societatii.

IPRS Baneasa a fost infiintata in 1962. In septembrie 2003, pachetul majoritar de 51,4 actiuni al intreprinderii a fost cumparat de compania Ogharit Trading CO Siria, controlata de omul de afaceri Omar Hayssam, iar ulterior IPRS Baneasa si-a incetat activitatea.

Omar Hayssam a fost condamnat definitiv in trei dosare, la 20 de ani, 16 ani si, respectiv, trei ani, pentru rapirea celor trei jurnalisti, inselaciune in cazul "Volvo" si fraude in cauza "Foresta Nehoiu", sirianul fiind judecat in alte doua dosare, pentru fuga din Romania si pentru delapidare. In cele cinci dosare anchetele au fost facute de procurorii Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism (DIICOT).

Omar Hayssam a fost trimis in judecata in 14 octombrie 2005 si condamnat definitiv, in lipsa, in 20 februarie 2008, la 20 de ani de inchisoare. Hayssam a primit pedeapsa pentru implicarea in rapirea jurnalistilor Marie Jeanne Ion, Sorin Miscoci si Ovidiu Ohanesian, in martie 2005, la Bagdad.

Intr-un alt dosar, cunoscut ca "Volvo", in 26 mai 2010, Omar Hayssam si cei doi asociati ai sai, Quasim Essa si Mohamad Omar, au fost condamnati de Tribunalul Bucuresti la 16 si, respectiv, 14 ani de inchisoare pentru inselarea mai multor firme de leasing. Acestia au fost acuzati ca au inselat firmele de leasing cu capete de tractor Volvo, pe care le-au exportat cu acte false in Siria si Egipt. Sentinta a fost atacata la Curtea de Apel Bucuresti, care a mentinut decizia Tribunalului Capitalei. Ulterior, avocatii celor trei au contestat decizia Curtii de Apel Bucuresti la instanta suprema, care in 22 noiembrie 2012 a dat o decizie definitiva in acest dosar, mentinand condamnarile dispuse de instantele inferioare.

Omar Hayssam mai are o condamnare definitiva, de trei ani de inchisoare pentru frauda, in dosarul "Foresta Nehoiu, dispusa in 29 iunie de instanta suprema. Instantele inferioare dispusesera achitarea inculpatilor din acest dosar.

Omar Hayssam a mai fost trimis in judecata de procurorii DIICOT intr-un alt dosar, in 2 octombrie 2012, alaturi de fratele lui, Mohamad Omar, de cumnatul sau, Mihai Nasture si doi parteneri de afaceri, Viorel Vasile Mafteuca si Doina Farladanschi, fiind acuzati de inselaciune si delapidare. Dosarul se judeca la Tribunalul Bucuresti, iar la ultimul termen de judecata, din 23 iulie, avocatii inculpatilor au cerut amanarea judecarii cauzei, pe motivul lipsei procedurii de citare cu Omar Hayssam. Instanta a stabilit doua termene, respectiv unul in 31 iulie, cand se va judeca propunerea de arestare facuta de DIICOT pe numele lui Omar Hayssam si a fratelui sau Mohamad in acest caz, iar un altul pe fond, in 9 septembrie.

Omar Hayssam este judecat si pentru trecerea frauduloasa a frontierei de stat, alaturi de fratii acestuia, Mukhles si Mahmoud, si de omul de afaceri Mustafa Tartoussi. In acest dosar, in 8 octombrie 2012, Omar Hayssam a fost condamnat de Curtea de Apel Oradea la doi ani de inchisoare cu executare pentru trecerea frauduloasa a frontierei, in timp ce Mustafa Tartoussi, Mukhles si Mahmoud Omar, acuzati ca i-ar fi inlesnit fuga din tara, au fost achitati. Sentinta nu este definitiva, fiind atacata cu recurs la Inalta Curte de Casatie si Justitie. Instanta a stabilit urmatorul termen in dosar la 12 septembrie.

Omar Hayssam a fost condamnat in lipsa in cele trei dosare, el fugind din tara in iunie 2006, in timp ce era judecat in dosarul privind rapirea lui Marie Jeanne Ion, Sorin Miscoci si Ovidiu Ohanesian.

Omar Hayssam a fost predat Politiei Romane in dimineata zilei de 19 iulie, anunta purtatorul de cuvant al sefului statului, Bogdan Oprea.

In 23 iulie, Politia Romana arata ca Omar Hayssam a fost transferat dintr-un centru de retinere si arest preventiv al IGPR, in care a stat de la aducerea lui in tara, intr-o unitate din cadrul Administratiei Nationale a Penitenciarelor (ANP).

Reprezentantii ANP au precizat ulterior ca Omar Hayssam se afla din 23 iulie in custodia Penitenciarului Bucuresti Rahova si este cazat intr-o camera cu "profil de carantinare-observare".

In martie 2005, jurnalistii Marie Jeanne Ion, Sorin Miscoci si Ovidiu Ohanesian au fost rapiti la Bagdad.

In 5 aprilie 2005, Omar Hayssam a fost retinut si, desi Presedintia anunta atunci ca este acuzat de implicare in rapirea jurnalistilor Marie Jeanne Ion, Sorin Miscoci si Ovidiu Ohanesian, la Bagdad, el a fost arestat preventiv pentru infractiuni economice, intr-un alt dosar.

La aproape un an si o luna de la plasarea lui in arest, instanta a acceptat sa il elibereze, din motive medicale, la propunerea procurorului Ciprian Nastasiu, cel care ceruse si arestarea sirianului. Eliberarea a fost ceruta pe motiv ca starea de sanatate a lui Hayssam s-a degradat, dupa operatia pentru cancer la colon. Hayssam a fost operat in 17 ianuarie 2006, la Spitalul Penitenciar Rahova.

In 30 iunie 2006, Hayssam a fugit din Romania la bordul unei nave. Fuga acestuia a determinat revocarea din functii a sefilor SRI, SIE si DGIPI, Radu Timofte, Gheorghe Fulga si Virgil Ardelean, dar si a procurorului general al Romaniei Ilie Botos, in 20 iulie 2006.

Omar Hayssam a fost dat in urmarire generala la nivel national si international, in baza unui mandat de arestare preventiva emis in lipsa de catre Curtea de Apel Bucuresti, in iulie 2006.