Senatorii din Comisia pentru administratie au intocmit, marti, cu o singura abtinere, un raport de respingere a propunerii legislative care introducea obligativitatea ca activitatea si conduita fizica ale politistilor sa fie evaluate o data pe an si, in functie de rezultate, sa le fie acordate politistilor calificative, anunta Agerpres. Propunerea legislativa, initiata de senatorul democrat-liberal Iulian Urban, prevedea modificarea Statutului Politistului, astfel incat politistii sa fie exclusi din serviciu in cazul in care in termen de sase luni de la data la care trebuiau sa sustina verificarea sportiva periodica, nu se prezinta "motivat de scutirea medicala nejustificata" sau daca obtin calificativul "nesatisfacator" de doua ori.

În timpul dezbaterilor din Comisie, senatorul PDL Petru Filip, cel care s-a abţinut de la vot, a susţinut că propunerea legislativă reprezintă 'un semnal de alarmă' care ar trebui luat în calcul de Poliţia Română: "Contează foarte mult modul în care se prezintă pe stradă un poliţist - de la atitudine şi până la cum îi stă chipiul în cap. Când te uiţi la un poliţist german, italian sau american ai impresia că ai un zid în faţă. (...) Proiectul nu trebuie luat în derâdere pentru că poliţiştii trebuie să alerge pe stradă după infractori şi nu o fac pe bicicletă sau pe motoretă. Ajungem în situaţia ca unii dintre poliţişti să îşi dea duhul alergând după infractori? Trebuie să facem ceva cu poliţiştii care sunt în stradă chiar dacă propunerea legislativă nu trece", spune Petru Filip. Acesta a adăugat că nu îl 'încălzeşte cu nimic' că poliţiştii primesc calificative în funcţie de performanţele lor sportive.

În replică, fostul şef al Poliţiei Române Petre Tobă, a susţinut că imaginea poliţistului român nu mai este cea a unui 'poliţist burtos', cei mai mulţi dintre poliţiştii de pe stradă fiind 'tineri sau foarte tineri', media vârstei acestora fiind de 30-35 de ani.

Chestorul Petre Tobă a adăugat că Guvernul nu susţine propunerea legislativă, întrucât metodologia care stabileşte criteriile potrivit cărora se realizează pregătirea fizică a poliţiştilor este stabilită prin ordin al ministrului Administraţiei şi Internelor. Un alt motiv pentru care Guvernul nu susţine propunerea de lege este acela că sunt încălcate prevederile constituţionale, fiind 'restrâns dreptul fundamental la muncă'. De asemenea, Tobă a susţinut că sunt poliţişti, cum este cazul celor din departamentul IT, care nu au nevoie de o condiţie fizică 'de performanţă'.

Şi senatorul UDMR Tiberiu Gunthner a susţinut, la rândul său, că atâta timp cât sunt poliţişti care lucrează la birou şi care nu necesită 'o condiţie fizică de performanţă' ar putea să fie acceptaţi la Academia de Poliţie şi tineri care nu îndeplinesc criteriile condiţiei fizice, dar care sunt 'mai inteligenţi': "Poate aşa s-ar mai reduce glumele cu poliţişti", a declarat Gunthner, spre amuzamentul colegilor săi din Comisia pentru adminsitraţie.

Propunerea legislativa prevede ca activitatea şi conduita poliţistului să fie evaluate o dată pe an, iar concluziile să fie consemnate în evaluarea de serviciu, cu acordarea unuia dintre calificativele - foarte bine, bine, satisfăcător, nesatisfăcător: 'În cazul în care poliţistul nu a desfăşurat activitate pe durata întregului an, calificativul acordat ca urmare a evaluării întocmite pentru perioada sau perioadele lucrate constituie calificativ anual numai dacă activitatea desfăşurată depăşeşte cumulat şase luni', se arată în textul propunerii legislative.

Senatorul PDL Iulian Urban îşi motivează propunerea legislativă afirmând, în expunerea de motive, că în structurile MAI 'au ajuns să fie încadraţi în serviciu tot mai mulţi poliţişti care nu au o conduită fizică corespunzătoare sau care eludează examenele periodice sportive, fie prin scutiri medicale nejustificate, fie prin motivări'. Potrivit acestuia, se impune îmbunătăţirea sistemului, 'în scopul adaptării persoanelor încadrate în muncă, astfel încât acestea să aibă o pregătire fizică ce poate ţine pasul cu performanţele sportive ale infractorilor'.

Legea are un caracter organic, Senatul fiind prima Cameră sesizată în acest sens.