​Organizațiile naționale de studenți, elevi și tineri din România resping propunerea anunțată de Guvern de a oferi împrumuturi financiare celor care vor să studieze în străinătate, pe care tinerii să nu le mai returneze dacă aleg să se întoarcă în România, afirmând că nu aceasta este soluția și acuzând guvernul că vine cu „soluții miraculoase” nefundamentate.

Cursuri universitareFoto: Andrei PUNGOVSCHI / AFP / Profimedia

„Ne este foarte greu să vedem cum o asemenea abordare poate construi încrederea tinerilor în Guvern. În încercarea de a convinge tinerii care pleacă la studii în străinătate să se întoarcă în România, soluția este să îi împrumuți ca mai apoi să condiționezi iertarea de datorie de întoarcerea în țară? Ignorând asta, ignorând pe deasupra și existența unui sistem de promovare a burselor de studii în străinătate, neadresat în propunere, așteptăm strategiile pentru creșterea atractivității universităților din România sau pentru a îmbunătăți statisticile dezastruoase privind bunăstarea studenților,” a declarat Horia-Șerban Onița, președinte ANOSR, în comunicat.

UPDATE Consilierul de stat Mara Mareș, care a lansat această inițiativă, a răspuns criticilor venite de la studenți și elevi:

• "Exodul creierelor este o realitate pe care nu o descoperim noi astăzi. Nu putem să stăm și să privim cum mii de tineri pleacă la studii în străinătate și nu se mai întorc, și să ne prefacem că nu-i putem motiva să revină în România fără ca mai întâi să rezolvăm marile teme ale educației din țară.
• Într-un stat democratic, cum este România, este inacceptabilă și regretabilă insinuarea ideii că “învățământul românesc trebuie îmbunătățit cu scopul de a împiedica tinerii să plece la studii în afară”. Această mentalitate cu origini nedemocratice ignoră realitățile sociale evidente, care arată că tinerii pleacă oricum, cu sau fără sprijin guvernamental.
• Ideea nu este de a-i împiedica să plece, ci de a-i încuraja să revină.
• În foarte multe state există formule de sprijin guvernamental pentru tinerii care vor să studieze în străinătate. Ceea ce diferă este motivația fiecărui stat. În timp ce unele state sprijină financiar tinerii pentru că vor o educație puternic internaționalizată, alte state sunt nevoite să-i sprijine pentru a se lupta cu efectul de brain-drain. În situația noastră, în care pierdem mii de tineri talentați anual (peste 50.000 până acum), este perfect normal să încercăm să gestionăm acest fenomen.
• După ce am anunțat public că lucrăm la un astfel de proiect, am primit două tipuri de reacții. În primul rând, foarte mulți tineri care activează în sfera educației s-au oferit să vină cu idei și să ne sprijine cu expertiza lor. Vorbim despre absolvenți, reprezentanții unor ONG-uri dar și ai unor companii. Cu toții recunosc această realitate socială și văd în această măsură un lucru bun, pentru concretizarea căruia și-au anunțat dorința de a se implica. Al doilea tip de reacție este cel față de care oferim prezentul drept la replică."

Poziția transmisă de Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR), Consiliul Național al Elevilor (CNE) și Consiliul Tineretului din România (CTR) vine după ce consilierul de stat Mara Mareș a anunțat săptămâna trecută că lucrează la un proiect prin care tinerii vor putea accesa un împrumut pentru acoperirea cheltuielilor din perioada studiilor în afara țării, iar dacă vor reveni în țară și vor lucra în România pentru o perioadă de timp vor fi scutiți de obligația de a restitui banii.

“Cel mai frecvent, am observat la absolvenții români de studii în străinătate că au dorința de a da ceva înapoi României. Din acest motiv, cei care vor alege să revină în România vor fi recompensați prin scutirea de la obligația de a restitui împrumutul primit. Vreau ca fiecare tânăr talentat, care are șanse să fie admis la o universitate de top din afară, să nu mai vadă o barieră în lipsa banilor, și vreau ca ei să știe că revenirea în România reprezintă decizia câștigătoare. Avem nevoie de mentalitatea, talentul și experiența acestor absolvenți. În prezent, derulăm o serie de consultări pentru a identifica cele mai bune metode prin care acest mecanism financiar ar putea să funcționeze: cheltuielile acoperite, un termen de 1-2 ani de la absolvire în care absolventul să ia o decizie cu privire la locul unde va profesa, un grafic de restituire a banilor care să fie rezonabil și alte chestiuni de ordin tehnic și juridic”, a afirmat Mareș, potrivit unui comunicat de presă.

Ea a precizat că încă se caută cea mai bună soluție pentru a identifica universitățile eligibile.

„Există două variante de lucru: fie pornim de la un top global al universităților, fie pornim de la statele de destinație și selectăm, din fiecare stat, primele 3-5 cele mai bune universități”, a spus ea.

Fostul deputat PNL a admis că statul român nu are în prezent o evidență a studenților și absolvenților români din străinătate, însă, conform estimărilor, numărul lor depășește 50.000.

Ce spun cele trei organizații:

• Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR), Consiliul Național al Elevilor (CNE) și Consiliul Tineretului din România (CTR) critică atitudinea Guvernului de a lansa în spațiul public „soluții miraculoase” nefundamentate, abandonate în discursul european al politicilor educaționale, fără o cercetare reală a nevoilor din sistem și fără o imagine de ansamblu asupra fenomenului migrației tinerilor.
• Am aflat cu surprindere faptul că Guvernul României ia în calcul „un proiect prin care să sprijine tinerii care vor să studieze în străinătate, care vor putea primi un sprijin financiar din partea statului”. Mai exact, inițiativa vizează acordarea de împrumuturi pentru tinerii care vor să studieze în străinătate, cu scutirea de la obligația de a restitui împrumutul în ipoteza în care se întorc în țară.
• Indiferent de ce scop ar viza măsura, soluția nu este aceasta. Dacă dorința este de a sprijini tinerii care studiază în străinătate, o soluție ar fi consolidarea sistemului existent de burse de studii. Dacă intenția este de a diminua fenomenul de braindrain, creșterea atractivității României nu se realizează prin condiționarea iertării de o datorie pentru tinerii care se întorc în România.
• Dacă măsura urmărește creșterea internaționalizării învățământului superior și asigurarea experienței și perspectivei europene a studenților, ar trebui urmărite promovarea mobilităților, inclusiv prin granturi suplimentare, și finanțarea internaționalizării învățământului românesc. În orice caz, un sistem de împrumuturi într-un spațiu fiscal diferit pare total deconectat de la subfinanțarea cronică a sistemului de învățământ românesc, așteptând între timp și soluțiile pentru creșterea finanțării educaței la 6% din PIB.
• În contextul în care, printre alte statistici dezastruoase, România este pe penultimul loc în Uniunea Europeană în materia cheltuielilor publice pe student raportat la standardul puterii de cumpărare și la coada clasamentul european, la mare distanță de media europeană în ceea ce privește proporția absolvenților de învățământ superior din România, ne frapează ocolirea acestor probleme arzătoare ale echității sistemului de învățământ, prioritate asumată de România la nivel european, care necesită abordări complexe, integrate și sistemice, în favoarea unor discuții depărtate de agenda europeană.
• Amintim Guvernului că a implementat un sistem care promovează bursele de studii pentru tinerii care doresc să studieze în străinătate, sistem care poate fi consolidat în raport cu nevoile și prioritățile strategice ale României în materia educației, după stabilirea unei strategii clare a obiectivelor de finanțare. Considerăm, de asemenea, că în concordanță cu principiile Spațiului European al Învățământului Superior, România trebuie să încurajeze mobilitatea studenților într-un spațiu comun al educației, inclusiv prin granturi suplimentare pentru mobilități temporare. Tocmai de aceea, în spiritul internaționalizării învățământului superior, o soluție reală ar fi creșterea bugetului acordat mobilităților studențești și asumarea unor ținte ambițioase pentru numărul de studenți care să participe în mobilități.
• Respingem faptul că o variantă pentru a încuraja studiile în străinătate și, ulterior, revenirea în țară a absolvenților este acordarea unor împrumuturi care ar fi iertate dacă absolventul se întoarce în România. Această propunere nu poate decât să demonstreze lipsa unei strategii clare și asumate pentru diminuarea exodului creierelor, dacă în final ajungem la concluzia „îi punem să plătească dacă nu se întorc”.
• Atractivitatea României pentru tinerii români care ajung în străinătate se construiește prin creșterea calității vieții în general, și pentru tineri în special, precum și prin facilități pentru integrarea pe piața muncii, pentru cercetare în România șamd. În acest sens, credem că statul român trebuie să încurajeze politici pentru tineret coerente, în acord cu nevoile acestora, pe care le putem identifica și în Rezoluția Tinerilor.
• În privința eficienței propunerii, semnalăm constrângerile legislative pe care le-ar întâmpina statul român pentru restituirea unor împrumuturi acordate unor cetățeni cu domiciliul în alte state, din perspectiva recuperării sumelor.