Un loc de muncă sigur, salariu în timpul liceului și posibilitatea de a-ți continua studiile, așa poate fi descris în câteva cuvinte învățământul dual. Pentru unii dintre elevi înseamnă o șansă să descopere ce vor cu adevărat. Este cazul lui Alexandru Săgețeanu din Brașov, în vârstă de 23 de ani, în prezent la student în anul III la Facultatea de Inginerie Tehnologică și Management Industrial. Alexandru spune că pentru el să meargă la școala profesională a fost o șansă în viață, pentru că altfel nu știe dacă ar fi vrut să continue cu facultatea. Acum, Alexandru este angajat la Schaeffler, loc de muncă pe care îl are de 9 ani, din Școala Profesională Kronstadt Brașov. Inițial, în 2012 el intrase la un liceu economic din Brașov, dar și-a dat seama că nu-i place deloc acolo.
”Acolo nu mă mulțumea practica. Era o chestie generală la toate specializările, adică în loc să facem practică pentru fiecare specializare în parte, noi stăteam în sală și scriam. Nu făceam practică, făceam tot teorie, dar într-o sală de practică. În perioada aia Școala Profesională Germană Kronstadt a început să răspândească fluturași și așa am văzut că au sistem dual. Și atunci am luat o decizie grea pentru mine, că eram deja în clasa a IX-a”, povestește pentru HotNews Alexandru. Așa a făcut doi ani în sistemul de învățământ dual, din 2012 până în 2014. Alexandru face parte din prima generație de elevi care au urmat sistemul de învățământ dual, prin care elevii făceau practică la companii, lucru pentru care primeau 200 de lei bursă de la stat și alți 200 de lei de la firma la care făceau practica. Sistemul dual a fost implementat de fostul ministru Daniel Funeriu prin legea educației din 2011.
”Acolo am văzut ce înseamnă sistem dual. Noi mergeam și ne alegeam compania la care vrem să facem practică, aveam libertatea de a alege compania și practica se desfășura la agentul economic. După 2 ani mi-au garantat un loc de muncă”, mai spune Alexandru.
După ce a terminat școala profesională, Alexandru s-a angajat în producție cu meseria învățată în cei doi ani, adică operator pe mașini cu comandă numerică. Dar între timp, pentru că școala profesională s-a acreditat și pentru învățământul de liceu la fără frecvență, Alexandru și-a continuat studiile.
”Aveam în gând să-mi continui studiile, așa că am rămas în continuare la școală. Am dat bacalaureatul și am luat aproape 7.50. În momentul în care am intrat la liceu am reușit să avansez și în carieră, am intrat în laboratorul de măsurători 2D și 3D ale pieselor”, mai spune Alexandru.
Apoi a dat la facultate, iar acum este student la Facultatea de Inginerie Tehnologică și Management Industrial, de unde va ieși inginer. ”Continuarea studiilor nu m-a împiedicat să practic meseria pentru care m-am pregătit în școala profesională. Mă bucur că am o meserie care-mi asigură independența”, spune Alexandru Săgețeanu.
Foto: Alexandru Săgețeanu, alături de Daniela Croitoru, director la Școala Profesională Kronstadt Brașov
Daniela Croitoru, director la Școala Profesională Kronstadt Brașov, spune că în prezent cererea pentru învățământul dual s-a dublat practic din 2012 încoace. Elevii care vin la profesională sunt angajați apoi pe o meserie cerută de angajatori.
”Învățământul profesional le oferă oportunitatea de a se angaja și de a avea o meserie. Sunt puțini însă cei care vor să continue învățământul la liceu, astfel încât să promoveze cu bacalaureat să se poată înscrie la facultate, așa cum este Alexandru. Acum depinde de locul lor de muncă, depinde de companie, de cât îl poate sprijini ca să urmeze cursurile la învățământul seral. Noi avem 6 absolvenți de facultate, restul sunt angajați. Este destul de greu, trebuie să ai multă voință”, a declarat pentru HotNews Daniela Croitoru, director la Școala Profesională Kronstadt Brașov.
Școala Profesională Kronstadt a avut la început 5 clase pentru două calificări și 125 de elevi. În prezent, are un campus tehnic, cu două școli profesionale susținute de companii și 7 calificări, iar numărul elevilor a ajuns la 850.
- Anul școlar 2019-2020: planul de şcolarizare la învăţământul liceal tehnologic şi învăţământul profesional a fost realizat în procent de 87,4%
Datele de la Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic (CNDIPT) arată că, în anul şcolar 2019-2020, ponderea elevilor cuprinşi în clasa a IX-a în învăţământul liceal tehnologic şi în învăţământul profesional, din totalul elevilor cuprinşi în clasa a IX-a, este de 51% la nivel naţional.
În două judeţe, Iași și Sibiu, această pondere este de peste 60%. Majoritatea judeţelor s-au încadrat cu ponderi între 50 şi 60%. Ponderi sub 50% au înregistrat 12 judeţe (Covasna, Bihor, Cluj, Maramureş, Sălaj, Dâmboviţa, Giurgiu, Dolj, Mehedinţi, Olt, llfov, Municipiul Bucureşti).
Planul de şcolarizare la învăţământul liceal tehnologic şi învăţământul profesional a fost realizat în procent de 87,4% la nivel naţionalîn anul școlar 2019-2020. În 10 judeţe planul de şcolarizare la învăţământul liceal tehnologic şi învăţământul profesional a fost realizat în procent de peste 90% (Ialomiţa, Neamţ, Constanţa, Botoşani, Iaşi, Argeş, Satu Mare, Hunedoara, Timiş, Municipiul Bucureşti).
La polul opus se situează 5 judeţe cu o pondere de realizare a planului de şcolarizare la învăţământul liceal tehnologic şi învăţământul profesional sub 80% (Bihor, Călăraşi, Arad, Caraş Severin, Ilfov).
- Planul de şcolarizare la învăţământul dual a fost realizat în procent de 80,1% la nivel naţional
În privința învăţământului dual, ponderea elevilor cuprinşi în învăţământul dual, în clasa a IX-a, în anul şcolar 2019-2020, din totalul elevilor cuprinşi în clasa a IX-a, este de 4,02 % la nivel naţional.
Oferta de şcolarizare la învăţământ dual a fost cuprinsă în planul de şcolarizare într-un număr de 36 de judeţe şi municipiul Bucureşti, în celelalte 5 judeţe neexistând solicitări din partea operatorilor economici (Galaţi, Vrancea, Vaslui, Giurgiu, Ialomiţa).
Pentru anul școlar în curs, planul de şcolarizare la învăţământul dual a fost realizat în procent de80,1% la nivel naţional. În 7 judeţe ponderea este de 100% şi peste 100% (Buzău, Constanţa, Tulcea, Bacău, Neamţ, Argeş, Călăraşi).
La polul opus se situează judeţele Dâmboviţa (0% la o ofertă de doar 10 locuri la învăţământ dual), Ilfov (38% la o ofertă de 221 locuri la învăţământ dual), Dolj (55,4% la o ofertă de doar 258 locuri la învăţământ dual), Arad (50,9% la o ofertă de 114 locuri la învăţământ dual), Dolj (55,4% la o ofertă de 258 locuri la învăţământ dual).
Pentru învăţământ profesional, ponderea elevilor cuprinşi în învăţământul profesional (inclusiv dual), în clasa a IX-a, în anul şcolar 2019-2020, din totalul elevilor cuprinşi în clasa a IX-a, este de 24,6% la nivel naţional.
În zece judeţe, această pondere este de peste 30% (Tulcea, Alba, Braşov, Covasna, Iaşi, Neamţ, Vaslui, Bistriţa-Năsăud, Satu Mare, Hunedoara). Marea majoritate a judeţelor s-au încadrat cu ponderi între 20 şi 30%. Ponderi sub 20% au înregistrat 6 judeţe (Vrancea, Giurgiu, Teleorman, Mehedinţi, Ilfov, Municipiul Bucureşti).
Planul de şcolarizare la învăţământul profesional (inclusiv dual) a fost realizat în procent de 77,5% la nivel naţional. În 23 de judeţe ponderea este superioară mediei naţionale, remarcându-se judeţele Neamţ şi Ialomiţa cu peste 90%. La polul opus se situează 8 judeţe cu ponderi sub 70% (Vrancea, Bihor, Călăraşi, Dâmboviţa, Gorj, Arad, Ilfov, Municipiul Bucureşti).
- Ce arată planul de şcolarizare pentru anul şcolar 2020-2021, la clasa a IX-a, învăţământ profesional şi tehnic, de masă, de zi, în unităţi de învăţământ proprietate publică
Potrivit datelor de la Ministerul Educației, pentru anul școlar 2020-2021, peste 760 operatori economici vor fi parteneri de practică în învățământul dual, în creștere cu 10% față de anul școlar 2019-2020.
Ministerul anunță o creștere de aproape 30% a ofertei de școlarizare. Cele mai multe locuri alocate în planul de şcolarizare, ca urmare a solicitărilor operatorilor economici parteneri ai unităţilor de învăţământ, sunt în următoarele domenii de formare profesională:
- mecanică (peste 3.800 de locuri)
- turism şi alimentaţie (peste 1.300 locuri)
- electric (peste 800 de locuri)
- electromecanică (peste 700 de locuri)
Din datele furnizate de inspectoratele şcolare, proiectul planului de şcolarizare obținut de HotNews.ro arată că pentru anul şcolar 2020-2021, doar pentru clasa a IX-a, se preconizează a avea un număr de peste 320 de clase cu aproape 9.000 de locuri, reprezentând 4,9% din totalul locurilor la clasa a IX-a.
În unele județe creșterea pentru locurile cerute de agenții economici pentru învățământul dual este de 8%, și aici amintim județele Brașov, Bihor, Cluj, Satu Mare, Gorj, Vâlcea, Caraş-Severin, Timiş. Dar sunt și județe fără ofertă la învăţământul dual precum Vrancea, Giurgiu și Ialomiţa.
- Învăţământ liceal tehnologic+învăţământ profesional
În proiectul planului de şcolarizare, la nivel naţional, sunt cuprinse un număr de 3.465,5 clase cu 96.776 de locuri, ceea ce reprezintă 53,7% din totalul locurilor la clasa a IX-a, învăţământ de masă, de zi, în unităţi de învăţământ proprietate publică.
Faţă de anul şcolar curent se înregistrează o creştere a ponderii învăţământului profesional şi tehnic cu 3,2 % (în anul şcolar curent numărul de elevi înscrişi în clasa a IX-a în învăţământ profesional şi tehnic în învăţământul de masă, de zi, în unităţi de învăţământ proprietate publică este de 50,4%).
Cu ponderi peste media naţională în proiectul planului de şcolarizare se situează 27 de judeţe. Se remarcă, cu ponderi peste 59%, judeţele: Sibiu, Constanţa, Călăraşi, Prahova, Iaşi, Suceava. La polul opus, cu ponderi sub 50%, se situează judeţele: Mehedinţi, Cluj, Timiş şi municipiul Bucureşti.
- Învăţământul profesional
De asemenea, în proiectul planului de şcolarizare, la nivel naţional sunt cuprinse un număr de 1.771 de clase cu 49.381 de locuri, ceea ce reprezintă 27,4% din totalul locurilor la clasa a IX-a, învăţământ de masă, de zi, în unităţi de învăţământ proprietate publică.
Faţă de anul şcolar curent se înregistrează o creştere a ponderii învăţământului profesional cu 3,3 puncte procentuale (în anul şcolar curent numărul de elevi înscrişi în clasa a IX-a în învăţământ profesional, în învăţământul de masă, de zi, în unităţi de învăţământ proprietate publică este de 24,1%).
Cu ponderi peste media naţională în proiectul planului de şcolarizare se situează 26 de judeţe.
Se remarcă, cu ponderi peste 35%, judeţele: Braşov, Covasna, Brăila, Satu Mare, Călăraşi, Ialomiţa. La polul opus, cu ponderi sub 22%, se situează judeţele: Vrancea, Mehedinţi, Argeş, Teleorman şi municipiu Bucureşti.
Cele mai multe locuri alocate în planul de şcolarizare, ca urmare a solicitărilor operatorilor economici parteneri ai unităţilor de învăţământ, sunt în următoarele domenii de formare profesională: mecanică (17798 locuri), turism şi alimentaţie (8503 locuri), comerţ (3165 locuri), industrie textilă şi pielărie (3031 locuri).
- Învăţământul dual
La nivel naţional sunt cuprinse în proiectul planului de şcolarizare un număr de 325,5 clase cu 8.888 de locuri, ceea ce reprezintă 4,9 % din totalul locurilor la clasa a IX-a, învăţământ de masă, de zi, în unităţi de învăţământ proprietate publică.
Pentru anul școlar viitor va avea loc o creștere cu peste 29% a ofertei de şcolarizare la învăţământul dual, faţă de existentul în anul şcolar curent.
Cu ponderi peste media naţională în proiectul planului de şcolarizare se situează 13 judeţe. Se remarcă, cu ponderi peste 8%, judeţele: Alba, Braşov, Bihor, Cluj, Satu Mare, Gorj, Vâlcea, CaraşSeverin, Timiş. La polul opus se situează judeţele fără ofertă la învăţământul dual: Vrancea, Giurgiu, Ialomiţa.
Cele mai multe locuri alocate în planul de şcolarizare, ca urmare a solicitărilor operatorilor economici parteneri ai unităţilor de învăţământ, sunt în următoarele domenii de formare profesională: mecanică (3826 locuri), turism şi alimentaţie (1330 locuri), electric (823 locuri), electromecanică (734 locuri).
Citiți și: LuminițaBarcari: Pentru anul şcolar următor va fi o creştere cu peste 29% a ofertei de şcolarizare la învăţământul dual
3
3
