Educația, în viziunea noului ministru, Monica Anisie: Când luăm o decizie, să ne punem întrebarea ce este mai bun pentru elev/ Copiii trebuie să aibă timp și de joacă, să citească o carte, să facă un sport INTERVIU INTEGRAL - VIDEO

de Andreea Ofițeru     HotNews.ro
Luni, 18 noiembrie 2019, 17:20 Actualitate | Educatie


Monica Cristina Anisie
Foto: Hotnews
Ministrul Educației, Monica Anisie, a acordat un interviu HotNews în care vorbește despre schimbările privind inspectoratele, examenele naționale, finanțarea pentru educație și pentru cercetare. Ministrul a răspuns la câteva dintre întrebările pe care cititorii HotNews i le-au pus.

CITEȘTE ȘI: Câteva idei din interviu:
  • Despre organizarea concursului pentru ocuparea posturilor de inspectori și directori: se va organiza imediat după ce va fi adoptată metodologia de concurs revizuită.
  • Despre reducerea programului elevilor: Soluția cea mai bună ar fi realizarea unor consorții școlare
  • Despre Evaluarea Națională transdisciplinară prevăzută de lege în 2021: Acești copii nu sunt pregătiți pentru a susține o evaluare națională transdisciplinară
  • Despre direcționarea elevilor care nu iau 5 la evaluare spre școlile profesionale: Această măsură o consider discriminatorie
  • Despre bacalaureat și schimbarea probei scrise la alegere a profilului: Ar trebui să le dăm posibilitatea să-și aleagă una dintre materiile la care ei s-au specializat.

    Vă prezentăm mai jos interviul integral:
HotNews: Am anunțat interviul cu dumneavostră pe HotNews.ro și sunt foarte multe întrebări de la cititori, ceea ce arată că educația este de interes. O să vă rugăm să le răspundeți cititorilor, măcar pe scurt. Vom începe cu o întrebare referitoare la situația de la Inspectoratul Școlar București unde inspectorea șefă a spus că părăsește funcția, apoi a revenit și a zis că a fost demisă. Care este adevărul? Ce măsuri veți lua în privința inspectoratelor și a depolitizării lor?

Monica Anisie: În legătură cu Inspectoratul Școlar al Municipiului București, doamna inspector școlar general era delegată pe funcția respectivă, era detașată în interesul învățământului, având în vedere că de pe postul respectiv, la momentul în care a fost numit secretar de stat domnul Florin Lixandru se vacantase postul, dar dumnealui avea deja contract de management cu ministrul Educației de atunci. Prin urmare, fiind vorba de o detașare pe post, doamnei i-a încetat detașarea și revine pe postul pe care dumneaei are concurs. Și anume, este inspector de management instituțional pentru sectorul 3. Deci, dumneai a fost doar detașată și acum revine pe postul de inspector. În această perioadă, în care inspectoratul trebuie să fie funcțional, a primit delegare doamna inspector general adjunct. Adică am luat un inspector din inspectoratul școlar și i-am delegat atribuțiile de inspector școlar general. Deci la momentul acesta s-a încheiat o etapă. Sunt susținătoarea realizării concursurilor pentru inspectori sau directori. În 2016, cum bine se știe, am declanșat acest proces și îmi doresc ca și acum să realizăm în același mod numirile pe funcțiile de inspector și directori, adică prin contract de management în urma unui concurs.

HotNews: Când credeți că veți organiza acest concurs? Sunt mai mult de jumătate dintre inpsectori numiți prin detașare, iar mulți sunt înregimentați politic într-un partid sau altul, majoritatea în PSD.


Monica Anisie: Mandatul meu este unul scurt, dar deschid drumul prin revizuirea metodologiei, pentru că atât sindicatele cât și profesori din sistem, și directori și inspectori, au solicitat revizuirea metodologiei de concurs și să sperăm că până la finalul anului acesta școlar avem toate documentele puse la punct ca în anul următor să putem intra cu aceste concursuri. Pentru că să știți că nu este vorba de politizare. Cu mine au dat concurs și inspectori școlari generali care erau înregimentați de exemplu la PSD. Dar asta nu a contat pentru mine, ci a contat profesionalismul acelei persoane, modul în care a luat concursul. În 2016 toate concursurile s-au desfășurat prin înregistrare audio-video. Mai transparent de atât cu sindicatele de o parte, cu echipa de evaluatori de cealaltă parte, cred că mai transparent de atât nu se putea face.


HotNews: Ați spus că vreți să vă centrați mandatul pe interesul elevului și că dedicați acest mandat tinerilor. În această privință cum vedeți o schimbare în sensul real. La ce vă referiți când spuneți asta?

Monica Anisie: De multe ori, mulți miniștri au luat decizii gândindu-se la partea aceasta administrativă, nu la partea aceasta a învățării, predării, evaluării și au gândit lucrurile de sus și nu de jos. Poate că este momentul să gândim și altfel, să vedem ce este mai bun. Când luăm o decizie să ne punem întrebarea ce este mai bun pentru elev. Cu ce anume îmbunătățim viața elevului, viața profesorului care se află la catedră dacă luăm o anumită măsură. Ne gândim la lucrurile macro fără să luăm în calcul și lucrurile micro.

HotNews: Elevii de gimnaziu stau foarte mult la școală, programele sunt încărcate. Există această modificare a legii educației prin care să fie tăiate orele astfel încât copiii să stea mai puțin la școală. Ce veți face concret în această privință? Cititorii HN vă întreabă dacă vă gândiți să aplicați un program școlar redus la 5 ore de exemplu sau ca toți copiii să învețe de dimineață, pentru că sunt școli unde elevii stau la școală pînă la 19.30?


Monica Anisie: Sunt școli unde se învață și până la ora 20.00. Asta este o realitate a școlii. Aici ține și de infrastructură și de faptul că trebuie să învețe în două sau trei schimburi. Există școli în București unde se învață în 3 schimburi, pentru că neavând spațiile necesare pentru a cuprinde toată populația școlară în felul acesta se învață în 3 schimburi. Cred că soluția cea mai bună pentru a avea un program cât de cât bun pentru elev ar fi și realizarea unor consorții școlare. Dacă nu există infrastructură pentru școala X, școala Y este depopulată și are mai puțini elevi, și în felul acesta dacă ar realiza un consorțiu s-ar rezolva problema spațiului. Există prevăzut în legea educației naționale din 2011 acest lucru. Când eram inspector adjunct, chiar s-a încercat în București o asfel de soluție, dar s-a renunțat la ea, nu știu să vă spun de ce, că între timp am plecat de acolo, dar începuse un astfel de demers. Se uniseră școlile, în Sectorul 1 se făceau vreo 6 consorții. Dar aici intervin alte probleme în legătură cu managementul școlar.


HotNews: Susțineți alocarea a 6% din PIB pentru educație? Declarațiile de săptămâna trecută au stârnit dezbateri.

Monica Anisie: Nu numai că susțin, mă voi lupta pentru acest 6% din PIB și l-am anunțat deja pe domnul ministru Cîțu încă din momentul în care am mers la audieri că aceasta va fi ținta pe care eu mi-o propun și va avea în mine un adevărat luptător. Declarațiile mele au fost scoase din context. Eu atunci am spus doar că la momentul acesta acei 6% din PIB, banii respectivi, nu-i gândim să-i repartizăm în așa fel încât să fie funcționali, să ajungă acolo unde trebuie, să atingă elevul, profesorul. Pe construcția actuală cei 6% din PIB, dacă nu facem ceva să schimbăm construcția, și asta îmi doresc- vreau cei 6% din PIB tocmai ca să schimb construcția actuală. Pentru că trebuie să creștem costul standard, să dăm mai mulți bani pentru învățământul preuniversitar, să ne concentrăm pe preuniversitar mai mult în ceea ce privește finanțarea, pentru că problemele cele mai mari sunt în preuniversitar.

În același timp și în cercetare. Când eram secretar de stat am lăsat cercetarea la un buget și dacă creștea gradual cu 30%, cum calculasem atunci, ar fi atins ținta de 1% anul viitor, așa cum România se angajase. Am găsit bugetul la cercetare mai mic decât l-am lăsat în 2016. Nu mi se pare corect să nu spunem aceste adevăruri care există în sistem. Sunt adevăruri dureroase, dar trebuie spuse. Repet, voi lupta pentru cei 6% din PIB și așa cum multă lume mă cunoaște, voi încerca să cresc bugetul educației și să cresc costul standard per elev și per student.

HotNews: Cât vă propuneți să fie bugetul educației pentru anul viitor?


Monica Anisie: Discuția pe buget o să o am miercuri cu domnul ministru Cîțu și reprezentanții Ministerului Educației și cu reprezentanții Ministerului de Finanțe. Miercuri sau joi. Deja au avut o întâlnire cu cei din Ministerul de Finanțe pe rectificarea bugetară. Și pentru bugetul de anul viitor, săptămâna aceasta să avem o primă discuție. Nu vreau să lansez acum în spațiul public nicio sumă, pentru că nu ar fi corect nici față de minsitrul Cîțu, nici față de cititori, fără să am o consultare prealabilă.

HotNews: Un singur ministru al Educație și-a dat demisia pentru că nu a reușit să obțină bugetul pe care l-a cerut. Dacă nu veți obține cât vă propuneți ce faceți?


Monica Anisie: Dacă nu obțin ceea ce-mi propun... eu zic că voi obține, pentru că am obținut și în 2016 și am avut cel mai mare buget. Și zic că voi obține. Dar dacă nu voi obține, poate că și aceasta e o opțiune. Îmi doresc pentru sistemul de educație ceea ce e mai bun. Eu vin din sistem, mă întorc acolo. Deja părinții și copiii mă așteaptă și sunt înnebuniți – când mă intorc? Când mă întorc? Prin urmare, nu asta e problema că mă voi întoarce la catedră, acolo este de fapt locul meu și nimeni nu poate să mi-l ia. Dar aș vrea cât sunt aici să fac lucruri concrete și bune pentru sistem. De aceea, întotdeauna voi lua o decizie numai prin consultare cu toți cei care sunt implicați în decizia respectivă.

HotNews: Mă gândesc la finanțarea extrabugetară. Aveți în vedere să atrageți fonduri din exterior?Intrebarea este dacă lăsați școala să poată să fie finanțată prin proiecte de la firmă, de la părinți, de la ong-uri.


Monica Anisie: Deja există lucrurile acestea, sunt exemple de bună practică. Nu mai vorbim de fondurile europene. Astăzi la ora 14 am deja o întâlnire aici la Ministerul Educației cu doamna vicepremier Raluca Turcan, tocmai pentru a debloca toate proiectele care există în momentul acesta în cadrul Ministerului Educației, și prin preluare de la Ministerul Cercetării, și încercăm să vedem ce soluții putem găsi pentru a debloca toate aceste situații.

HotNews: O altă problemă este cea legată de examenele naționale, de care sunt interesați foarte mulți elevi și părinți. Ce le spuneți elevilor și părinților pe această temă începând cu anul școlar următor? Este o problemă pentru Evaluarea Națională din 2021, care potrivit legii educației ar trebui să fie transdisciplinară.

Monica Anisie: Anul acesta școlar toată lumea cunoaște cum se dau examenele, și structura subiectelor, au fost puse deja modelele pe site-ul Ministerului Educației, al Centrului de Evaluare și Examinare, deci există structura deja formulată. Nu se schimbă nimic anul acesta referitor la examene anul acesta 2019-2020, ca să fie foarte clar. În ceea ce privește elevii care se află acum în clasa a VII-a, conform legii actuale, aceștia ar trebui să dea examenul după o altă structură. După cum cred că multă lume știe există deja în Parlament o inițiativă legislativă de modificare a legii care să îi lase pe copii să-și continue parcursul așa cum l-au început. Noi nu am exprimat încă un aviz pe legea respectivă, dar ceea ce trebuie să spunem și să recunoaștem, eu vin din sistem și am predat la clasa a VII-a, este că acești copii nu sunt pregătiți pentru a susține o evaluare națională transdisciplinară. Prin urmare, cred că prorograrea termenului aplicării acestui articol din lege este o soluție pentru copiii aceștia care nu au fost pregătiți. Toată lumea spune că acești copii fac din generația de sacrificiu. Nu-mi place să spun așa, dar s-a întâmplat pentru că ei au prins toate schimbările, toate modificările. Și cred că nu este corect față de un copil de clasa a VIII-a ca la anul să dea un examen pentru care nu a fost pregătit.


HotNews: Ce faceți cu elevii care nu reușesc să ia acel 5 la examenul de evaluare la matematică și română și care trebuie să-și continue studiile? Anul trecut s-a luat decizia ca aceștia să meargă către școlile profesionale.

Monica Anisie: Este o decizie deja luată, însă ea a fost contestată atât în contencios administrativ, cât și la CNCD. Consider că este o măsură discriminatorie. Nu putem obliga așa dintr-o dată, fără să pregătim sistemul, fără să avem un studiu, să vedem ce se întâmplă cu acei copii, de ce ajung să nu ia 5? De ce ajung în clasa VIII și nu reușesc să ia minim 5? Subiectele sunt construite în așa fel încât să poată lua nota 5. Această măsură o consider discriminatorie și astăzi avem o întâlnire cu colegii din minister pentru a lua o decizie, în sensul în care am putea pentru anul acesta școlar să scoatem această măsură. Să facem un studiu împreună cu Institutul de Științe ale Educației, să vedem care sunt cauzele și care ar fi măsurile pe care am putea să le luăm noi ca Minister al Educației, Inspectoratele Școlare, dar mai ales unitățile de învățământ preuniversitar, acolo unde profesorul trebuie să se preocupe să obțină nota 5.

HotNews: Sunt studii care arată că acei copii care nu au reușit la evaluarea națională intră la licee teoretice și nu reușesc să ia nici bacalaureatul. Cum comentanți?

Monica Anisie: Aici ține și de profesorii pe care îi au elevii respectivi la clasă. Trebuie să se preocupe ca acei elevi să ia nota 5 la evaluarea națională și minimum 6 la Bacalaureat. Profesorii mi-au scris pe adresa de e-mail că le este foarte greu să lucreze cu elevi care vin în clasa a IX fără să știe să citească bine sau fără să știe operațiile matematice de bază. Sunt convinsă că așa este și că le este dificil să lucreze cu ei. Cred că și o implicare mai mare în gimnaziu a profesorului, să-i formeze un pic pe elevi și în sensul acesta al lecturii, al învățării lucrurilor de bază. De aceea, se spune că învățarea trebuie să fie centrată pe elev. Adică, trebuie să te apleci ca profesor și să-l ridici și pe cel care este mai în urmă la un nivel de bază. În liceu este dificil să-ți faci programa în condițiile în care copiii nu stăpânesc lucrurile de bază.

HotNews: Cum comentanți că elevii români au cele mai slabe rezultate la PISA? Ce credeți că se întâmplă? Dumneavoatră îi pregătiți pe elevi pentru examenul care are loc la 14-15 ani.

Monica Anisie: Am primit această întrebare și la audiere și atunci a fost și un comentariu din partea doamnei care m-a întrebat. Elevii noștri nu sunt formați după modul în care sunt structurate subiectele PISA. De aceea poate rezultatele nu sunt atât de bune. Dar există o lege care spune că trebuie să diminuăm numărul de ore. Asta presupune că trebuie să schimbăm și programa. Nu poți să micșorezi numărul de ore și să lași aceeași programă. Programa a fost schimbată numai la gimnaziu și ar fi urmat liceul. Dar dacă tot suntem în acest proces și vom începe consultarea publică pe planurile- cadru, legea impune consultarea publică. În felul acesta declanșăm și o dezbatere publică pe programe în corelare ce ceea ce va rezulta din procesul de consultare publică de la planurile cadru.

HotNews: Cum ar trebui să arate programa de gimnaziu, astfel încât profesorul să poată acoperi toată materia, și copilul să poată fi pregătit și pentru PISA și pentru evaluarea națională?

Monica Anisie: Eu aș putea să mă pronunț din perspectiva profesorului de română. La limba și literatura română, programa de gimnaziu, cea care a fost aprobată în 2017, este extrem de încărcată. Dacă stau să mă uit la manualele care au fost elaborate pentru programa respectivă și care ar fi trebuit să vină în sprijinul elevilor, constat că sunt atât de complicate încât un elev de clasa V-a, a VI-a și a VII-a, pentru că ei sunt în acest moment beneficiari, se pierde în atâtea informații fără aplicabilitate. De multe ori la clasă am citit cu elevii, pentru că i-am simțit că sunt obosiți în timpul orei de predare. Erau atât de multe informații încât le-am văzut ochișorii pierduți și am zis "Stop, este momentul să facem o pauză ca să citim ceva minunat". Adică, am luat sub forma aceasta a jocului, am luat cuvântul "minunat", pentru a le atrage atenția și să fac un joc de rol cu ei, un joc de lectură, pentru a-i scoate din acea stare în care pierdeau contactul cu informațiile pe care le predăm. La limba și literatura română au fost voci la momentul acela, când s-a luat decizia aprobării, că este prea puțin ce este pus în programă. Părerile sunt împărțite, niciodată nu va fi toată lumea mulțumită, dar trebuie să ne gândim și cât poate duce un copil de 12-14 ani. Sunt copii care trebuie să aibă timp și să se joace, să citească o carte, să își dezvolte o abilitate, să facă un sport.

HotNews: Cam câte materii ar trebui să fie pentru a avea timp și de sport, și de citit. De exemplu, la clasa a VIII-a sunt 16.

Monica Anisie: Dacă aș spune câte discipline, m-ar acuza lumea că așa gândesc și doresc eu. Nu vreau să mă expun în sensul de a da o cifră, pentru că nu este cazul, având în vedere că această regândire a planurilor cadru va fi prin consultare publică. Nu eu sunt cea care să spună câte ar trebui, ci rezultatul consultării publice care va fi în curând.

HotNews: Referitor la Bacalaureat, există competențele acelea digitale, lingvistice și probele scrise. Sunt voci care spun că ar trebui diversificată paleta de examene scrise cu limbile străine, pentru că cele orale la care dai limbile străine sunt o formalitate. Cum vedeți examenul acesta?

Monica Anisie: Anul acesta sub nicio formă nu se poate schimbă nimic la bacalaureat. În 2016 am mai avut o consultare publică pe tema aceasta. Este prevăzut în lege modul în care se organizează bacalaureatul. Ori pentru a face o modificare pe structura bacalaureatului trebuie să fie o modificare pe lege. Au fost atunci voci care au spus că fie trebuie să scoatem acele competențe sau să le păstrăm dar cu note, a mai fost cândva și cu note, că în felul acesta i-am motiva pe elevi să învețe și să se pregătească mai bine și pentru acele compentențe. Au fost voci care au spus că nu sunt utile pentru elevi, prin urmare să le scoatem. Numai că există în felul acesta o consultare contradictorie, adică unii spun într-un fel, alții spun în alt fel. Trebuie până la urmă să iau o decizie. Cred că voi deschide și acest front, pentru că mai este o problemă legată de bacalaureat, pe care mi-au semnalat-o și în emailurile pe care le-am primit de la elevi. Este vorba de acea a treia probă scrisă, la alegere, în funcție de profil pentru liceele tehnologice, pentru liceele vocaționale. Ar trebui să le dăm posibilitatea să-și aleagă una dintre materiile la care ei s-au specializat. Îmi doresc să deschid și acest front pentru anul școlar următor. Nu pentru anul acesta. Anul acesta nu se poate face nicio modificare și nici nu sunt adepta modificărilor din timpul anului școlar, pentru că mi-am dorit întotdeauna să conturăm niște decizii pentru viitor, nu în timpul anului școlar să facem lucrul acesta.

HotNews: Le-ați promis profesorilor că veți tăia hârtiile. Ați făcut o comisie în acest sens. Ce le transmiteți profesorilor în privința formării profesionale, fiind de luat 90 de credite, fiind și formalități care trebuie parcurse pentru acele credite. Cum îi motivați pe profesorii care nu au neapărat o vocație pentru învățământ?


Monica Anisie: În primul rând, îmi doresc introducerea masteratului didactic, care era prevăzut în lege, dar care încă nu a fost aplicat. Am avut o discuție în sensul acesta și începând cu anul universitar următor măcar să pilotăm în 4-5 universități un astfel de program. Am inițiat acest demers de a tăia hârtiile pentru profesori, pentru că mulți colegi profesori s-au plâns că nu se preocupa de elevi, de realizarea unei fișe individuale pentru un copil care are nevoie mai mare, tocmai pentru că stă să completeze dosarul pentru comisia X, dosarul pentru comisia Y, tot felul de documente de pe o zi pe alta. Ca atare, am zis să luăm de pe umerii lor această povară, ca să nu mai aibă de ce să spună că nu au timp să se ocupe de elev. Am luat această măsură nu numai pentru profesor, ci și pentru elev.

HotNews: Practica pedagogică pe care o face fiecare absolvent de facultate care dorește să intre în sistemul de învățământ durează cam 3 săptămâni. Veți schimba ceva în acest sens?

Monica Anisie: Prin introducerea masteratului didactic tocmai aceasta este. Practica și faptul că ai un mentor care te îndrumă pe parcursul celor doi ani, mergi, predai...Eu am predat încă de când eram studentă. M-a ajutat foarte mult chiar și atunci când am dat examenul de titularizare. Deja cunoșteam lucruri pe care alți colegi de-ai mei nu le cunoșteau pentru că nu interacționaseră niciodată cu clasa decât la practica aceea despre care vorbiți dvs., de câteva ore predate sub supravegherea profesorului de la clasă și a profesorului îndrumător de la facultate. Noi avem profesori foarte bine pregătiți, sunt convinsă că din punct de vedere științific știu ce au de făcut, doar poate că pregătirea pedagogică lasă un pic de dorit.


HotNews: Examenul de titularizare nu e potrivit pentru școli. Fiecare școală primește de la inspectorat profesorii, iar profesorii sunt nevoiți să dea în fiecare an examen cu toate că iau note mari. Multe dintre catedre sunt rezervate. Cum veți rezolva problema catedrelor rezervate? Sunt câteva mii de catedre, nu două-trei la Sibiu și la București.

Monica Anisie: Aici sunt prevederi legale și după cum bine știți legea educației naționale, în forma ei inițială, prevedea un atfel de examen de titularizare. Numai că legea a fost modificată, la un an după adoptare, în forma care este astăzi. Inițial, legea prevedea ca fiecare unitate de învățământ să aleagă prin acest examen pe unitatea de învățământ și nu pe sistem. La momentul acesta nu putem deschide chiar toate fronturile, într-un mandat atât de scurt, dar îmi doresc ca prevederile din programul "România educată", care are și deschiderea aceasta pentru examenul de titularizare, să fie aplicate în scurt timp și să devină operaționale.

HotNews: Ce se întâmplă cu profesorii care nu reușesc să ia minimim 7 pentru a fi titularizați?

Monica Anisie: Este exact ca la elevii cu media de admitere sub 5. Îngrădești un drept al omului. Nu poți să vii cu măsuri discriminatorii. Nu poți să-i pedepsești pe elevi și să spui că dacă nu ai 5, nu ai ce să cauți în sistemul liceal, dar îi lăsăm pe profesori, pentru că au dreptul la muncă. Trebuie să gândim lucrurile în așa fel încât să existe un echilibru totuși.

HotNews: Fiecare schimbare implică multe nemulțumiri din partea sindicatelor. Ce le spuneți sindicatelor care deja vă cer consultări și 6% din PIB?

Monica Anisie: Sindicatelor le spun întâi de toate că mâine la ora 10.00 vom avea o discuție cu domnul premier și cu doamna vicepremier pe toate temele pe care le-au solicitat. Și le spun că fiind un om al sistemului, cadru didactic responsabil, nu voi avea în vedere să creez pasiuni în sistem, dar în același timp trebuie să facem ceva în așa fel încât lucrurile să se schimbe pentru ceea ce înseamnă copilul de astăzi. Copiii nu mai sunt la fel, au alte așteptări de la noi, profesorii au alte preocupări, sunt într-o altă eră. Îi văd pe copilași pasionați de alte lucruri.

HotNews: O ultimă întrebare se referă la unirea cercetării cu educația. Ce se întâmplă cu programele aflate în derulare și la care cercetarea trebuie să aducă bani.

Monica Anisie: Bugetul cercetării trebuie clar crescut, pentru că așa era angajamentul României. Nu putem face ce au făcut predecesorii și să ajungem să scădem bugetul cercetării. În loc să crească așa cum era prevăzut, a scăzut. Vom analiza toate proiectele pe care Ministerul Cercetării le avea în derulare, în așa fel încât să nu afectăm în niciun fel cercetarea. Este un domeniu atât de important. România trebuie să se devolte și nu se poate dezvolta decât prin cercetare. Toate studiile europene spun că cercetarea este baza unei societăți.

Citiți și:

Demisia poate fi o opțiune pentru Monica Anisie dacă nu va obține suficienți bani pentru Educație/ Ministrul Educației: Eu vin din sistem, mă întorc acolo INTERVIU

Numirile pe funcții de inspectori școlari și directori / Monica Anisie, ministrul Educației: Sper ca de anul viitor să realizăm concursuri și să încheiem contracte de management / Ce s-a întâmplat la București INTERVIU

Cum ar putea fi rezolvată problema supra-aglomerării din școli / Monica Anisie, ministrul Educației: Înființarea consorțiilor școlare ar putea fi soluția cea mai bună INTERVIU

Modificarea bacalaureatului. Monica Anisie, ministrul Educației: Deschid o consultare publică pe aceasta temă​ VIDEO INTERVIU






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.


















13620 vizualizari

  • +5 (7 voturi)    
    PSD a dat invatamantul inapoi cu 50 de ani! (Luni, 18 noiembrie 2019, 18:40)

    dihania [utilizator]

    Abramburica ar trebui cercetata penal pentru abuz de putere prin desfiintarea scolilor profesionale. Nici macar Ceausescu nu a luat o masura atat de proasta.

    Prin propria putere discretionara a imbogatit clienteala PSD ale asa-ziselor universitati de pe Dambovita, care cu 3000 de euro iti da acum o hartie igienica. A transformat multe familii in slugile bancilor imprumutandu-se sa-si faca copiii ingineri.

    Pentru asta ar trebui deschise dosare penale si judecati. Sa plateasca!

    NU TREBUIE TRECUT CU VEDEREA ASA USOR!
  • +4 (4 voturi)    
    meşteşug cu copii (Luni, 18 noiembrie 2019, 20:14)

    Ilenuca1 [utilizator]

    Dupa 4-5 ore / sapt. de romana si matematica (prin planul de invatamant, care aplica o filosofie a educatiei incremenita in timp, conform careia limba materna si matematica sunt fundamentale, deci, la aceste discipline trebuie turnata cea mai multa cat de complicata materie, de nivel universitar daca se poate, incepand din gimnaziu), copiii ajung acasa la temele de romana si matematica... MEŞTEŞUG DE TÂMPENIE!
    • +5 (5 voturi)    
      Stai linistit (Luni, 18 noiembrie 2019, 22:21)

      Maspp [utilizator] i-a raspuns lui Ilenuca1

      Nepotul meu in Germania sta la scoala 8 ore/zi de la 8 la 16. Ok, nu sta doar in banca, are 1 ora pauza de masa si ore pentru teme ( un fel de afterschool). Dar dpdv al orelor si al materiilor, mi se pare comunism curat. Deci li se baga pe gat 3 ore de franceza, 3 ore de engleza, 2 ore de spaniola. Si da, culmea au vreo 4 ore de germana si 3 ore de matematica ( sau 4 ore nu-mi mai aduc bine aminte). In rest o gramada de alte materii care la noi s-ar numi de umplutura. Insa, stilul de predare e mult mai bun, e si mai mult timp, e mai inovativ, combina mult matematica cu informatica. Dar sunt mult mai orientati pe partea practica. Eu as fi de acord ca copilul sa stea 7-8 ore la scoala dar cu un sistem mult mai relaxat ( pauze de 1-2 ore) si fara sa stea lipit in banca. Dar infrastructura scolara in Romania este la nivelul anilor 1960. Ca sa ajungi ca in Germania , trebuie investitii de zeci de miliarde in extinderea scolilor, cantine, spatii de recreere, etc. Sau daca ne tine buzunarul, la o scoala privata unde copilul chiar se poate dezvolta in directia in care doreste.
      • 0 (0 voturi)    
        pt. Massp (Miercuri, 20 noiembrie 2019, 2:46)

        Ilenuca1 [utilizator] i-a raspuns lui Maspp

        Îmi spui că greşesc, fiindcă în Germania e tot aşa, dar altfel, că greşesc când incriminez teoretizarea găunoasă fiindcă la ei totul este mult mai practic, aplicat...
        • 0 (0 voturi)    
          Eu spun ca problema nu sunt numarul de ore (Miercuri, 20 noiembrie 2019, 9:34)

          Maspp [utilizator] i-a raspuns lui Ilenuca1

          Ci modul de predare. In Germania la gimnaziu se fac 4 ore de matematica, 4 ore de Germana, 4 ore de biologie , 3 ore de Engleza, 4 ore de franceza, 2 ore de fizica, 2 ore de chimie, 2 ore de economie, 2 ore de sport, 1 ora religie, . Deci mult peste numarul de ore de scoala saptamanal din Romania.
  • +2 (6 voturi)    
    Atentie (Luni, 18 noiembrie 2019, 22:19)

    Fanel01 [utilizator]

    Copiii nu au timp de joaca din cauza temelor nu din cauza orelor de la scoala !
    • -1 (1 vot)    
      Corect (Marţi, 19 noiembrie 2019, 7:36)

      Maspp [utilizator] i-a raspuns lui Fanel01

      O prostie imensa este reducerea orelor de scoala. Normal ar fi fost sa se reduca numarul de ore de predare si sa se puna accent in orele ramase libere pe aprofundarea cunostintelor si teme. Caci aici e marea problema. Copiii nu fac teme acasa decat daca au parinti responsabili. De fapt corect ar fi ca numarul de ore de stat in scoala sa fie de la 8 la 16. Dar nu sa predai 8 ore, predai 5 ore si apoi masa, teme cu profesorul , pauze, etc. In mod sigur nivelul general al copiilor ar creste substantial. Dar ca sa faci asta, ai nevoie de infrastructura scolara, spatii adecvate pentru activitati recreative, de luat masa, etc, etc. Desteptul asta de Liviu Pop care a initiat legea trebuia sa vina cu fonduri de miliarde de euro pentru extinderea scolilor.
  • +2 (4 voturi)    
    hhaahaha (Luni, 18 noiembrie 2019, 22:49)

    Georgiana1995 [utilizator]

    "copiii să aibă timp să mai citească o carte" . Bună poanta,mi-a plăcut
  • 0 (2 voturi)    
    degeaba (Marţi, 19 noiembrie 2019, 7:42)

    Dedalus [utilizator]

    Nu intelege nimic aceasta doamna. Face aceeasi eroare pe care o fac oti de 30 de ani: se propteste in micro-management si ignora cauzele structurale.

    Aceleasi non-solutii la probleme care nici nu exista.

    In paralel cu ignorarea problemelor reale,

    ===

    Ce-i drept, nicin ministru al educatei nu are cum sa reformeze educatia si nici macar sa o imbunatateasca semnificativ. Cu atat mai putin unul cu mandat scurt.

    Educatia reflecta societatea. Schimbarile in societate determina schimbarile in educatie, nu invers.

    Eroarea comuna provine din considerarea unei scari de rationament nepotrivite: dificultatile la nivel de scoala provin din deficientele de orientare politica a tarii.

    Romania este o tara anti-piata, anti-concurentiala, etatista, interventionista. Cattimp aceasta optica va amane aceeasi, educatia va fi tot catastrofala, in ciuda unor cosmetizari sectoriale.


Abonare la comentarii cu RSS

Top 10 articole cele mai ...


Dosare blocate la tribunal



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by