Hotnews utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența Dumneavoastra pe site-ul nostru. Am actualizat politicile pentru a integra în acestea modificările specificate de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Va rugam sa cititi modul in care Hotnews.ro prelucreaza datele cu caracte personal. Prin continuarea navigării pe site-ul nostru confirmati acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform 
”Doi din cinci copii nu înțeleg ceea ce citesc. Avem un învățământ profesional și tehnic învechit care duce ca angajabilitate cel mult 30%. Adică unul din trei absolvenți de învățământ profesional și tehnic se angajează în domeniul în care s-a pregătit. Avem studenți puțini- 26% din populația din grupa de vârstă 30-34 de ani față de 40% media europeană. Și mai avem un număr foarte mic de adulți care învață în timpul vieții- de 10 ori mai puțini față de media europeană”, mai arată doamna Talpeș.
Potrivit acesteia, cea mai dureroasă parte e cea a preșcolarilor și școlarilor. ”Acolo România investește cel mai puțin-0.7% din PIB. Dacă la învățământul secundar stăm cât de cât bine (iar la cel terțiar suntem peste media europeană), metodele de predare din primul ciclu sunt învechite. Copiii nu se bucură deloc de școală. Suntem una din ultimele țări din punct de vedere al atractivității școlii pentru copii”, mai spune Măriuca Talpeș.
Una dintre soluții, în opinia ei ar fi creșterea salariilor profesorilor din această categorie. ”Ar trebui ca salariile lor să fie duble, pentru a-i încuraja pe cei mai buni studenți să rămână să predea!”, consideră doamna Talpeș.
Ea a venit și cu alte cifre: ”Până la clasa a 8-a pierdem cam 16% din copii. La liceu, cam 7% merg la licee vocaționale (muzică, balet, școli pedagocice), iar ceilalți se duc în învățământul profesional și tehnic- 49% și licee teoretice- 44%. Dar acest învățământ profesional și tehnic nu duce copiii în industrie. Ar trebui ca aceste școli să fie legate de angajatori reali, iar practica să fie făcută în mediul economic. Poate ar trebui să păstrăm doar acele licee care pregătesc meserii legate de tehnicile viitorului”, consideră doamna Talpeș.
Ce a mai spus marți, Măriuca Talpeș:
- Ajungem la clasa a 12-a și vedem ca doar 33% iau bacalaureatul. Ar trebui reluate practicile legate de ateliere propriu-zise, dar nu cum erau pe vremuri, ci ateliere de robotică, de meșteșuguri tradiționale șamd. Ar trebui ca mediul de afaceri să fie încurajat să investească în educație.
- Grosul meseriilor viitorului e legat de STIM. Cam 50% din meseriile care vor exista în viitor se nasc astăzi. Nu stăm rău în prezent ca procent al studenților STEM. Dar am coborât de pe locul 9 pe locul 20. Învățământul terțiar nu e legat de industrie. Ar trebui să avem o practică reală și de mai lungă durată. În inginerie ar fi nevoie de minim 3 luni de practică, iar în medicină cel puțin un an.
- În IT&C avem 7000 de studenți pe an. Nevoia pieței e de 10.000 pe an. Industria de IT e la 6% din PIB și noi estimăm că vom ajunge la 10% din PIB.
Potrivit documentului prezentat marți, România riscă să ajungă la un deficit de 1,1 milioane de persoane pe piața forței de muncă.
Intervenții cheie pentru creșterea participării pe piața muncii ar putea include:
• Intervenții timpurii pentru prevenirea șomajului de lungă durată al tinerilor
• Profilare a posturilor vacante / candidaților, consiliere și asistență în căutarea unui loc de muncă
• Recalificarea forței de muncă peste 50 de ani, în special în privința competențele digitale
• Subvenții pentru angajatori / potențiali angajați din anumite categorii
• Scheme angajare directă / creare de locuri de muncă
• Prelungirea duratei de activitate profesională și activarea parțială a pensionarilor (flexibilitatea
timpului și a condițiilor de muncă, pensionare graduală)
• Acoperirea unor deficite cu imigranții temporari și facilitarea "importului de creiere"
• Parteneriate între autoritățile statului, mediul de afaceri și comunitate, în special la nivel local
• Profilare a posturilor vacante / candidaților, consiliere și asistență în căutarea unui loc de muncă
• Recalificarea forței de muncă peste 50 de ani, în special în privința competențele digitale
• Subvenții pentru angajatori / potențiali angajați din anumite categorii
• Scheme angajare directă / creare de locuri de muncă
• Prelungirea duratei de activitate profesională și activarea parțială a pensionarilor (flexibilitatea
timpului și a condițiilor de muncă, pensionare graduală)
• Acoperirea unor deficite cu imigranții temporari și facilitarea "importului de creiere"
• Parteneriate între autoritățile statului, mediul de afaceri și comunitate, în special la nivel local
Documentul mai sugerează și alte propuneri, mai ales în privința tinerilor:
• condiționarea ajutorului de șomaj al absolvenților de liceu care nu au trecut bacalaureatul de înscrierea într-un program de ucenicie
• revizuire lege internship (prelungirea perioadei actuale 6 luni și facilități după o perioadă mai scurtă)
• mărire stagiu de practică obligatorie de cel puțin 2 ori
• încurajare program flexibil, part-time
MedLife susține informarea și educarea ca sursă principală de dezvoltare a unei minți sănătoase. De aceea, recomandăm informarea continuă cu ajutorul articolelor din secțiunea Educație!
