Redopuirea unei sticle cu vin vechi este o metodă care constă în scoaterea dopului de plută vechi, sau cu defecte și înlocuirea sa cu un nou dop, procedură făcută exclusiv de către producătorul vinului.
Cu toate că această metodă este practicată de multe decenii, astăzi ea este foarte rar întâlnită, din cauza suspiciunilor de fraudă. Recondiționarea este făcută atunci când dopul de plută se deteriorează, își pierde elasticitatea, integritatea structurală sau capacitatea de a ermetiza sticla. Din aceste cauze, aerul intră în sticlă și, pe lângă evaporarea vinului, accelerează oxidarea vinului, ducând la stricarea sa.
Extragerea dopului vechi
Procesul de redopuire sau recondiționare a dopului este unul relativ simplu. Sticlele sunt ținute pentru o perioadă de timp în poziție verticală, pentru a se permite depunerea sedimentelor din vin pe fundul sticlei. Gâtul sticlei este apoi curățat de praf cu o perie și o cârpă sterilă, pentru a preveni intrarea în sticlă a particulelor nedorite. Dopul este apoi scos cu ajutorul unui aparat de redopuire sau cu un dispozitiv special, cu două lamele metalice, asemănător unui tirbușon, numit „Butler’s Friend”. În această etapă, cel care face recondiționarea „injectează” sticla cu o mică cantitate de azot, pentru a proteja conținutul împotriva oxidării.
Foto 2: Butler’s Friend, dispozitivul pentru extragerea dopurilor vechi
Degustarea vinului din sticlă
Următorul pas presupune degustarea vinului pentru a vedea starea sa de sănătate și evoluție. Principalele probleme vizate sunt defectul de dop și oxidarea sau maderizarea, precum și alte probleme apărute în timpul păstrării în sticlă. Dacă vinul nu corespunde calitativ, sticla va fi refuzată, iar proprietarul sfătuit să o arunce. Dacă vinul corespunde din punct de vedere al stării de sănătate, reprezentantul cramei sau vinificatorul își va da acordul cu privire la continuarea procesului de recondiționare.
Completarea cu vin
Sticla de vin recondiționată va fi mai apoi completată cu vin din aceeași recoltă, atunci când este posibil. În cazul în care nu există posibilitatea completării cu vin din aceeași recoltă, se folosește vin din recolte cât mai apropiate, sau din recolte cu aceleași caracteristici. După completare, se adăuga o doză de dioxid de sulf, pentru protecția viitoare a vinului și se redopuieste, folosindu-se un dop de plută nou. Aplicarea capișonului, încheie procesul de recondiționare a dopului.
Certificatul de redopuire
Este extrem de important ca fiecare sticlă recondiționată să primească un certificat, în care să fie menționate data și locul în care a fost făcută redopuirea. Din cauza „injecției” de azot și dioxid de sulf, este recomandat ca sticla să nu fie desfăcută o perioadă de cel puțin 3-5 ani.
Producători internaționali care practică redopuirea
Printre cei mai importanți producători care au oferit servicii de recondiționare a dopului au fost Château Lafite Rothschild (dar astăzi nu mai folosește această practică), din Bordeaux, Franța și celebra cramă australiană Penfolds, producător ce deține și în prezent câteva „clinici” de recondiționare.
