In 8 noiembrie, Liga Asociatiilor Romano-Germane (LARG) a avut adunarea generala si de alegeri ale consiliului de conducere pe urmatorii 2 ani. N-a lipsit tema fierbinte a alegerilor parlamentare din 30 noiembrie. Pentru prima data in istorie, romanii de peste granite au candidati si din randurile lor, pentru Parlament si Senat. LARG insa nu e multumita de amestecarea „DIASPOREI” cu alte categorii de romani, ramasi istoric sau aflati la lucru peste granite si considera ca „romanilor din diaspora li s-a ingradit posibilitatea de a candida independent”.
- Punctul pe diaspora
In 8 noiembrie, fostul presedinte al Ligii LARG, Lucian Glass (Stuttgart) a predat stafeta lui Florin Zaheu (Stuttgart). Vicepresedinte a fost reales Alexandru Schäfer-Girleanu (Nürnberg). Presedinte onorific al Ligii este arhitectul Gheorghe Sasarman (München). Referinte despre istoricul si prezentul Ligii pot fi gasite in articolele „S-a votat Liga Sud“ http://www.rom2.de/modules.php?name=News&file=article&sid=1051, „Avem o Liga, ce facem cu ea?“ http://www.rom2.de/modules.php?name=News&file=article&sid=153 , pe site-urile www.agero-stuttgart.de si www.larg.de.
In comunicatul de presa al LARG se face distinctia intre diversele categorii de romani aflate in afara granitelor Romaniei, Liga insistand pe categoria celor „stabiliti definitiv in alte tari si care constituie diaspora romaneasca”. Acestei categorii i se atribuie mentinerea, pe vremea comunismului, a ideii „de libertate si democratie a poporului roman”, ca si „ajutorarea tarii sub multiple forme cat si la sprijinirea ei privind integrarea in structurile europene”.
„Tocmai de aceea, de ani de zile diaspora solicita sa fie reprezentata in Parlamentul Romaniei, dupa modelul celorlalte tari europene”, se mai spune in Comunicatul de presa din 11 noiembrie, transmis prin mail de purtatorul de cuvant al LARG, inginerul Emil Mateias. In comunicat se mai ataca lipsa de informare corecta in presa romaneasca, referitor la interesul de a candida al diasporei, precum si modul in care ar fi fost ingradita prin „Legea 35/2008 corelata cu Comunicatul Biroului Electoral” sansa unor candidati cu resedinta in strainatate.
- Domiciliu, resedinta, corespondenta
In Comunicat se mai puncteaza confuzia creata intre „domiciliu si resedinta”, care ar da cifre surprinzatoare referitoare la romanii care pot vota in afara granitelor: „194.920 cu drept de vot (in Europa 129.027)“. „Restul sunt ilegali, neavand domiciliu ori rezidenta !?“ se intreaba cei de la LARG. Deductia lor este ca „Romania nu respecta un drept fundamental al cetatenilor ei, si anume dreptul la vot. Astfel, datorita neintroduceri votului prin corespondenta (de ani de zile solicitat de noi), 80% dintre romanii de pretutindeni nu pot vota”.
„O modalitate moderna este votul electronic” se spune in Comunicatul LARG. Trebuie insa sa mentionez ca in Germania, acest gen de vot nu este practicat nici la alegerile locale, nici la cele parlamentare sau europene. Se face insa uz de votul prin corespondenta expediata prin posta. Cetateanul trebuie sa-si exprime aceasta optiune in scris si sub semnatura, anterior alegerilor vizate.
- Bani cu pompa
LARG mai reclama lipsa de mediatizare a candidatilor, biografiilor si platformelor electorale ale acestora. Liga se pozitioneaza distinct de interesele romanilor aflati la munca in strainatate, considerand ca drepturile acestor cetateni romani care „pompeaza bani in bancile romanesti” „sunt in primul rand asigurate prin legile Romaniei, prin legile tarii unde se afla, prin acordurile interstatale si prin legile Uniunii Europene“.
Evaluand impactul unor campanii din tarile cu noua imigratie romaneasca, cum sunt Spania si Italia, LARG considera ca „Problema imaginii Romaniei se putea rezolva cu mai putini bani si cu o eficienta mai mare”.
0
0
