Joi, 18 februarie, lla Roma a fost prezentat al unsprezecelea Raport anual "Observatorul roman cu privire la migraţie", editat de Centrul de Cercetare IDOS. Raportul prezintă un cadru complet cu privire la cetăţenii străini care s-au stabilit în regiunea Lazio şi în capitala Italiei. Autorii raportului apreciază că din ce în ce mai mulţi străini aleg să se stabilească în zona centrală a Italiei, iar românii se menţin pe primul loc, atât printre comunitari, cât şi la nivelul întregii populaţii migrante.
Trebuie precizat că, în calitate de membri ai Uniunii Europene, românii fac parte din categoria cetăţenilor mobili, dar, “din motive statistice”, ei sunt incluşi în rapoartele cu privire la imigraţie. În lipsa unei alte necesare încadrări, folosim încadrările oficiale.
Autorii raportului apreciază că din ce în ce mai mulţi străini aleg să se stabilească în zona centrală a Italiei, iar românii se menţin pe primul loc, atât printre comunitari, cât şi la nivelul întregii populaţii migrante.
Românii în Regiunea Lazio
La 1 ianuarie 2015 numărul imigranţilor din regiunea Lazio a ajuns la 626.524, adica 10,8% din întreaga populaţie a regiunii. Cei mai numeroşi sunt românii, care reprezintă 35,3 % din totalul ne-italienilor, cu 224.537 prezenţe.
"Este dificil să găsim un termen potrivit atunci când vorbim despre români în studiile statistice, pentru că sunt cetăţeni comunitari. Oricum, ei alcătuiesc de departe cele mai numeroase comunităţi de cetăţeni ne-italieni în majoritatea oraşelor din Regiunea Lazio”, a explicat pentru Hotnews.ro Ginevra Demaio, coordonatoarea echipei ştiinţifice care a redactat raportul.
În zona capitalei - aşa numită zonă metropolitană, care include şi suburbiile - trăiesc 176.077 de români, urmaţi la mare distanţă de filipinezi (42.516) şi bengalezi (30.020). Astfel, se remarcă faptul că mulţi conaţionali aleg să se stabilească în suburbiile capitalei, acolo unde găsesc chirii şi servicii mai ieftine.
89.000 de români la Roma
Şi la Roma numărul conaţionalilor noştri a crescut, ajungând la aproape 89.000 (mai precis 88.384) de înscrişi la Evidenţa Populaţiei (Anagrafe), cu doar 300 de noi înscrieri mai mult decât anul precedent. Pentru a face o comparaţie sugestivă, numărul românilor din capitala Italiei este echivalent cu cel al locuitorilor unui oraş mediu din România, cum ar fi Târgovişte.
“În ultimii ani am observat că prezenţa românilor în teritoriu este destul de uniformă, spre deosebire de alte comunităţi, care sunt enclavizate în anumite zone sau sectoare ale capitalei”, precizează Ginevra Demaio.
O altă caracteristică a românilor, explică expertul italian, este aşa numită că aşa numită “migraţie circulară” continuă: românii nu întrerup definitiv legăturile cu patria şi deseori aleg să-şi petreacă o parte a anului în Italia, iar alta în România.
23.000 de tineri în şcolile capitalei
Cât de bine integraţi sunt românii? “Comunitatea de români este bine integrată social în Italia, semnalele cele mai clare fiind prezenţa numeroasă a elevilor în şcolile din Lazio sau existenţa a numeroase asociaţii active în teritoriu”, răspunde coordonatoarea studiului.
Într-adevăr, numărul elevilor români din şcolile capitalei se menţine la o cotă ridicată: 23.206 de copii şi tineri români frecventează o instituţie de învăţământ de la Roma.
Integrare lingvistică
Un capitol din noul raport statistic este dedicat nivelului de cunoaştere a limbii italiene printre străini. Ca surpriză, observăm că, printre comunitarii rezidenţi, cei mai “buni la italiană” sunt polonezii, cu un nivel de înţelegere a limbii de 52,6%, urmaţi de români, cu 48, 2%.
Bineînţeles, în rândul imigranţilor, nivelul este invers proporţional cu vârsta. Tinerii care frecventează o şcoală reuşesc astfel să obţină în scurt timp un nivel avansat de cunoaştere a limbii, faţă de alte categorii de vârstă,
Românii la locul de muncă
Din cei 224.537 de români cu reşedinţa în regiunea Lazio, peste 100.000 (106.008) sunt angajaţi cu contract de muncă legal în diferite sectoare de activitate. Se observă şi un grad înalt de mobilitate în interiorul regiunii. Mulţi conaţionali care lucrează la Roma aleg să închirieze apartamente şi să se stabilească în localităţi limitrofe şi fac zilnic naveta către locul de muncă.
Numeros este şi grupul întreprinzătorilor români care şi-au deschis propria afacere la Roma. Numărul firmelor cu un patron român a ajuns la aproape 7.000, mai precis 6.986 de afaceri.
"Criza economică i-a afectat atât pe italieni, cât şi pe străini, iar situaţia încă nu s-a ameliorat”, precizează Ginevra Demaio.
Un alt bilanţ, sumbru de această dată, îi aşează pe români pe primul loc. Este vorba de statisticile referitoare la accidentele de muncă. În 2014 – anul la care se referă ultimele date disponibile, românii au fost victime în 16.000 de accidente, cele mai multe în secotrul construcţiilor. Dintre accidente, 38 au avut un deznodâmânt tragic, soldat cu decesul victimelor.
Alegerile locale din iunie: românii au drept de vot, dar lipseşte informaţia
La sfârşit, în dialogul cu Ginevra Demaio am adus în discuţie un aspect fundamental şi mai ales actual, legat de prezenţa românilor la Roma, dar şi în Italia, în general. La începutul luni iunie vor avea loc alegeri administrative în principalele oraşe ale Peninsulei. Românii, în calitate de cetăţeni comunitari, au dreptul să voteze şi să candideze pentru un fotoliu de consilier în primăriile italiene.
Ţinând cont de prezenţa numeroasă a conaţionalilor noştri la Roma, Torino, Milano sau în alte oraşe mai mici, cum apreciaţi nivelul de informare a electoratului român pentru următoarele alegeri?
“Cu siguranţă ar putea fi revăzut şi îmbunătăţit nivelul de informare cu privire la votul administrativ al cetăţenilor comunitari – comentează Ginevra Demaio. Ne putem întreba ce pot face în plus instituţiile, în primul rând cele locale italiene, pentru a încuraja participarea electorală. Pentru a vota, românii trebuie să se înscrie pe listele electorale, dar puţini ştiu acest lucru. Ar trebui ilustrate avantajele participării, dar în acelaşi timp nu putem ignora faptul că înşişi italienii au un nivel din ce în ce mai scăzut de interes faţă de politica instituţională”.
