Workshop. Monitorizarea și cercetarea mediului susțin securitatea națională

de     HotNews.ro
Marţi, 5 noiembrie 2019, 13:36 Actualitate | Cultură


Instrumente de modelare a proceselor de interfaţă Apă – Sol – Plante – Aer pentru administrarea inteligentă şi durabilă a bazinelor hidrografice şi a ecosistemelor dependente de apa subterană la multiple scări spaţio-temporale în condiţiile schimbărilor climatice, INTER-ASPA” este un proiect complex realizat în consorţii CDI (PCCDI) cu șapte parteneri organizaționali.

Divizia de științe sociale a Institutului de Cercetări al Universității din București – ICUB și un grup de centre de cercetare din Universitatea din București implicate în proiectul INTER-ASPA organizează în 9 și 10 noiembrie o întâlnire de lucru cu 24 de participanți având următoarele obiective:

  • Evaluarea detaliată a necesității asocierii monitoringului integrat al mediului politicii de securitate națională a României,

  • Evaluarea oportunității inițierii acțunilor susținute de comunicare coerentă a priorităților legate de starea naturii din spațiul cunoașterii academice spre cel decizional,

  • Evaluarea fezabilității includerii pe termen mediu a unor priorități legate de starea capitalului natural pe agenda decidenților din zona securității naționale

Programul detaliat al workshopului poate fi descărcat de aici

Importanța workshopului

Alinierea corectă, bazată pe cunoaștere științifică solidă și pe măsurători credibile, a realității complexe a sistemelor socio-ecologice în ce privește componenta lor naturală (resurse și servicii naturale neregenerabile și regenerabile) cu riscurile de securitate la scări locale, regionale, naționale și transnaționale (evaluate în termeni de destabilizare economică, socială și instituțională), poate duce la prioritizarea în prim planul agendei decidenților a obiectivelor legate de aceste resurse, generic numite ca fiind de mediu. Prioritizarea sus pe agendă a problemelor de mediu și finanțarea prioritară nu sunt obiective valoroase în sine, dar sunt obiective corecte când analiza ar conduce la concluzia că riscurile de securitate sunt mari.

Situația actuală a sistemelor de monitorizare a mediului

Situația actuală a sistemelor de producere a datelor cu privire la apă, sol și resurse regenerabile (ecosisteme, servicii ecosistemice) este extrem de precară din varii considerente instituționale și culturale (între care fragmentarea ideatică rezultată din mecanismele generale care duc la hiperspecializare științifică joacă și ele un rol), iar monitorizarea proceselor de interfață dintre diferitele compartimente abordate sectoriale este cu totul absentă în România. Singurele sisteme de monitoring mulțumitoare sunt cel susținute de Administrația Națională de Meteorologie și ICAS, fără însă ca acesta să includă module dedicate cuplajului cu alte sisteme de monitoring. În celealte componente ale sistemului național de monitoring există un blocaj organizațional în stadii imature de abordare a problemelor de interes public, adesea activitatea fiind orientată spre interese economice punctuale și grupale, cu rezultatul net erodarea ireversibilă a capitalului natural. Arenele de acțiune care ar putea stimula evoluția organizațională în aceste domenii sunt afectate de starea generală precară a capitalului social și simbolic din România, neputându-se derula proceduri eficiente de luare a unor decizii în interesul cetățeanului datorită încrederii sociale prea scăzute și a perturbării ierarhiilor de merit relevante (cine deține cunoaștere științifică relevantă, cine are autoritate managerială reală, cine e responsabil legal pentru degradare naturală și instituțională, etc).

Este posibilă sccelerarea evoluției instituționale în domeniul monitorizării mediului ?

Având în vedere situația actuală o posibilitate de deblocare a evoluției pozitive a sistemului de monitorizare, împreună cu cel de producere a cunoașterii științifice relevante pentru managementul integrat al resurselor naturale, fără de care nu are nici o utilitate, ar putea fi asocierea sa cu aspecte legate de securitatea națională, așa cum s-a făcut în cazul problemei corupției generalizate. Întâlnirea de lucru din 9 și 10 noiembrie va furniza o sinteză academică utilizabilă pentru inițierea discuțiilor în acest sens.

Modul de organizare a workshopului

Prima zi a workshop-ului este dedicată, pe de o parte, prezentării ideilor aflate în circulație pe plan internațional, comparării lor cu situația din România, de către specialiști în studii de securitate și în analiză și dezvoltare instituțională și, pe de altă parte, adaptării lor de către experții cu competențe în principalele tipuri de monitorizare sectorială, de către specialiștii în modelare integrată a proceselor naturale și de către specialiștii în managementul integrat resurselor naturale. Evenimentele legate de mediu (resurse și servicii naturale) cu riscuri de securitate mari pot fi privite ca parte a situațiilor din arenele de acțiune ostromiene aflate pe gradientul dintre un bun management la resurselor naturale și un management catastrofal al resurselor naturale. Din punct de vedere teoretic de stabilit este de la ce poziție pe acest gradient și de la ce nivel ierarhic (sau scară spațio-temporală) în sus un eveniment de mediu care perturbă sistemul socio-ecologic depășește reziliența sa de o manieră care nu poate fi absorbită / tamponată fără perturbări grave, fără riscuri majore la scară națională.

În prima parte a celei de a doua zi a workshop-ului va avea loc o discuție structurată de grup pentru a afla opiniile și preferințele experților1 cu privire la necesitatea și oportunitatea asocierii cu securitatea națională a unor aspecte legate de monitorizare și modelarea integrată a proceselor care susțin producția de resurse neregenerabile și regenerabile relevante pentru proiectul INTER-ASPA. Obiectivul acestei sesiuni este stabilirea unei liste de priorități pentru asocierea cu securitatea națională a celor mai critice aspecte naturale și instituționale legate de mediu. Lista de priorități este cea care credem că va necesita atenție specială la nivel național, finanțare prioritară, și nu va reflecta interese înguste de breaslă disciplinară științifică, economice (ale unor firme și ong-uri de consultanță), sau ale instituțiilor care fac cercetare și monitoring, problematica fiind decuplată principial de cea a dezvoltării generale a sistemului de cercetare sau academic într-o abordare strict sectorială.

În a doua parte a celei de a doua zi a workshopului se va produce prin discuție structurată de grup care să producă idei noi2 pentru o agendă de cercetare aplicativă și prelegislativă care să răspundă primelor trei priorități din lista stabilită în prima partea zilei. Această agendă de cercetare va fi inclusă în agenda de cercetare 2020-2030, livrabilul instituțional final al proiectului INTER-ASPA.

La finalul celei de a doua zi se vor stabili contributorii și structura detaliată a unui raport care va conține rezultatele și recomandările workshopului. Raportul se va redacta în termen de două săptămâni de la finalizarea workshopului, va fi trimis către instituțiile relevante din România (Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Apărării Naționale, Parlamentul României), va fi făcut public și va fi diseminat pe canalele de comunicare relevante.

Bibliografie

Abrahams D., 2019, From discourse to policy: US policy communities’ perceptions of and approaches to climate change and security, Conflict, Security & Development, 19, 4: 323-345

Bengtsson L., M. Rhinard, 2019, Securitisation across borders: the case of ‘health security’cooperation in the European Union, West European Politics, 42, 2: 346-368

Buzan B., O. Waever, 2009, Macrosecuritisation and security constellations: reconsidering scale in securitisation theory, Review of International Studies, 35: 253-276

Floyd R., 2019, Collective securitisation in the EU: normative dimensions, West European Politics, 42, 2: 391-412

Floyd R., 2015, Global climate security governance: a case of institutional and ideational fragmentation, Conflict, Security & Development, 15, 2: 119-146

Gerosideris C., 2019, Perceptions of climate change as a security issue in the case of Greece: an application of Q-methodology in security studies, PhD theses, Keele University, http://eprints.keele.ac.uk/6488/1/GerosiderisPhD2019.pdf, downloaded in 21st October 2019

Giesen van de E., 2011, Horn of Africa – Environmental Security Assessment, Institute for Environmental Security, The Hague, The Netherlands

Hakala E., Lahde V., Majava A., Toivanen T., Vaden T., Jarvensivu P., Eronen J. T., 2019a, A lot of talk, but little action – the blind spots of Nordic environmental security policy, Sustainability, 11 : 2379

Hakala E., Lahde V., Majava A., Toivanen T., Vaden T., Jarvensivu P., Eronen J. T., 2019b, Northern warning lights: ambiguities of environmental security in Finland and Sweden, Sustainability, 11 : 2228

Hayes J., Knox-Hayes J., 2014, Security in climate change discourse: analyzing the divergence between US and EU approaches to policy, Global Environmental Politics, 14, 2: 82-101

Phi H. D., Huong N. V., Tuan H. A., Huynh N. X, 2019, Management of nontraditional security: a new approach, International Journal of Engineering, Applied and Management Sciences Paradigms, 54, 1: 253-262

Ratner B. D., Sims R., Stocking M., Toth F., Bierbaum R., 2018, Environmental security: dimensions and priorities, Global Environment Facility (GEF) Danang, Vietnam.

Stoett P., 2005, Environmental Security in Post-Dayton Bosnia and Herzegovina, Paper presented to the Annual Meeting of the Canadian Political Science Association

Tanche A., 2019, What can cooperation in the Black Sea Region teach us about Securitization Theory, Master Theses, Goteborgs Universitet, Department of Political Science

Zulean M., 2012, Social science for public policy, Habilitation Dissertation, University of Bucharest

Zulean M., Andreescu L., Gheorghiu R., Roescu A. M., Curaj A., 2017, Romanian public administration reform 2.0: using innovative foresight methodologies to engage stakeholders and the public, Foresight, 19, 3: 261-279

Zulean M., Prelipcean G., 2013, Emergency preparedness in Romania: dynamics, shortcomings and policy proposals, Technological Forecasting & Social Change, 80: 1714-1724

1\u0002 Eng. “focus grup”.

2\u0002 Eng. “brain storming”







Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.


















223 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by