“Stalinism pentru eternitate”, fundamentala lucrare a profesorului Vladimir Tismaneanu despre comunismul romanesc, a aparut intr-o noua editie la editura Humanitas. Cartea va fi lansata sambata, 31 mai, ora 12 00, la Bookfest.
Mai jos puteti urmari o scurta discutie despre sursele si receptarea cartii.
- Au exista doua discursuri, unul in strainatate, altul in tara despre abordarea din cartea “Stalinism pentru eternitate”. De pilda, intr-un dictionar al comunismului aparut la Princeton University Press, capitolul despre PCR este scris de raposatul profesor si academician Florin Constatiniu. In acest capitol se face o referire foarte elogioasa cartii. In aceeasi vreme, in tara, nu Florin Constantiniu, dar oameni apropiati directiei sale de interpretare a comunismului romanesc au expus rezerve mai mult sau mai putin pronuntate. In urma cu 9 ani cand s-a lansat cartea, in precedenta editie, au luat cuvantul doi istorici, unul, Adrian Cioroianu, era ministru de externe, celalalt, Mihai Razvan Ungureanu, avea sa devina ministru de externe, s-au situat pe pozitia cartii. Cartea a fost insa atacata de directia pe care eu o numesc national-stalinista care neaga continuitatea intre cele trei momente din istoria PCR – momentul clandestinitatii, momentul iesirii din clandestinitate si al stalinizarii si, cele de-al treilea, vaga si mai putin vaga desovietizare. Exista o paradigma interpretativa, care vine din scoala lui Ilie Ceausescu, care sustine ca dupa venirea lui N Ceausescu la putere se produce o cezura, un fenomen de autonomizare pana la o autentica etnicizare a comunismului romanesc.[...] Ce spun in aceasta carte, in paradigma pe care o propun, a continuitatii stalinismului, este ca nici una dintre institutiile esentiale ale stalinismului nu a fost zdruncinata in cele 4 decenii de comunism. Partidul a ramas partid, propaganda a ramas propaganda, economia planificata a ramas economie planificata, Securitatea a ramas Securitate. Ceausescu era un stalinist suta la suta.
- Tranzitia a fost un “esec jalnic” pana in 2005-2006. Nu spun deci ca primul an al lui Basescu a fost un succes absolut. Inceputul unei ireversibile tranzitii democratice are mai multe momente. Primul moment, care nu poate fi negat este sub administratia Constantinescu si s-a concretizat in orientarea ferma pro-NATO. Ar trebui sa vorbim probabil despre administratia Contantinescu-Plesu. Fara Andrei Plesu ca ministru de externenu sunt convins ca multe lucruri ar fi fost atat de categorice. Conteaza evident rolul presedintelui Constantinescu si nu-l putem nega. Am alte probleme cu dl Constantinescu, printre altele faptul ca decomunizarea a fost amanata cu 10 ani. Legea propusa de IICCMER a fost trecuta in mai 2012, inainte de prabusirea Guvernului Ungureanu. Pe baza acestei legi, este vorba de legea imprescribilitatii crimelor impotriva umanitatii si a omorului deosebit de grav, noua conducere a IICCMER a putut sa-l trimita in judecata pe Visinescu sau pe Ficioru. Se spune ca Raportul Final n-a avut nici un efect. Ba da, de pilda cea mai spectaculoasa actiune mediatica anticomunista este rezultatul unei legi propusa in perioada Guvenului Boc. Am citit ca dl Ponta a spus ca Raportul Final este o gluma si ca va fi facut un altul, o sa vedeti ce raport o sa facem, spune el. Nu trebuie sa fac un exercitiu prea complicat de imaginatie ca sa-mi dau seama ca nu va mai aparea niciunul.
Despre arhivele Comitetului Central al PCR. Scrisesem deja despre comunismul romanesc inainte de 1989. Un foarte bun prieten, Matei Calinescu, mi-a spus sa nu public ceea ce scrisesem pana atunci pentru ca se baza fie pe surse secundare, fie pe surse orale. E pacat, spunea el, sa nu publici pe baza de arhive. Descriu in continuare putin cautarea arhivelor. Le-am gasit, dar a durat. In noaptea de 21 spre 22 decembrie 1989, din cladirea CC al PCR au plecat camioane incarcate cu arhiva CC, arhiva in care nu se putea intra decat cu semnatura secretarului general. Unde au plecat? Mai intai m-au trimis la Pitesti, dar n-am gasit acolo nimic important. In final am aflat ca se gaseau la Marele Stat Major. In 1993, folosind toate canalele posibile si imposibile, am reusit sa obtin intrarea sa citesc aceste arhive – cu doi soldati permanent in sala. Am fost primul cititor al lor. Am descoprit o serie de lucruri importante, dar nici una dintre ipotezele mari pe care le formulasem anterior nu a fost zguduita de ceea ce am gasit acolo. Daca cienva crede ca va gasi in aceste arhive decizii privind executiile, de pilda, se inseala. Un politolog america spunea odata: “Adevaratele decizii au fost luate de doi, trei indivizi care se plimbau seara intr-o padure, langa lac.”In momentul de fata, arhivele nationale ale Romaniei sunt decalsificate si, la fel, arhiva Securitatii, peste doua milioane de dosare sunt la CNSAS. Nu stiu despre arhivele DIE, unde apar acele faimoase documente de importanta nationala, Dumnezeu cu mila!
„În Stalinism pentru eternitate, făcând istoria politică a comunismului românesc, Vladimir Tismăneanu consacră un tip de analiză intens etică şi pasională, în care competenţa istorică se împleteşte strâns cu experienţa personală şi cu revendicarea dreptului sentimentelor morale de a avea o voce în istorie. Prin stilul pasionat al analizelor sale, el încearcă să ofere o voce publică sentimentelor pe care istoria secolului trecut le înecase în dispreţ: bunele sentimente morale.“ (Horia-Roman PATAPIEVICI)
Despre carte:
„Vladimir Tismăneanu este un Marcel Proust al comunismului românesc.“ (Mircea CĂRTĂRESCU)
„Rodul a douăzeci şi cinci de ani de reflecţie pe marginea comunismului românesc, volumul lui Vladimir Tismăneanu este sortit clasicizării: cea mai profundă şi bine informată istorie a sectei iluminate bolşevice din România de la origini până azi, cartea de faţă e o veritabilă capodoperă.“ (Mircea MIHĂIEŞ)
„Comunismul a fost o experienţă esenţială a secolului XX, o experienţă pe cât de coşmarescă, pe atât de importantă. Comunismul ne-a marcat pe toţi, ne-a mutilat pe toţi. Încă nu dispunem de o istorie integrală a partidului comunist polonez. Nu s-a scris încă – în pofida multor publicaţii preţioase – o istorie profesionistă a guvernelor comuniste din ţara noastră. Vladimir Tismăneanu, reputat istoric si analist româno-american, a scris o istorie a comunismului din România care se citeşte dintr-o singură suflare. În fond, această istorie este varianta românească a destinului nostru comun, am putea chiar spune – e Polonia reflectată în oglinda strâmbă a lui Dracula.“ (Adam MICHNIK)
„Stalinism pentru eternitate este prima sinteză remarcabilă de istorie a comunismului autohton, care îmbină adecvat trei mari categorii de izvoare istorice: documentele de arhivă, sursele deschise (documentele de partid), mărturiile orale. Se adaugă explorarea unei impresionante literaturi de specialitate, care plasează comunismul românesc în contextul său est-european şi îi surprinde evoluţia în conexiune cu desfăşurările de la Moscova şi din întreg spaţiul sovietic. Nu în ultimul rând, este o istorie a comunismului din România cu o puternică dimensiune comparatistă.“ (Cristian VASILE)
„Această carte e rezultatul a circa 25 spre 30 de ani de pasiune, aproape obsesie, în sensul bun, de scormonire a trecutului. Atunci când am început să mă ocup de comunismul românesc, se ocupa şi el de mine, drept care am plecat din România şi am lăsat o ţară şi o familie aici. Stalinism pentru eternitate este încununarea unui proiect ştiinţific şi în egală măsură încununarea unui proiect moral. Am convingerea că a cunoaşte ce s-a petrecut în secolul XX – comunismul în general, comunismul în particular, fascismul, totalitarismul –, a cunoaşte aceste tragedii este o obligaţie morală, pentru o umanitate care doreşte să iasă din coşmar.“ (Vladimir TISMĂNEANU)
„O îmbinare de rigoare ştiinţifică, mânie şi durere, Stalinism pentru eternitate explică de ce îi este atât de greu României să devină o ţară normală.“ (David-Pryce JONES)
Citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro
