Infecția anterioară cu un alt virus, citomegalovirusul, dar și diversitatea genetică a populațiilor umane joacă un rol în răspunsurile imunitare variabile la Covid-19, potrivit unui studiu publicat miercuri în revista Nature.
Oamenii de știință francezi (Institut Pasteur, CNRS, Collège de France), susținuți de cercetători internaționali, au studiat variațiile răspunsurilor imune la SARS-CoV-2 în funcție de origine.
Aceștia au expus la virus celule sanguine imune obținute de la 222 de donatori sănătoși din Africa Centrală, Europa de Vest și Asia de Est, scrie AFP.
Prin secvențierea ARN-ului din celule individuale, au analizat răspunsurile la SARS-CoV-2 a 22 de tipuri de celule sanguine și au combinat aceste rezultate cu informații serologice și genetice referitoare la aceleași persoane.
Ca urmare, oamenii de știință au identificat aproximativ 900 de gene care se comportă diferit la diferite populații. Potrivit acestora, aceste variații se datorează în principal compoziției celulare a sângelui.
Unul dintre factorii care influențează aceste diferențe celulare este expunerea la citomegalovirus (o infecție în general inofensivă din familia herpesului). 99% din populația Africii Centrale este seropozitivă la citomegalovirus, în comparație cu 50% din populația Asiei de Est și 32% din europeni.
Prin urmare, infecția latentă cu citomegalovirus ar putea crește riscul de severitate la Covid.
Unicitatea genetică joacă, de asemenea, un rol: aceasta controlează expresia a aproximativ 1.200 de gene ca răspuns la Covid, potrivit studiului.
Astfel, „selecția naturală a influențat răspunsurile imunitare actuale la SARS-CoV-2, în special la persoanele de origine est-asiatică, unde coronavirusurile au determinat o selecție în urmă cu aproximativ 25.000 de ani”, potrivit lui Maxime Rotival (Pasteur), coautor principal împreună cu Lluis Quintana-Murci.
Studiul stabilește, de asemenea, o legătură între un element al moștenirii preistorice și disparitățile imunitare. Între 1,5 și 2% din genele europenilor și asiaticilor provin de la neanderthalieni.
Comparând unele dintre rezultatele lor cu genomul neanderthalienilor, oamenii de știință au descoperit zeci de gene care afectează mecanismele antivirale și care sunt rezultatul unor încrucișări străvechi între neanderthalieni și Homo sapiens.
Această lucrare este o nouă ilustrare a contribuției pe care genetica o poate aduce la înțelegerea pandemiei. De asemenea, la jumătatea lunii iulie, un studiu publicat în Nature a arătat că persoanele care poartă o anumită variantă genetică au de două ori mai multe șanse să nu se îmbolnăvească atunci când contractează Covid-19.
Paleogenetica își confirmă, de asemenea, interesul. În 2020, cu doi ani înainte de a primi Premiul Nobel pentru Medicină, suedezul Svante Pääbo, împreună cu alți cercetători, a identificat prezența unei anumite porțiuni de ADN, moștenită de la omul de Neanderthal, la pacienții cei mai grav bolnavi de Covid.
Această porțiune de ADN este mai frecventă la populațiile din Asia de Sud.
