În Suedia, persoanele de origine străină fac parte dintre grupurile cele mai afectate de coronavirus, un fenomen pe care autoritățile încearcă să-l controleze prin intermediul campaniilor de comunicare în limbile imigranților, scrie AFP. În Stockholm, persoanele de origine străină reprezintă peste 40% din totalul cazurilor de coronavirus.
Acest regat cu 10,3 milioane de locuitori, cunoscut pentru politica sa generoasă de primire, a acordat azil și dreptul la reîntregirea familiei pentru peste 400.000 de persoane între 2010 și 2019, potrivit serviciului pentru imigrație. Depășită de afluxul de migranți, țara a restabilit la sfârșitul lui 2015 controalele la frontiere și a înăsprit condițiile de primire.
Dar, pentru numeroși dintre acești migranți, integrarea a fost dificilă: mii de imigranți nu stăpânesc limba suedeză și se regăsesc astăzi fără locuri de muncă, pe o piață a muncii înalt calificată.
Astfel încât sfârșesc prin a se instala în cartiere defavorizate la periferia marilor orașe, unde se vorbește prea puțin suedeza și unde șomajul și criminalitatea sunt ridicate.
Agenția pentru sănătate publică a acestei țări a arătat în această săptămână că rezidenții suedezi născuți în Somalia sunt suprareprezentanți în rândul persoanelor care au nevoie de îngrijiri medicale din cauza Covid-19 - urmați de cei născuți în Irak, Siria, Finlanda și Turcia.
"Trebuie să ajungem mai bine la aceste grupuri cu diferitele tipuri de mesaje pentru a le proteja mai bine", a afirmat epidemiologul Anders Tegnell, care a precizat că nu cunoaște motivele acestei suprareprezentări.
În Stockholm, epicentrul epidemiei din Suedia, persoanele de origine străină reprezintă peste 40% dintre cele 13.000 de cazuri de coronavirus înregistrate până în prezent.
Datele prezentate săptămâna trecută de autoritățile sanitare din regiune arată că în cartierele cele mai sărace ale orașului - denumite și "zonele vulnerabile" - se înregistrează o creștere mai importantă de cazuri de coronavirus decât în alte părți.
Peste 550.000 de persoane trăiesc în prezent într-una dintre aceste 61 de zone, în întreaga țară, potrivit unui raport comandat în 2019 de Global Village, un ONG pentru apărarea drepturilor.
Dacă imigranții (născuți în străinătate sau cu părinți născuți în străinătate) reprezintă 24,9% din populația națională, rata urcă la 74% în aceste "zone vulnerabile".
Campanii de sensibilizare în 20 de limbi
La Jakobsberg - un cartier sărac din nord-vestul Stockholmului - un grup de șapte adolescenți începe, sub soarele primăvăratic, turneul de informare pentru a avertiza locuitorii despre pericolele legate de coronavirus.
Cu veste vernil și broșuri de informare în mâini, fiecare dintre acești "tineri ambasadori" angajați de primărie încearcă să alerteze trecătorii.
"Încercăm înainte de toate să ajungem la cei care nu înțeleg ce se întâmplă în presa suedeză", a explicat Mustafa Jasem, 17 ani.
Pliantele sunt disponibile în circa 20 de limbi, printre care rusă, finlandeză, tigrinya, somali, arabă etc.
Autoritățile se bazează și pe cluburile sportive și asociațiile culturale pentru a comunica pericolele.
Rețelele sociale și ierarhiile de putere
Informarea rămâne esențială în strategia Suediei de a lupta împotriva coronavirusului.
Până în prezent, țara nordică a adoptat o abordare mai suplă decât alte țări europene în fața epidemiei. Autoritățile sanitare au făcut apel la "responsabilitatea" cetățenilor: distanțarea socială, reguli stricte de igienă, izolare în caz de simptome.
Singurele constrângeri majore: au fost interzise adunările de peste 50 de persoane și vizitele în azilurile de bătrâni.
La sfârșitul lui martie, Ordinul doctorilor somalezo-suedezi a semnalat că din primele 15 decese în Stockholm șase au vizat persoane de origină somaleză.
Interogat de televiziunea publică suedeză, Jihan Mohamed, doctor și membru în consiliul de administrație al asociației, a explicat că informații nu erau disponibile în somaleză la începutul crizei sanitare, dar și că alți factori ar putea juca un rol.
În condițiile în care Suedia are una dintre cele mai mari rate europene de gospodării formate dintr-o singură persoană, în comunitatea somaleză "mai multe generații pot trăi în același apartament", a arătat ea.
Hamid Zafar, fost director de școală în Göteborg și născut în Afganistan, lipsa de informare nu este principala cauză a problemei - este vorba mai degrabă de absența înțelegerii autorităților în privința acestor populații cu modele sociale uneori diferite.
Pentru unele dintre ele, a nu vizita persoanele în vârstă este de neconceput.
Dar adevăratul "unghi mort" al puterilor publice, spune el, rezidă în faptul că unele grupuri au propriile rețele sociale, propriile ierarhii de putere și lideri.
19
14
