Scenariile optimist, median și pesimist pentru pandemia de coronavirus în România / Maxim 2.000 de decese în cel mai negru scenariu (modelare matematică)

de R.M.     HotNews.ro
Marţi, 14 aprilie 2020, 13:28 Actualitate | Coronavirus


Evolutie numar decese Covid
Foto: github
 documente
(14 Apr 2020) PDF, 1MB
Cel mai pesimist scenariu privind evoluția pandemiei de coronavirus în România indică un număr de decese cuprins între 1.800 și 2.000, cu 20.000 de cazuri de infectare în prima săptămână din luna mai, dar fără aplatizarea curbei, arată un studiu efectuat de o echipă de profesori de la Academia de Studii Economice, pe baza programelor și datelor disponibile pe platforma github.com.

Studiul poate fi consultat integral în documentul atașat sau pe platforma github.com.

Care sunt cele trei scenarii privind evoluția numărului de cazuri confirmate pentru următoarea lună:
  • Scenariul optimist – conform căruia în prima săptămână din mai, numărul de cazuri confirmate ar putea ajunge la 10.000-12.000, iar curba ar începe să se aplatizeze (conform modelelor SEIR-CHD, NLS).
  • Scenariul median – conform căruia, în prima săptămână din mai, numărul de cazuri confirmate ar putea ajunge la 15.000, fără aplatizarea curbei (modelele LSTM_RO, ARIMA_RO_2).
  • Scenariul pesimist - conform căruia, în prima săptămână din mai, numărul de cazuri confirmate ar putea ajunge la 20.000, fără aplatizarea curbei (modelul ARIMA_RO_1).

Care sunt cele trei scenarii în ceea ce privește numărul de decese:
  • Scenariul optimist – conform căruia, în prima săptămână din mai, numărul de decese ar putea ajunge la 600 iar curba ar începe să se aplatizeze (conform modelului ARIMA_RO_2).
  • Scenariul median – conform căruia, în prima săptămână din mai, numărul de decese ar putea ajunge la 1.400 (modelele LSTM_RO, SEIR-HCD).
  • Scenariul pesimist - conform căruia, în prima săptămână din mai, numărul de decese ar putea ajunge la 1.800-2.000 (modelele ARIMA_RO_1, NLS).

Ce modele au folosit cercetătorii:

Modele statistice
  • • Modele autoregresive: Auto Regressive Integrated Moving Average (ARIMA) aplicat datelor epidemiologice de la Johns Hopkins pentru a determina tendința prevalenței și incidenței COVID-20193;
  • • Poisson Autoregressive Model4;
  • • Modele de tip panel cu erori autoregresive de ordinul 1-AR(1)5.
Modele epidemiologice
  • • Susceptible-Infected-Recovered-Dead (SIRD) model6;
  • • Stan time-varying latent variable model of COVID-19 spread7.
Bazele de date utilizate

Datele folosite pentru această cercetare provin din surse multiple:
  • Baza de date de la Johns Hopkins University, care agregă zilnic la nivel mondial informațiile referitoare la cazurile confirmate și decesele cauzate de Covid-19 (https://coronavirus.jhu.edu/map.html ), în perioada 22 ianuarie 2020-7 aprilie 2020.
  • Baza de date realizată de echipa de cercetare pe baza comunicatelor zilnice oferite de către Grupul de Comunicare Strategică, disponibile pe site-ul Ministerului Afacerilor Interne (www.mai.gov.ro). Baza de date cuprinde următoarele variabile:

Limitări ale studiului, potrivit autorilor:
  • Serii de date disponibile pentru România au lungime temporală relativ redusă, ceea ce poate duce la predicții eronate.
  • Predicțiile obținute pe baza modelelor prezentate aici se bazează pe ipoteza implicită că evoluțiile din trecut se vor replica în viitor.
  • Incidența virusului SARS-Cov2 este diferită pe grupe de vîrstă și pentru diferite patologii; existența acestor informații suplimentare ar aduce o îmbunătățire a gradului de acuratețe a predicțiilor.
  • Nu se poate estima cu acuratețe gradul de conformare a cetățenilor la restricțiile impuse de autorități, prin ordonanțe militare.

Autorii studiului publicat pe github:
  • Prof. univ. dr. Daniel Traian Pele (coordonator), Prof. univ. dr. Miruna Mazurencu-Marinescu-Pele, Conf. univ. dr. Vasile Alecsandru Strat, Prof. univ. dr. Ileana Gabriela Niculescu-Aron, Asist. univ.dr. Raluca Dana Căplescu, Student Ionuț Alexandru Popescu, Masterand Raul Cristian Bâg, Masterand Marius-Valentin Cristian, Masterand Ionela Argentina Andrei.

Studiul nu a beneficiat de finanțare publică sau privată, autorii contribuind în mod voluntar la realizarea cercetării






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















10717 vizualizari

  • 0 (6 voturi)    
    Si in iunie? (Marţi, 14 aprilie 2020, 13:43)

    vlladu [utilizator]

    Ok, asta e pana in prima saptamana din mai. Dar mai departe? Cum se termina? Cand se termina?
  • -4 (6 voturi)    
    mortalitate 24% (Marţi, 14 aprilie 2020, 13:45)

    freerider [utilizator]

    14.03.2020: vindecati 1051 decedati: 332 total: 1383 deci mortalitatea azi este de 24%. din 4 infectati, unul moare
    • -1 (3 voturi)    
      de unde ai aceste date?!?! (Marţi, 14 aprilie 2020, 14:47)

      mihai_77 [utilizator] i-a raspuns lui freerider

      din datele oficiale: 6879 infectati, 1051 vindecati, 346 decese (5%)
      De unde ai luat 24%?!?!!?
      • -1 (1 vot)    
        1383 numarul total (Marţi, 14 aprilie 2020, 15:19)

        freerider [utilizator] i-a raspuns lui mihai_77

        pt. cei 6879 inca nu se stie cum vor trece "linia de sosire"; mortalitatea se calculeaza din numarul total al celor care au terminat intr-un fel sau altul cu infectia, vindecati sau decedati: 1383. deci 24%
  • +1 (9 voturi)    
    franjuri mate (Marţi, 14 aprilie 2020, 13:49)

    clencix [utilizator]

    modelare - manipulare
    • 0 (2 voturi)    
      model fără referințe esențiale (Marţi, 14 aprilie 2020, 14:40)

      clencix [utilizator] i-a raspuns lui clencix

      Numărul e morți pe vârste trebuie coordonat cu statistica morților din anii anteriori, fără virus, iar numărul de infestări de numărul de testați, că dacă nu se testează nu apar infestări și de murit tot ar fi murit câțiva oricum.
  • 0 (10 voturi)    
    cu creionul pe hartie (Marţi, 14 aprilie 2020, 13:54)

    revo [utilizator]

    in loc sa se tot joace cu modele si datul in bobi (desi, daca ai har, bobii si ghicitul in carti s-ar putea sa fie mai exacte decat modelele si presupunerile lor), mai bine s-ar ocupa de analiza cauzelor si cailor care duc la propagarea si inmultirea cazurilor.
    De unde tot apar cazuri noi in condiile in care suntem in carantina si pastram distatnarea sociala? Care sunt focarele, in afara de spitale? Carantina institutionalizata ce pondere are? Sunt bune si suficiente conditiile actuale in care sunt carantinati suspectii de boala?
    • +2 (4 voturi)    
      Cazurile (Marţi, 14 aprilie 2020, 14:29)

      panda_rosu [utilizator] i-a raspuns lui revo

      Cum de unde vin cazurile? In romania au venit hoarde de sute de mii de oameni in ultimele saptamani din zonele cele mai afectate posibil. Ma mir ca sunt asa putine cazuri la cati au venit.

      Cati din auto-izolare crezi ca respecta?

      Plus ca s-a ajuns la transmitere comunitara pt ca unii au mintit de unde vin, s-au plimbat cu nonsalanta peste tot, si uite asa se porneste lantul.

      Si acum probabil ca nu se va vota starea de urgenta pt ca pe unii ii mananca in fund, sa vezi atunci explozie de cazuri. Nu ne mai revenim niciodata.
    • -1 (1 vot)    
      nu vreau sa comentez in lipsa de informatii... (Marţi, 14 aprilie 2020, 15:24)

      M188 [utilizator] i-a raspuns lui revo

      dar numai pe baza a ce s-a dat pe televiziuni inteleg ca in afara de Tandarei, toate celelalte focare au fost in spitale.
      Chestia asta vad ca nu preocupa pe nimeni. Inteleg, linia intai, eroi, dedicatie, cinste lor. Dar daca o proportie insemnata de oameni iau acest virus din unitati medicale - cel putin asa lasa sa se inteleaga televiziunile... ceva cred ca scapa din analize. Nu numai lipsa de echipamente ci si lipsa de pricepere, la multi de acolo.
  • +6 (14 voturi)    
    in calitate de absolvent de ASE, (Marţi, 14 aprilie 2020, 14:02)

    Humbert [utilizator]

    ...atunci cand vad ceva facut de profesori de la ASE mi-e clar ca e bun de aruncat la gunoi.

    ASE-ul nu este universitate, e o cloaca de incompetenti care sunt la ani lumina de ce inseamna stiinta economica in prezent (la ani lumina in spate, vreau sa zic)

    ce vedem aici e un fel de auto-bagare in seama care e buna de aruncat din start la gunoi avand in vedere ca se porneste de la numarul de cazuri oficiale, ceea ce este absolut de ras avand in vedere cat de putin testeaza Romania.
    • +3 (9 voturi)    
      perfect de acord (Marţi, 14 aprilie 2020, 14:25)

      M188 [utilizator] i-a raspuns lui Humbert

      Nu este decat o aplicare mecanica a unor modele matematice pe care le gasesti de-a gata prin diverse soft-uri de analiza. Ceva ce s-ar fi putut prezenta la o sesiune de 'comunicari stiintifice" prin facultatile de pe vremuri.
      Cum era vorba aia? Daca nu ai la tine decat un ciocan, o sa te vezi inconjurat numai de cuie.
    • +2 (2 voturi)    
      Din pacate... (Marţi, 14 aprilie 2020, 18:38)

      AlexVas [utilizator] i-a raspuns lui Humbert

      Generalizarea si absolutismul tau indica doar cat de limitat esti!

      ASE-ul e mare, profesorii sunt multi si nimic din ce ai scris nu recomanda ca parerea ta sa fie buna de ceva, e doar un comentariu fara rost. Faptul ca ai terminat ASE-ul fara sa inveti nimic este problema ta, nu a profesorilor, fapt ce se aplica la orice facultate din aceasta lume.

      N.B.: Ani-lumina este o unitate de masurat distanta, nu timpul.
    • +1 (1 vot)    
      Vulpițule! (Marţi, 14 aprilie 2020, 20:17)

      NataliaPopescu [utilizator] i-a raspuns lui Humbert

      Este ca ai avut corigenta la mate?
  • 0 (8 voturi)    
    scenariul (Marţi, 14 aprilie 2020, 14:07)

    vodatepes [utilizator]

    Alo baieti sunteti tot aia de la revolutie ? Aveti scenarii? Oricum raportarile le faceti voi cum vreti. Ce conteaza ca unul moare in accident rutier voi tot la virus in raportati. De ce nu raportati dupa modelul Germaniei? Cred ca aia sunt mult mai rigurosi? Din statistica rezulta ca peste 50 % din cei ce au decedat erau bolnavi cardio. Asa ca voi faceti scenari dupa interesul vostru.
  • +1 (3 voturi)    
    Comentariu sters de utilizator (Marţi, 14 aprilie 2020, 14:57)

    [anonim]

  • +2 (2 voturi)    
    In sfarsit (Marţi, 14 aprilie 2020, 18:29)

    AlexVas [utilizator]

    In sfarsit este publicat un articol care sa trateze complet acest subiect si ma bucur ca este facut de cercetatorii nostri.
    Sunt de parere ca scenariile ce rezulta din folosirea mai multor modele sau metode ce au un fundament stiintific bine conceput (fie ca este matematic sau de alta natura) sunt cele de incredere.
    Matematica nu ne-a mintit niciodata, felicitari!
  • +2 (2 voturi)    
    S-au speriat cei certati cu cartea!!! (Marţi, 14 aprilie 2020, 20:02)

    NataliaPopescu [utilizator]

    Pare un studiu bine facut, stiintific si realist. Nu stim cum o sa evolueze la noi in tara, dar se pare ca ne ajuta faptul ca noi suntem vaccinati BCG ne protejeaza cumva. De asemenea, faptul ca la noi nu e o moda cu vaccinarea antigripala pare sa fie tot un element care ne protejeaza de covid. Si noi credem ca varful o sa fie undeva in mai, caldura din iunie si iulie (mai ales) punand capat epidemiei, dar nimeni nu stie ce o sa se intample in octombrie. Ce pacat insa de ante-comentatori, care aveau corigenta la mate!!!!
  • +1 (1 vot)    
    studiu bine facut (Marţi, 14 aprilie 2020, 20:15)

    NataliaPopescu [utilizator]

    Pare un studiu bine facut, stiintific si realist. Nu stim cum o sa evolueze la noi in tara, dar se pare ca ne ajuta faptul ca noi suntem vaccinati BCG ne protejeaza cumva. De asemenea, faptul ca la noi nu e o moda cu vaccinarea antigripala pare sa fie tot un element care ne protejeaza de covid. Si noi credem ca varful o sa fie undeva in mai, caldura din iunie si iulie (mai ales) punand capat epidemiei, dar nimeni nu stie ce o sa se intample in octombrie.


Abonare la comentarii cu RSS
Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by