Discuția despre noua politică de taxare a parcării în București ar fi trebuit probabil să înceapă de la câteva idei de bun simț: nu se pot face niciodată suficient de multe parcări încât să găzduiască toate mașinile aflate în orice moment în București (și nici n-ar trebui, sic!), nu se pot tolera la nesfârșit parcări nesimțite pe trotuare, spații verzi și treceri de pietoni pentru că „dar nu am unde parca”, iar descurajarea utilizării mașinii se poate face (tot sic!) și prin creșterea tarifelor de parcare măcar în zonele centrale. Și, poate cel mai important, „dreptul” la un loc de parcare nu-i un drept. Asta nu înseamnă însă că administrația din București n-a comunicat slab pe subiect, a ignorat orice consultare publică, iar cele două partide din coaliția majoritară (USR și PNL) au ratat (din nou) momentul de a-și asuma unele măsuri de bun simț într-un oraș transformat într-o veșnică parcare.
Avem doi ani de administrație Nicușor Dan și o majoritate dominată de USR și PNL la primăria București. Noul București ar fi trebuit probabil să includă și dreptul fiecărui cetățean de a merge pe trotuare libere de mașini, fără obstacole, dreptul spațiului verde de a fi spațiu verde și nu loc de parcare și măcar testate măsuri de a limita parcările haotice (și de multe ori nesimțite) prin tot orașul.
A te deplasa pe jos între oricare două puncte ale Bucureștiului include numeroase obstacole. De cele mai multe ori acestea sunt mașinile, dar avem desigur și numeroase borduri supraînălțate, amenajări dubioase sau chiar trotuare lipsă cu totul, căci, desigur, locurile de parcare au avut prioritate. Iar pentru persoanele cu dizabilități această realitate este cruntă. Bucureștiul este orice, numai un oraș accesibil nu este.
Așa că anunțul viceprimarului PNL de acum câteva luni că măcar în zona centrală nu se va mai parca haotic, nu se va mai tolera parcarea pe spațiu verde/trotuare/treceri de pietoni și că administrația va aplica în sfârșit legea (sic!) a fost un prim semnal de bun simț într-un oraș sufocat de mașini. Compania de parking a municipalității promite încasări de 1 milion RON pe zi până în vara anului următor (deci de 15 ori mai mult ca în prezent), reglementarea și gestionarea a peste 34,000 de locuri de parcare și grad de utilizare a parcărilor publice de 60-65%, introducerea de sisteme de încasare modernă și verificare automată a plății parcării și blocarea accesului mașinilor pe trotuarele de lângă parcările cu plată (pentru a evita situația extrem de recurentă în care parcările stau goale, iar trotuarele au două rânduri de mașini).
Anunțul de atunci al viceprimarului că luna august 2022 va fi momentul zero pentru startul acestor măsuri nu a ținut cont nici de capacitatea limitată a administrației de a comunica pe subiect, nici de lipsa de instrumente de la nivelul companiei de parking pentru a asigura un proces optim și, desigur, nu a avut niciun fel de consultare publică în spate. A fost un anunț apărut aproape de nicăieri, poate și pe fondul lipsei de asumare dinspre administrație a oricărei strategii pe subiect, cu idei de bun simț, greu de operaționalizat însă și, poate cel mai important, cu tarife care au speriat pe mulți (deși hotărârea de Consiliu este veche, de pe vremea primarului Gabriela Firea). Și cu un anunț care nu are o abordare unitară la nivelul orașului, căci Primăriile de Sectoare gestionează și ele un număr ridicat de străzi și străduțe, inclusiv în zona centrală, transformate deseori în parcări, pe lângă peste 200.000 locuri de parcare de reședință (unele făcute chiar pe bulevardele care teoretic sunt administrate de PMB, dar date primăriilor de sector pentru “întreținere”).
Ce a urmat însă, pe lângă panica parțial justificată a celor care locuiesc în zonele centrale determinată de lipsa de comunicare a administrației (deși pentru riverani tarifele nu sunt nici pe departe cele vânturate ca fake-news pe Facebook), arată cum poți avea un start prost pentru o idee totuși bună. Și, poate mai mult de atât, cât de obișnuiți suntem în București să nu plătim parcarea.
Primul care a anunțat posibile modificări pentru un sistem ce nici măcar nu se implementează încă a fost chiar cel care a anunțat planul inițial, viceprimarul PNL Stelian Bujduveanu. Ajustarea tarifelor de parcare și noi abonamente mai accesibile erau propuse de viceprimarul PNL, apoi într-o altă intervenție primarul Nicușor Dan a modificat modificarea, dacă se poate spune, și a anunțat că locurile cu rezervare pentru riverani nu vor mai fi cu rezervare. Devine clar de ce nimeni n-a înțeles aproape nimic, din păcate.
Te-ai gândi însă că planurile administrației s-au fundamentat fix pe aceste tarife deja comunicate și au avut ceva fundamentări/consultări în spate. La fel și politica de investiții a companiei de parking care tocmai a primit un buget semnificativ. Ideea enunțată de viceprimar a fost comasarea zonelor 0 și 1 și un tarif unic de 5 RON (față de 10 RON în zona 0 acum). Deci nu e ok să plătești 10 RON la Piața Victoriei, dar este ok să plătești același tarif de 5 RON în Dristor, Muncii sau prin Iancului și la Piața Victoriei. Curat logic, trecând peste faptul că un cartier tip Dristor/Muncii are probabil un potențial de mult mai multe locuri de parcare și este totuși semi-central.
A urmat apoi și USR prin vocea unui consilier general care s-a arătat și mai revoltat. Acesta acuză „taxarea aberantă”, cere tarife „oneste”, mai multe locuri de parcare (sic!) și explică că tarifele plătite vor ajunge în bugetul unei companii de parking create de administrația Firea, una din celebrele companii municipale, ineficientă și care folosește aproape tot ce încasează pentru plata salariilor proprii. Să le luam pe rând.
Primul lucru cu taxarea aberantă ține mai degrabă de lipsa oricărei consultări publice și analiză de fundamentare. E neclar ce înseamnă aberant și ce înseamnă onest, dar administrația PMB (unde USR este principalul partid din majoritatea din Consiliul General) poate să explice cum a ajuns la actualele tarife și măsuri complementare (sau USR poate cere asta). Practica orașelor vestice ar contrazice însă ideea că ar fi vorba de o „taxare aberantă”. Sau, dacă nu-s bune, USR poate să propună o viziune modernă pe subiect, dar nu peste noapte cu idei năstrușnice tip comasăm toate zonele și plătim peste tot la fel (idee dinspre colegii de majoritate) sau „mai întâi facem parcări, apoi ne putem gândi și la cei care parchează unde au chef”. Dezamăgitoare abordare.
Apoi, despre compania de parking, lucrurile sunt ușor mai nuanțate decât sunt prezentate în luarea de poziție a consilierului USR. Este compania ineficientă? Da, la cum arată indicatorii financiari, dar alternativa este crearea unei alte companii/preluarea serviciului de Primăria Generală prin vreo direcție? E neclar, căci nimeni nu prezintă scenariile acestea și cu o fundamentare în spate. E ușor de aruncat ideea că „PMB s-ar descurca mai bine”.
Până una alta, compania în cauză este în subordinea Consiliului General cu vreo 99,9% din acțiuni și se poate asigura că mare parte din banii încasați de compania municipală ajung în bugetul primăriei, poate crește redevența pentru utilizarea domeniului public (care e acum la 1%), impune indicatori anuali de performanță, solicita un procent semnificativ din venituri și poate superviza compania pentru a fi eficientă și nu o gaură neagră.
Este OK ceea ce spune USR despre problema parcărilor pentru instituțiilor publice. Care au și gratuități, au și parcări proprii cu bariere, dar inundă și trotuarele cu zeci și sute de mașini în fiecare zi. Este o provocare subliniată și de compania de parking. Numai în zona centrală, instituțiile publice au peste 2,000 de locuri de parcare pe care le folosesc, pe lângă parcările cu circuit închis, iar angajații acestora parchează de multe ori neregulamentar. Situația de la Parcul Cișmigiu în care trotuarele de pe Știrbei Vodă sunt ocupate de mașinile instituțiilor publice din zonă este concludentă (unele mașini nu sunt mișcate cu săptămânile).
O altă provocare (de care nu povestește nimeni și e neclar de ce) este posibilitatea mașinilor hibride sau electrice de a parca gratuit. Creșterea foarte mare a numărului acestor mașini va duce rapid la scăderea încasărilor administrației locale și ocuparea a mii de locuri de parcare din zona centrală fără încasarea sumelor aferente.
Cât privește operaționalizarea măsurii care ar stopa fenomenul parcărilor nesimțite, căci de aici am pornit, acest lucru pare improbabil. Administrația Bucureștiului nu își asumă că își dorește cu adevărat asta (cu mici excepții la sectoare), Polițiile locale sunt ineficiente (numărul mediu de amenzi în 2021 pentru parcare neregulamentară a fost de 72 pe zi raportat la toate cele 7 poliții locale), numărul de mașini ridicate în 2022 este foarte scăzut (PMB și Primăriile de Sector 2 și 5 nici măcar nu ridică), iar anunțatele măsuri de blocare a accesului mașinilor pe trotuare se lasă așteptate.Citeste continuarea pe Contributors.ro
