Joi dupa-amiaza, la ora locala 17,30, surse spitalicesti de la clinica din Percy au anuntat ca liderul palestinian Yasser Arafat a intrat in moarte clinica. Stirea, difuzata imediat de canalul doi al televiziunii israeliene, a fost initial dezmintita de oficialii palestinieni.

Apoi, purtatorul de cuvant al spitalului din Percy a declarat, la randul lui, ca Arafat nu este mort, doar ca "starea sa clinica a devenit mai complexa". Intrat in coma de noaptea trecuta, Arafat este mentinut in viata, se pare, cu ajutorul aparatelor, oficialii palestinieni temandu-se de efectul pe care l-ar putea avea in Cisiordania si Gaza anuntul mortii "Raisului".

La capataiul liderului palestinian, vegheat de sotia sa, Suha, s-a aflat Jacques Chirac, care i-a adresat "urari de restabilire grabnica", dar Palatul Elysee n-a oferit alte detalii. Ele erau cu atat mai asteptate cu cat, in cursul diminetii, o sursa medicala de la spitalul Percy de langa Paris declarase: "Este in coma si-i e din ce in ce mai rau".

Ea a adaugat ca el era "intubat" la sectia de reanimare, unde fusese transferat in cursul noptii, cand a lesinat in trei randuri. Aceeasi sursa a precizat ca, in plus, Arafat "nu reactioneaza la tratamentele" care i se fac, completand ca, in ultimii ani, cat s-a aflat la cartierul sau general Muqataa din Ramallah, el n-a primit ingrijiri medicale adecvate intrucat neurologul iordanian dr.

Acharaf Kurdi, medicul lui personal, nu l-a putut consulta si ingriji. Stirea de mai sus e contrazisa de premierul palestinian, Ahmad Qorei, care ieri, dupa pranz, a declarat, la Ramallah, ca Arafat "este sub tratament, starea lui nu s-a degradat si nu e in coma". Surprinzator ori nu in acest context este ca el se va deplasa in Gaza pentru a discuta probleme de securitate.

Concomitent, Israelul a alertat fortele sale din Cisiordania si Gaza. Dupa Qorei, o alta oficialitate palestiniana, Abu Rudeina, a spus ca Arafat ar fi in coma, si "intr-o stare critica". Ieri, atat responsabili palestinieni, cat si israelieni au convocat reuniuni de urgenta ce au avut ca principal punct de dezbatere implicatiile deteriorarii starii de sanatate a lui Arafat.

Primul care a facut acest lucru a fost Comitetul Executiv al Organizatiei pentru Eliberarea Palestinei (OEP), care s-a intrunit de urgenta la Ramallah, sub presedintia fostului premier Mahmud Abbas.

La randul lui, ministrul israelian al Apararii, Shaul Mofaz, i-a convocat pe sefii Serviciului de Informatii al Armatei, Mossad-ului (spionajul israelian) si Serviciului de Securitate Interna (Shin Beth). Imediat, unitatile militare din teritorii au fost plasate in stare de alerta.

De asemenea, seful Statului Major al armatei israeliene, Moshe Yaalon, s-a intalnit cu comandantii care raspund de zonele palestiniene, spre a examina modul cum trebuie prevenite eventualele confruntari cu populatia palestiniana in cazul decesului lui Arafat.

Desigur, e vorba de fata vizibila a aisbergului, intrucat e bine stiut ca implicatiile unui atare eveniment sunt examinate si in intruniri secrete, data fiind gravitatea lui.

Brusca deteriorare a starii de sanatate a lui Arafat a intervenit la numai cateva ore dupa primul buletin de sanatate oficial emis de medicii francezi ce l-au investigat dupa internarea sa si care au respins eventualitatea unei leucemii. Mai mult, s-a spus ca lui Arafat "ii este mult mai bine" si ca nu ar fi victima "unei otraviri sau intoxicatii".

Ziaristii se intreaba, firesc, care a fost, totusi, cauza degradarii sanatatii lui Arafat dupa 23 octombrie, cand, la Ramallah, s-a vorbit ba de o "gripa virulenta", ba de o "viroza intestinala", iar dupa primul sau lesin, de miercuri 27 octombrie, dupa care, cu acordul Israelului, a fost transferat la spitalul Percy.

In tot acest timp au continuat sa circule informatii contradictorii, indeosebi dupa ce, in Franta, s-au inlaturat ipotezele leucemiei si otravirii si s-au evocat tulburari digestive si anomalii sangvine. Mai mult, s-a vorbit de "o ameliorare generala" si de o posibila convalescenta ce ar urma sa fie petrecuta in Tunisia.

O viata marcata de crize personale si politice

Yasser Arafat a scapat cu viata de-a lungul vremii de 7 ori, din accidente de avion sau elicopter si din peste 10 atentate. Liderul palestinian a fost bun prieten cu dictatorul roman Nicolae Ceausescu pe care il vizita adesea si de la care primea sprijin politic si material.

Ca o ironie a sortii, in urma cu noua ani, la 5 noiembrie 1995, era asasinat premierul israelian Yitzhak Rabin, cel care a fost laureat al Premiului Nobel pentru Pace, impreuna cu Arafat. Presedintele Autoritatii Palestiniene, Yasser Arafat, este supravietuitorul a numeroase crize personale si politice aparute in cei peste 50 de ani de activitate.

El si-a inceput ascensiunea politica in urma cu mai mult de jumatate de secol, cand a fost numit in Comisia Studentilor Palestinieni de la Universitatea din Cairo. in 1968, Arafat a fost ales presedinte al Organizatiei pentru Eliberarea Palestinei (OEP). Biografia oficiala a lui Arafat sustine ca el s-a nascut la Ierusalim. in realitate, Yasser Arafat s-a nascut in Cairo, in august 1929.

Mama lui Arafat a murit cand acesta avea trei ani, iar el a fost trimis la familia ei, in orasul vechi din Ierusalim, unde a ramas pana ce tatal sau s-a recasatorit si au revenit la Cairo, unde a urmat scoala.

n La Cairo, in 1946, Arafat a intrat pentru prima data in contact cu politica palestiniana, alaturandu-se grupului condus de muftiul Ierusalimului Haj Amin al-Husseini, pentru coordonarea luptei impotriva evreilor din Palestina.

Dupa ce si-a finalizat studiile de inginerie la Cairo, Arafat a inceput sa lucreze in Kuwait unde, impreuna cu patru prieteni, a pus bazele unei mici organizatii numite Fatah.

Ceilalti fondatori ai gruparii erau Abu Jihad, care a fost ucis in lupta in Tunis, in 1988, Abu Iyad, care a fost omorat de un asasin in 1991, tot in Tunis, Abu Said, care a murit de boala in 1994, in Maroc, si Farouk Kaddoumi, care conduce departamentul diplomatic al Organizatiei pentru Eliberarea Palestinei, dar nu mai este in prima linie, din cauza opozitiei sale fata de negocierile de pace.

n La 1 ianuarie 1965, Arafat si prietenii sai au declansat primul atac militar al Fatah impotriva Israelului - o tentativa esuata de detonare a principalei conducte de alimentare cu apa din Galileea. in 1996, el a avut un conflict serios cu regimul baasist din Siria, pana in prezent nerezolvat.

Dupa infrangerea arabilor in razboiul de sase zile, Fatah a fost singura organizatie araba care a continuat lupta de gherila impotriva ocupatiei israeliene si a castigat astfel admiratia lumii arabe. n Dupa 1970, Arafat si-a mutat Cartierul General la Beirut, de unde a coordonat activitatile impotriva Israelului pina in 1982, cand Israelul a invadat Libanul.

La finalul razboiului din Liban, Arafat si-a mutat din nou Cartierul General, de aceasta data la Tunis. Acest moment a coincis cu izbucnirea primei Intifade, in decembrie 1987, fapt care l-a obligat pe regele Iordaniei, Hussein, sa intrerupa legaturile cu Cisiordania, iar Arafat a fost obligat sa-si modereze punctele de vedere si sa inceapa negocieri cu Israelul.

n in 1988, Consiliul National al Palestinei care s-a reunit la Alger a acceptat Rezolutia ONU 242 si a recunoscut de facto Israelul si dreptul la existenta a doua state. Procesul politic i-a permis lui Arafat sa revina in teritoriile palestiniene, dupa ce zeci de ani i-a fost interzis acest lucru. El a revenit la Gaza in 1994.

Activitatea lui Arafat in ultimii zece ani a fost deosebit de controversata. Exista numeroase persoane care sustin ca liderul Autoritatii Palestiniene nu a renuntat la "lupta armata", dar altii cred ca el a incercat sa continue procesul politic, insa oamenii lui au ales altfel.