O analiza de de Marina Popescu, Universitatea Essex, Marea Britanie si MRC

Uninominalul intre populism si (in)acuratetea informatiei

de     HotNews.ro
Miercuri, 21 noiembrie 2007, 0:00






Documente:
Anexa comparatie sisteme
(21.11.2007) RTF

Nota: Citeva precizari in legatura cu studiul informativ coordonat de Dan Tapalaga si Gabriel Badescu (realizat de Alina Ratiu, Florin Fesnic, Zsolt Kiss, Horia Lupu, Toma Burean) si publicat de HotNews.ro

de Marina Popescu, Universitatea Essex, Marea Britanie si MRC - Median Research Centre, Bucuresti


As vrea sa felicit initiativa de a incerca o informare a cetateanului in legatura cu alternativele de sistem electoral propuse si efectele lor, dar mai ales incercarea de a demitiza schimbarea sistemului electoral.

Nu am vrut sa intervin in dezbaterea actuala legata de referendum, desi am experienta de cercetare in domeniu, tocmai pentru ca a disparut aproape cu totul orice urma de discutie rationala si nepartizana legata de sisteme electorale si nu de mituri (exceptiile se pot numara pe degetele de la o mina).

Intr-un astfel de context, o parere “academica” nu conteaza, asta mai ales ca schimbarile uluitoare de pozitie ale celor din lumea universitara au trecut neobservate si nechestionate.

Scriu acum pentru a face citeva precizari (mai concret trei) la ceea ce au scris colegii mei de la Cluj, in primul rind din respect fata de efortul lor, dar si din dorinta de a da o sansa cetatenilor care vor sa se informeze si sa inteleaga mecanismele prin care functioneaza sistemele electorale. Temele sint urmatoarele:

I. Falsa dihotomie “uninominal pur si dur” vs. “uninominal diluat si cu compromisuri”
II. Dificultatea de a intelege un sistem electoral si nevoia de a explica pasii, inainte de a prezenta avantaje si dezavantaje
III. Precizari punctuale:
1. Legatura dintre democratie si sistemul majoritar (cu doua tururi)
2. Precizari privind pragul electoral
3. Corecturi de erori factuale privind sistemele din alte tari


I. Despre ‘uninominal’, dincolo de cuvintele de campanie
Dupa ce “uninominalul” a fost folosit ca un cuvint magic lipsit de sens, insemnind orice sistem electoral care include vot pentru o persoana, discutia acum s-a concentrat pe o falsa distinctie intre uninominalul pur (si dur) si uninominalul diluat (cu compromisuri).

Este o dihotomie falsa, tocmai pentru ca se abuzeaza de cuvintul “uninominal”, dindu-i-se atribute care dau bine in campanie, dar care nu au sens sau acoperire in modul de operare a sistemului. Ambele sisteme sint bazate pe circumscriptii uninominale. Deci, in intelegerea curenta din limba romana, sunt ambele “uninominale”.

Diferenta majora dintre ele consta in principiul alocarii locurilor in parlament, ‘uninominalul’ presedintelui fiind un sistem majoritar, celalalt proportional. Este o diferenta esentiala in ceea ce priveste modul in care va arata parlamentul in intregul lui, insa nu are legatura cu capacitatea sistemului de a conduce la altfel de candidati si o altfel de politica.

“Uninominalul dur” - dar dur cu cine?
In primul rind, duritatea sistemului presedintelui nu este fata de candidatii corupti sau patati, asa numitii “listaci” propusi de partide, dupa cum sugereaza campania prezidentiala. Este in primul rind dur cu cetatenii care sprijina partide medii cu sanse sa fie mereu pe locul trei in circumscriptia uninominala, de exemplu cele cu cca.

10-15-20% din electorat, dar neconcentrate geografic, care pot sa nu obtina deloc reprezentare in parlament sau o reprezentare minimala. Exemplul clasic este al Liberal Democratilor din Marea Britanie care obtin cca. 25% din voturi, dar numai 10% din mandate (si asta atunci cind au noroc!).

Desi stiinta politica arata ca sistemul in doua tururi are efecte similare din punct de vedere al disproportionalitatii, creind disparitati chiar mai mari decit sistemul cu un tur (http://aceproject.org/ace-en/topics/es/esd/esd01/esd01e), dau si un exemplu francez: in 2007, partidul centrist MoDem (Miscarea Democrata) a obtinut 7% din voturi si 3 mandate (adica 0,5%), in timp ce Verzii cu 3% din

voturi au obtinut 4 mandate, iar partidul de extrema stinga a obtinut 7 cu doar 1,3% din voturi. Asta poate demitiza si idea eliminarii partidelor extremiste, posibila doar cind exista intelegere intre celelalte partide. Si cum asa ceva nu exista mereu nici in Franta, iar la noi respectarea promisiunilor (semnate) este o gluma... discutia nici nu merita continuata.

Sistemul este de asemenea dur cu cetatenii, mai precis insensibil la schimbarile de sprijin politic al partidelor (v. IDEA Handbook). La o distributie convenabila pe circumscriptii, schimbari de 10% in sprijinul pentru un partid nu influenteaza semnificativ reprezentarea lui in parlament (inclusiv posibilitatea lui de a avea majoritate).

Un partid poate avea nevoie de mult mai multe voturi pentru a obtine majoritatea decit alt partid, deci votul cetatenilor nu este deloc egal, ci din start inegal, ceea ce este greu de imaginat ca ar fi spre raul politicienilor corupti si spre binele cetatenilor.

Diferenta dintre alegerile din 2002 si cele din 2007 din Franta ne da un exemplu seminificatv, tocmai pentru ca se refera la popularitatea unui partid mare (cel cu cele mai multe voturi). Acelasi partid UMP (Uniunea pentru o Miscare Populara) a obtinut 33% din voturi si 357 de mandate (62%), iar in 2007 cu mai multe voturi, 40%, a obtinut 313 mandate (55%). (v. www.parties-and-elections.de)

Daca cetatenii sint tratati cu duritate de sistemul majoritar cu doua tururi, acelasi sistem nu este deloc la fel de dur cu candidatii. Acestia nu sint neaparat pusi in fata unei evaluari bazate pe activitatea lor, ci vor depinde la fel de mult de partid ca si pina acum, pentru ca locul unde sint nominalizati este factorul cel mai important in sansele de a fi ales.

Si cum mutarea intr-o circumscriptie cu mai multe sanse a candidatilor preferati de partid este o metoda comuna in Marea Britanie si Franta (pentru a asigura alegerea celor mai importanti oameni ai partidului, de exemplu viitorii ministri), nu are de ce sa fie o raritate la noi.

De aceea puterea liderului de partid (poate nu neaparat national, ci a baronilor locali, o putere arbitrara cel putin atita vreme cit nu se insista deloc pe democratia din cadrul partidului) ramine fundamentala. Ea este importanta si in sistemul mixt cu compensare propus de APD-PNL, insa nu este sigurul factor.

De fapt, doar un sistem in care voturile obtinute de fiecare candidat conteaza atit pentru candidat, cit si pentru partid (indiferent daca e cistigator sau nu) poate conduce la o reala competitie intre candidati si la o mai buna selectie de catre partid (Shugart 2005).

Candidatul are interesul sa obtina cit mai multe voturi pentru el pentru a avea sanse sa obtina un loc in procesul de compensare, dar si pentru a avea o pozitie buna in partid.

Un candidat care obtine mai multe voturi decit se astepta partidul in circumscriptia in care candideaza s-ar putea sa nu obtina mari avantaje in partid (se va spune ca e meritul partidului), insa e foarte probabil ca daca aduce mai putine voturi sa piarda din influenta in partid (pentru ca se va spune ca e vina lui).

Partidul are interesul sa puna candidati cit mai putin contestabili in toate circumscriptiile pentru ca totalitatea voturilor obtinute decide numarul de parlamentari pentru fiecare partid si fiecare vot conteaza.

Nu este cazul insa in sistemul majoritar unde, in circumscriptiile fara speranta, de multe ori partidele ‘perdante’ fac foarte putin campanie si aleg candidati mai putin importanti pentru conducerea partidului, In tarile cu rutina democratica acest lucru se face in general pentru a da experienta politica unor candidati tineri care, daca se dovedesc promitatori, sint mutati la

circumscriptii mai promitatoare. La noi, probabil, vor fi nominalizati cei displacuti de conducerea partidului si nu din motive de competenta.

Tocmai in sistemul presedintelui care se lauda ca va elimina toti coruptii si smecherii, candidatii se pot ascunde dupa label-ul/ eticheta partidului, cel putin atita vreme cit nu sint contestati de catre electoratul partidului ale caror voturi le urmaresc, neavind nevoie sa incerce sa obtina voturi de la ceilalti cetateni.

In turul doi, acesti candidati risca relativ putin sa fie eliminati daca partidul are un avans deja considerabil in circumscriptie si/sau daca voturile candidatilor care nu au intrat in turul doi nu se concentreaza pe contracandidat (coagulare in fapt extrem de rara si dificila si in sisteme de partide mai putin personalizate si mai programatice decit in Romania).

II. Despre simplitate si putere de intelegere
Site-ul ACE - Electoral Knowledge Network sugereaza ca cetatenii pot intelege liniile esentiale ale unui sistem electoral, chiar complex, daca exista informatie factuala si recomanda ca cetatenii sa poata alege pe baza unei astfel de informatii si nu pe baza unor prezentari si interpretari partizane.

Desi sfatul expertilor este sa nu se minimalizeze capacitatea de intelegere a cetatenilor, in campania actuala discutiile factuale sint aproape invizibile, erorile factuale foarte numeroase, iar presedintele Basescu isi prezinta propria interpretare pe post de informare reprosind televiziunii publice lipsa de informare la o emisiune TVR.

Unul dintre argumentele domniei sale impotriva sistemului APD este ca este complicat si de neinteles. Si studiul postat pe HotNews.ro considera ca un dezavantaj esential al sistemului Pro Democratia faptul ca este foarte complicat.

Intr-adevar, este mai complicat in ceea ce priveste modul de alocare a locurilor in parlament, poate de aceea nimeni nu incearca sa-l explice, nici chiar respectivul studiu.

1. In sistemul mixt cu doua voturi mentionat in studiul cercetatorilor de la Cluj s-a aratat empiric ca cetatenii au dificultati in a intelege care vot este decisiv pentru componenta parlamentului si care este relevant doar pentru alegerea candidatului (Karp 2006, Vowles et al 2002).

A se nota ca, atit in Germania, cit si in Noua Zeelanda, votul pentru lista decide structura parlamentului (procentul de parlamentari pentru fiecare partid). Aceasta dificultate este eliminata in sistemul APD-PNL, votul pentru candidat fiind si votul pentru partid, ca si in sistemul majoritar propus de Traian Basescu - doar ca votul in sistemul APD-PNL decide si procentul de locuri in parlament.

Avantajele unui sistem mixt proportional cu doua voturi fata de cel cu un singur vot sint putin studiate (avind in vedere numarul limitat de cazuri de sisteme mixte cu un singur vot).

Studii despre Italia sugereaza o mai mica fragmentare in cazul Camerei Deputatilor (cu doua voturi), dar in Ungaria comentariile sugereaza o buna functionare a sistemului comparativ cu alte sisteme existente simultan pentru alegerile locale.


2. Metoda APD-PNL este mai simpla si mai transparenta decit cea actuala. Se elimina a treia faza existenta acum, de alocare a mandatelor de compensare (acum numite de redistribuire) catre circumscriptii si care produce anomalii de genul reprezentant UDMR la Tulcea (corect matematic, dar ilogic ca reprezentare politica).

Metoda de alocare a mandatelor este transparenta. Cetateanul voteaza in circumscriptia uninominala pt un candidat X de la un Partid A. La nivelul circumscriptiei, candidatul X a iesit al treilea la diferenta foarte mica de ceilalti candidati. Candidatul Z de la Partidul C cu cele mai multe voturi in circumscriptia uninominala este ales in prima transa de alocare.

Se calculeaza la nivelul tarii procentul tuturor partidelor si cite mandate trebuie alocate fiecarui partid. In consecinta, sa spunem ca 50 de parlamentari se aloca partidului A. Partidul A a obtinut deja 25 de mandate in prima transa de alocare, deci in a doua transa mai are de primit 25.

Se face o lista a candidatilor partidului A in functie de procentul de voturi obtinut de fiecare in circumscriptia uninominala si primii 25 devin parlamentari. (Legea nu prevede, insa, aceasta lista a voturilor candidatilor, ordonata la nivel national per partid din voturile individuale din circumscriptii poate fi publica).

Candidatul X poate obtine un loc in parlament daca a obtinut un procent care il plaseaza intre primii 25 de candidati.
Pe scurt: dupa ce s-au alocat intr-o prima transa primele locuri in fiecare circumscriptie uninominala (colegiu uninominal) se calculeaza cite locuri mai trebuie alocate fiecarui partid in parlament (pentru a obtine la nivel national procentul de locuri echivalent celui de voturi).

Aceste locuri se acorda candidatilor din circumscriptiile uninominale pentru fiecare partid in ordinea voturilor pe care le-au obtinut ei personal in circumscriptia in care au candidat. Nu exista nici o lista secreta, in ciuda a ceea ce se spune pe site-ul basescu.ro.

In plus, prin amendarea legii, poate fi facuta publica lista cu ordinea voturilor obtinute de candidatii care obtin locuri in transa compensatorie pentru a vedea cui si cum s-au alocat mandatele.

Confuzia creata partial de neclaritatea art. 48. para. 17 din legea guvernului, dar si exagerata atentie si gresita interpretare data de presedinte au creat impresia ca exista o posibilitate reala de a fi alesi in parlament candidati care nu au fost votati.

Pe de o parte, posibilitatea este doar teoretica, pe de alta parte aceasta lista e oficiala si publicata (precum lista nationala in sisteme precum cele din Ungaria sau Polonia inainte de 2001) care se va folosi daca au primit locuri in parlament toti candidatii care au candidat pentru partid in circumscriptiile uninominale, o probabilitate aproape de 0.

3. Sistemul majoritar in doua tururi, desi simplu ca buletin de vot si calculare a alocarii locurilor (fiind doar la nivelul circumscriptiei uninominale) nu este atit de simplu in realitate.

Pe de o parte exista dificultati ca mod de intelegere a reprezentarii la nivelul parlamentului (si anume in a intelege cum sint transpuse voturile in locuri in parlament, mai ales in forma insumata la nivel national ca procente de sustinere electorala).

Studii calitative din Noua Zeelanda arata ca intelegerea sistemului majoritar cu un singur tur care a existat este la fel de precara ca si cea a sistemului mixt, dar fiind considerat un sistem simplu nu s-a urmarit in ce masura populatia il intelege pina a devenit o componenta a unui sistem mixt (Vowles et al 2003).

Pe de alta parte, sistemul majoritar cu doua tururi este dificil pentru cetatean sa stie cum poate sa aiba un vot util (adica sa voteze cu un partid cu sanse de a avea parlamentari si aici nu este vorba de partide mici, ci de partide medii asa cum sint toate in Romania cu exceptia, temporara, a PD). De exemplu, cetateanul nostru voteaza tot candidatul X pentru partidul A.

Candidatul X este tot al treilea in primul tur la diferenta de 2% sau chiar de 2 voturi fata de candidatul Z de pe primul loc si de 1 fata de Y, cel de pe locul 2 . Se califica in turul 2 (speculam bazindu-ne pe comparatia facuta inclusiv pe site-ul basescu.ro cu alegerea primarilor si a presedintelui) primii doi, Y si Z. Cetatenul voteaza cu candidatul Y, insa este ales candidatul Z.

Simplu de urmarit. Insa, daca acest lucru se intimpla in toate circumscriptiile, partidul A nu obtine nici un reprezentant. Cetateanul insa, obisnuit ca prognozele din sondaje sa spuna cam citi parlamentari o sa aiba partidul, nu va intelege de ce partidul A cu 15% nu are nici un reprezentant.

In plus, el nici nu poate prezice ca partidul A (si in speta candidatul X) nu are nici o sansa, pentru ca predictiile si dezbaterile vor fi tot la nivel national, natural de altfel avind in vedere ca nu se aleg reprezentanti locali (primari) ci Parlamentul Romaniei care decide care va fi Guvernul.

De fapt, campania prezidentiala actuala pare sa mizeze tocmai pe ignorarea faptului ca nu se alege un primar sau un presedinte. Cel care este ales are (intr-o oarecare masura) singur puterea de decizie si in orice caz institutia in sine are un singur membru.

Reprezentatul din circumscriptia uninominala este doar un membru al unei institutii care decide prin insumarea voturilor membrilor ei, el singur nu poate decide mare lucru in parlament (ceea ce nu inseamna ca nu trebuie sa faca nimic).
Tocmai de aceea, in toate tarile democratice consolidate care au o forma sau alta de sistem majoritar (Franta, Marea Britanie, SUA, Australia), votul este in

primul rind pentru partid, pentru ca votul in circumscriptie nu duce doar la alegera unui candidat local, ci decide si cine are majoritatea parlamentara. Calitatile candidatului vin sa aduca un plus, dar nu sint definitorii. Candidatii independenti sau candidatii de la partidele fara sanse pot cistiga doar in cazuri foarte rare.

Astfel de situatii s-au intimplat rar in Marea Britanie a ultimilor 50 de ani, aproape se pot numara pe degetele de la o mina.

Pentru a fi infrint in circumscriptia sigura, candidatul partidului majoritar (majoritar si in circumsciptie) trebuie sa fie extrem de impopular si celelalte partide sa se coaguleze impotriva lui (cit de probabil e asta in contextul partidelor personale de azi si a ego-urilor fara margini e destul de evident).

Opusul - adica votul pentru un candidat, fara de partid, indiferent de partid sau datorita campaniei sustinute - s-a intilnit doar in tari cu democratii fragile in tranzitie - Rusia si Ucraina si au condus la cumpararea ulterioara a acestor candidati de catre partidul prezidential.

Cu tot respectul pentru opera literara a lui Cartarescu, nu exista “vot pentru persoane si nu pentru formatiuni politice”, pentru ca in parlament nu se pot insuma pentru a crea legi si politici publice coerente opiniile disparate ale unor sfinti geniali (de altfel imposibil de ales pentru ca in turul doi avem de ales raul cel mai mic, deci in cel mai bun caz va fi o insumare a raului cel mai mic).

III. Precizari punctuale
1. Democratie si majoritarianism

Studiul sugereaza corect si interesant ca o mare parte dintre tarile cu sistem majoritar in doua tururi sint considerate in ranking-ul Freedom House ca non-democratii. Acest lucru nu inseamna bineinteles ca sistemul echivaleaza cu dictatura sau ca duce neaparat la ea.

Exista insa studii recente (Birch 2003, 2005) care includ toate tarile in curs de democratizare (nu doar cele foste socialiste) si arata ca pentru consolidarea democratiei sistemul cu doua tururi are o influenta negativa (dupa ce s-a tinut cont, in termeni tehnici ‘controlat’ pentru toti ceilalti factori care pot influenta consolidarea democratica).

A se nota ca Romania este inca o noua democratie si nu o democratie consolidata (asa cum arata si toate ranking-urile si studiile internationale in domeniu). Aceste rezultate se adauga unor cercetari definitorii privind legatura intre satisfactia fata de functionarea democratiei si tipul de sistem electoral (Anderson and Guillory 1997, Anderson et. al.

2006), din care reiese o mai mare disatisfactie asociata cu sistemele majoritare, o mai mica participare in procesul democratic a ‘invinsilor’ (adica a celor din afara majoritatii guvernamentale) in sistemele majoritare si o mai mica legitimitate a regimului intre invinsi in sistemele majoritare fata de cele proportionale.

Este cunoscut ca satisfactia fata de democratie este scazuta in Romania, iar rezultate recente arata ca 90% dintre cetatenii romani considera ca politicienii sint corupti si 71% ca functionarii publici sint corupti, procente mai mari decit cele inregistrate chiar si in Moldova.

Insa este important de mentionat ca gradul de disatisfactie nu este corelat cu sustinerea votului uninominal (o data introduse toate variabilele relevante). Poate ca cetatenii au inteles din nou inainte politicienilor si a comentatorilor ca nu exista solutii magice!

2. Pragul electoral
Este stranie orice discutie despre prag electoral formal sau legal intr-un sistem majoritar avind in vedere ca legalizarea unui prag a fost introdusa pentru a reduce fragmentarea in sistemele proportionale unde pragul natural datorat calculelor matematice din transformarea voturilor in mandate este scazut.

De exemplu, in Romania, in alegerile fara prag legal din 1990, pragul natural a fost de sub 1%. In sistemele majoritare, pragul natural este in general foarte ridicat, putind fi oricit de mare daca un partid are un sprijin geografic egal si atunci nu poate cistiga nici o circumscriptie uninominala.

De aceea, nici nu se poate pune problema unui prag in afara hilaritatii ideii intr-un sistem in care nu exista o formula de calculare si alocare a locurilor in parlament la nivel national si deci nici o legatura directa intre numarul de voturi la nivel national si numarul de locuri obtinute.

In cazul sistemului proportional cu vot in circumscriptii uninominale (APD-PNL), pragul este la fel de legitim precum in cazul sistemului actual (si nimeni nu l-a contestat pina acum).

Legitimitatea poate fi contestata si a si fost in alte tari, de exemplu pragul electoral a fost contestat la curtea constitutionala in Cehia si Germania ca o metoda de limitare a reprezentarii si de eliminare a principiului “un om-un vot”.

Problema mai mare in sistemul APD apare in legatura cu independentii si cu candidatii partidelor mici sau regionale care nu au obtinut la nivel national un procent peste pragul electoral.

Solutie perfecta nu exista, trebuie gasita o balanta intre doua prioritati - evitarea fragmentarii si reprezentarea locala, o astfel de solutie fiind in lege posibilitatea de a se echivala pragul cu plasarea pe primul loc in trei circumscriptii uninominale.

Exista o logica a cotei electorale prin care un candidat independent plasat pe primul loc (dar nu cu 51% din voturi) intr-o circumscriptie uninominala nu obtine respectivul loc in Parlament.

Datorita proportionalitatii si a compensarii (la nivel national) un candidat sprijinit de un partid si care are acelasi numar de voturi in respectiva circumscriptie precum candidatul independent are in fapt, la nivel national, o parte din voturile partidului echivalenta cotei electorale calculate pentru compensare.

De aceea, alegerea unui independent aflat pe primul loc intr-o circumscriptie uninominla ar conduce la deviari de la proportionalitate, insa evident problema ignorarii popularitatii lui individuale ramine.

3. Erori factuale
a. Romania ar fi prima tara din lume si nu doar din Europa (postcomunista) care trece de la un sistem proportional la un sistem majoritar pur in ultimii 25 de ani. Schimbarea din Franta, de scurta durata (un ciclu electoral), a fost de la majoritar la proportional si inapoi.

Schimbarea din Italia din 1994 a fost si ea catre o marire a majoritarismului, dar asa a fost si introducerea pragului legal in 1992 si apoi marirea lui in 2000. Trend-ul este insa catre marirea proportionalitatii (http://aceproject.org/ace-en/topics/es/esb/esb06 ).

Insa, pentru a da posibilitatea cetateanului la o reprezentare locala si alegerea candidatului frecvent se dezvolta sisteme mixte sau mai complexe pentru a nu privilegia doar un aspect al reprezentarii.
a. In Europa postcomunista exemplele date amesteca perioade si niveluri de democratie, ceea ce poate ridica un semn de intrebare legat de validitatea concluziilor in legatura cu efectele.

In Bulgaria, schimbarea s-a efectuat la inceputul tranzitiei, pentru primele alegeri pentru parlament (doar alegerile pentru adunarea constituanta, fara mari puteri legislative fiind facuta printr-un sistem mixt paralel) si s-a considerat ca nu a schimbat in nici un fel reprezentarea politica (nu doar cinicii spun ca de aceea s-a si facut fara controverse).

Cauzele schimbarii sistemlui ca si efectele lui in Ucraina sint foarte controversate. Mai interesant ar fi de notat ca tarile noi membre ale Uniunii Europene (comparativ cele mai apropiate de Romania), care au adoptat schimbari (mai putin radicale dar semnificative) sint Cehia, Estonia si Polonia.

Reformele din ultimele doua tari au dus la marirea capacitatii cetateanului de a alege candidatii pe care ii prefera: in Estonia s-a marit proportia de locuri in parlament pentru care alocarea se face in functie de voturile preferentiale obtinute de fiecare candidat, iar in Polonia s-a eliminat lista nationala, tot parlamentul fiind din 2001 ales pe liste deschise.

Interesant de observat este ca o discutie despre introducerea unui sistem majoritar exista si in Polonia in prezent, cu acelasi ton populist ca si in Romania.

b. Sistemul APD nu este unic. In primul rind este foarte similar cu sistemul folosit din 1994 pina in 2005 in Italia pentru alegerea senatului. Pentru Camera Deputatilor, Italia a avut un sistem mixt cu doua voturi (http://www.fairvote.org/reports/1993/katz.html). Diferenta fata de sistemul italian consta in primul rind in procentul mandatelor de compensare.

In al doilea rind, un sistem similar opereaza in alegeri locale in Ungaria (www.valasztas.hu).

c. Minoritatea turca nu poate avea in mod oficial partid politic in Bulgaria, legislatia interzicind partidele etnice. Insa, fara a fi oficial partidul minoritatii turce, Miscarea pentru Drepturi si Libertati a fost un partid pivot pentru foarte mult timp in politica bulgara (Birch et al 2002, www.essex.ac.uk/elections pentru legislatie).

Bulgaria are un sistem proportional cu lista inchisa, precum Romania, Spania si Portugalia (v. IDEA Handbook of Electoral System Reform). Bulgaria a avut un sistem mixt doar la alegerile din 1990 pentru adunarea constituanta, abandonat prin consensul partidelor politice (adica prin renuntarea socialistilor - ex. comunisti la sustinerea unui sistem majoritar in circumscriptii uninominale).

d. Ungaria are un sistem mixt complex cu trei componente rezultat din negocierile de la masa rotunda din 1989 inainte de primele alegeri libere (Benoit 1996, Toka 1995). Componenta majoritara in circumscriptii uninominale este similara sistemului majoritar din Franta.

Majoritatea specialistilor considera ca sistemul are deficiente grave, Curtea Constitutionala a considerat ca circumscriptiile uninominale in forma lor actuala sint neconstitutionale pentru ca nu respecta principiul egalitatii voturilor.

Constitutia prevede o majoritate de 2/3 in parlament pentru orice schimbare, ceea ce a facut imposibila orice reforma, desi au existat discutii in mai multe rinduri in special pentru marirea proportionalitatii si simplificarea sistemului.

Este pacat sa existe astfel de scapari care pot ridica semne de intrebare privind calitatea unui intreg studiu. In plus, logica (si nu doar practica academica) pare sa ceara prezentarea sistematica a sistemelor si apoi demontarea (tot sistematica a) miturilor create despre ele.

Last but not least, credibilitatea adusa de referinte de specialitate poate sa nu aiba valoare intr-o lume in care plagiatul e comun, insa cercetatorii de calitate cum cred ca sint autorii studiului (si pe citiva ii cunosc foarte bine) au datoria sa incerce sa creeze un altfel de stil.

(Poate referintele au fost scoase la punerea pe internet, insa sugerez sa fie reintroduse ca un fisier/link pentru cine vrea sa se informeze).


Cine este Marina Popescu

Marina Popescu si-a depus in octombrie 2007 teza de doctorat la Universitatea Essex din Marea Britanie, unde a si lucrat trei ani (1999-2002), fiind cercetator in cadrul proiectului “Political Transformation and the Electoral Process in Post-Communist Europe” (www.essex.ac.uk/elections).

Departamentul de stiinta politica (Department of Government) al Universitatii Essex este unul dintre primele trei cele mai bine cotate departamente de stiinte politice din Marea Britanie si cel mai bun in domeniul studiilor electorale.
Marina Popescu a publicat in 2002 la editura Palgrave-Macmillan, impreuna cu Sarah Birch, Frances Millard si Kieran Williams, volumul “Embodying Democracy: Electoral System Design in Post-Communist Europe”, care analizeaza introducerea si reforma sistemelor electorale in Europa postcomunista.

A contribuit la publicatii academice din Anglia, Franta, Germania si Statele Unite si a prezentat lucrari la cele mai prestigioase si competitive conferinte academice din Europa si Statele Unite. In 2004-2005 a fost International Policy Fellow al OSI cu un proiect despre personalizarea sistemelor electorale (www.policy.hu/popescu).

A fost expert invitat la conferinte si workship-uri organizate de G17 Belgrad, OSCE, Fundatia Konrad Adenauer si Pro Democratia. A fondat MRC - Median Research Centre in Bucuresti cu scopul sprijinirii dezvoltarii cercetarii romanesti in domeniul stiintelor sociale si politice la standarde internationale, atit teoretice, cit si metodologice.

In cadrul MRC activeaza tineri cercetatori si cadre didactice de la Universitatile Essex, Oxford, Princeton, SNSPA, UQAM - Universitatea Quebec la Montreal si VUB - Universitatea Libera din Bruxelles. In prezent, MRC este partener in proiectul european de cercetare EUREQUAL coordonat de Universitatea Oxford si finantat de Comisia Europeana prin Al Saselea Program Cadru de Cercetare.

REFERINTE
Anderson, Christopher J., and Christine A. Guillory. 1997. "Political Institutions and Satisfaction with Democracy: A Cross-National Analysis of Consensus and Majoritarian Systems." American Political Science Review 91 (1): 66-81.
Anderson, Christopher J., Andre Blais, Shaun Bowler, and Ola Listhaug. 2005. Losers' Consent: Elections and Democratic Legitimacy. Oxford: Oxford University Press.
Benoit, Kenneth. 1996. ``Hungary's Two-Ballot Electoral System.'' Representation 33 (4): 162-170.
Sarah Birch, Frances Millard, Marina Popescu and Kieran Williams. 2002. Embodying Democracy: Electoral System Design in Post-Communist Europe. London: Macmillan - Palgrave.
Birch, Sarah. 2003.. "Two Round Electoral Systems and Democracy." Comparative Political Studies 36 (3): 319-44.
Birch, Sarah. 2005. "Single-Member District Electoral Systems and Democratic Transition." Electoral Studies 24 (2): 281-301.
Reynolds, Andrew, Ben Reilly and Andrew Ellis (with others). 2005. Electoral System Design: A New IDEA Handbook, 2nd Edition, www.idea.int.
Karp, Jeffrey A.. 2006. "Political Knowledge about Electoral Rules: Comparing Mixed Member Proportional Systems in Germany and New Zealand" in Electoral Studies. Volume 25 (4): 714-730.
Shugart, Matthew Soberg. 2005. “Comparative Electoral Systems Research: The Maturation of a Field and New Challenges Ahead” in The Politics of Electoral Systems. Gallagher, Michael, and Paul Mitchell. Oxford: Oxford University Press.
T?ka, G?bor. 1995. "Seats and Votes: Consequences of the Hungarian Election Law." in The 1990 Elections to the Hungarian National Assembly, ed. by G?bor T?ka. Berlin: Sigma.
Vowles, Jack, Jeffrey Karp, Susan Banducci, and Peter Aimer. 2002. "Public Opinion, Public Knowledge, and the Electoral System" in Proportional Representation on Trial: The 1999 New Zealand General Election and the Fate of MMP. Jack Vowles, Peter Aimer, Jeffrey Karp, Raymond Miller, and Ann Sullivan. Auckland University Press.






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.


1128 vizualizari

  • 0 (0 voturi)    
    Ca la noi, la nimeni... (Miercuri, 21 noiembrie 2007, 22:45)

    Carcotasu' [anonim]

    Daca nu a rezistat un sistem uninominal pur in alte tari, asta nu inseamna ca nu este posibil, viabil, corect sau aplicabil in Romania. Poate ca sistemele electorale depind mult prea mult de cultura, traditie sau tendinte actuale in politica tarilor, asa ca un sistem care nu a mers prea bine la altii, la noi poate fi perfect...
    Hai s-o incercam si p-asta, ca prea ne sperie toata luma !

    Eu nu mai vreau liste !

    Vreau sa stiu pe cine scuip sau strang de gat daca l-am trimis in Parlament si uita ce a promis in campania electorala. Daca peste 10 ani toti se vor tine de cuvant, revenim la sistemul pe liste... DIXIT !
  • 0 (0 voturi)    
    Felicitari (Miercuri, 21 noiembrie 2007, 22:51)

    Bogdan [anonim]

    Excelenta analiza.

    In special prin ponderarea declaratiilor absolutiste din campanie. Din pacate lipsa accentelor demagogice si populiste face analiza total ilizibila omului simplu deja "educat" in a i se prezenta solutii fara rest, in genere un panaceu universal.
  • 0 (0 voturi)    
    Votul Uninominal (Miercuri, 21 noiembrie 2007, 23:00)

    Dan B. Charles [anonim]

    Canada voteaza UNINOMINAL , votul propus de Basescu, de 150 de ani, AMERICA voteaza la fel de 180/200 de ani, Anglia, Australia, Spania, Germania, Austria,Japonia,India, Italia...si asa...Unde au fugit cele 4/5 milioane de romani in ultimii ani?
    in tarile CIVILIZATE CU VOT UNINOMINAL.
    Simplu " Reprezentantul circumscriptiei" reprezinta interesele cetateanului nu a partidului.
    Coruptia, jaful si banditismul din ultimi 17 ani a fost posibil de ticalosia mafiota , PE LISTE.
  • 0 (0 voturi)    
    inca o neica-nimeni care da sfaturi de aiurea (Miercuri, 21 noiembrie 2007, 23:09)

    lucid [anonim]

    Cocoana asta habar nu are care e nevoia esentziala a Romaniei de azi ca sa devina o tzara normala: GUVERNABILITATEA cat mai responsabila. VU ca la primari asigura guvernabilitatea iar noua, alegatorilor, prin posibilitatea de a le zice alesilor care nu si-au tzinut promisiunile la noile alegeri: lasa-neeee, ne revine sarcina responsabilizarii celor care ne conduc.
    Concluzia: DA la referendum pentru INCEPEREA marii curatzenii. Punct.
  • 0 (0 voturi)    
    Articol pertinent, sper sa fie comentarii decente (Miercuri, 21 noiembrie 2007, 23:13)

    Marius [anonim]

    Domnul Dan Charles raspunde cu lozinci la argumente logice.

    Deci dragi fani ai presedintelui, nu asa fratilor! Nu strigati, nu injurati, criticati decent daca se poate.

    Demonstratia pertinenta ca uninominalul majoritar nu inlatura clientelismul de partid nu cred ca poate fi combatuta cu urlete gen "jos mafia, sus patria!".

    Astept sa apara dl. Avramescu sa ne explice cum nu e uninominal sistemul Pro-Democratia, desi mie mi se pare uninominal toata ziua, ca votezi oameni, nu liste. Simplu.
  • 0 (0 voturi)    
    in sfarsit :) (Miercuri, 21 noiembrie 2007, 23:15)

    codru vrabie [anonim]

    multumesc, dna Popescu :) mai ales pentru prezentare, explicare... si, mai presus de toate, pentru tonul "cuminte" si constructiv al demontarii... tare mi-e teama, insa, ca-i posibil sa fi ajuns prea tarziu?!? de buna seama, mai bine mai tarziu decat niciodata :) noapte buna! --Codru

    PS unele referinte seamana cu cele sugerate de Alexa, pe blogul lui Doc :)
  • 0 (0 voturi)    
    @3 (Miercuri, 21 noiembrie 2007, 23:16)

    Bogdan [anonim]

    Specialistii si in genere oamenii de bun simt considera domeniul sistemelor electorale unul discutabil. Nu exista panaceu universal. Nu exista solutie clara si singulara de reformare a clasei politice. Tot ceea ce sustine Basel, cu un tupeu vecin cu nebunia ar trebui amendat de specialisti, de persoanele de bun simt.

    Doamna Popescu tocmai ce a incercat sa mai pondereze declaratiile fara rest cu care ne'a invatat Basel. Nici un sistem nu garanteaza reformarea clasei politice. "Reprezentantul circumscriptiei" , functie de sansele pe care le are, este desemnat de la centru de liderii partidului. Nu mai luati de buna toata propaganda lui Basel.

    Basel doreste numai sa acapareze, prin PD, toata puterea.
  • 0 (0 voturi)    
    Aoleu ce teza de doctorat! (Miercuri, 21 noiembrie 2007, 23:19)

    Prostanacu' [anonim]

    Frumoasa teorie dar cine crezi ca o citeste? Badea Gheorghe?! Nici chiar EU nu am rabdare sa citesc o as dizertatie! By the way! Tu cu cine simpatizezi?! Ce interese reprezinti?! De ce nu iti aplici teoria pe situatia actuala si din viitorul apropiat al parlamnetului din romania si discuti si dai xemple pur teoretice? Ca de exemplu "prima optiune"si "raul cel mai mic"?!

    Hai papusico, mai lasa-ne in durerea noastra si m aninca-ti linistita bursa de fiica a nu stiu cui si lasa-ne in durerea noastra sa luptam cu cei 322 de coalizati in furtisaguri!
  • 0 (0 voturi)    
    Bunul simt inseala, dar inima indeamna ... (Miercuri, 21 noiembrie 2007, 23:26)

    MLZ [anonim]

    Cu tot respectul (studiul este convingator, documentat si profesionist conceput), am impresia ca sunteti intr-o situatie ingrata: Ne propuneti sa mancam mancare chinezeasca cu mult orez in loc de carne grasa (pt ca e mai sanatos), dar inainte de asta trebuie sa ne invatati chineza ca sa pricepem cum se prepara mancarea respectiva, iar noi - in plus - avem oroare de chinezi din cauza comunismului. Este, din pacate, un fel de “operatie reusita - pacientul mort”.

    Pe de alta parte (inca o data, cu un respect deosebit pentru cunostintele dvs.) va acuz de pierderea contactului cu realitatea romaneasca: suntem un neam de ciobanashi doamna, democratia nu este in firea noastra,. Ne convin efectele ei si de aceea ne facem ca acceptam cauzele ce o produc (libertate, respect pentru lege, etc.) Pe ce ma bazez? Citez: ; Imi pare rau, dar dumneavoastra incercati sa jucati rugby cu o echipa de fotbalisti.

    Dupa citirea articolului, am revenit insa la sentimente mai bune in privinta proiectului APD. :o)
  • 0 (0 voturi)    
    Bunul simt inseala, inima indeamna .... (2) (Miercuri, 21 noiembrie 2007, 23:27)

    MLZ [anonim]

    Sustin totusi in continuare sistemul majoritar, ba chiar sunt adept al celui intr-un singur tur - „winner takes it all” pentru ca mi se pare normal sa invat de la cei mai buni/eficienti = britanicii. Accept dealtfel ca materialul clientului roman s-ar putea sa nu se potriveasca deloc.

    De exemplu mi-e greu sa cred ca in conditiile in care nu e stipulat expres in lege ca Prim Ministru va fi seful partidului care a castigat majoritatea locurilor in Parlament, romanii ar respecta asa ceva doar ca o cutuma. Ar incepe interminabilele contestari si discutii despre procentajul voturilor, despre furt, despre ONU, Gorbaciov, petrol, rock’n’roll si orice s-ar mai putea aduce in discutie. Nu suntem in stare sa pierdem demn - intotdeauna ne fura arbitrii, conspiratia mondiala sau CIA.

    Accept ca ma pot insela si stiu ca de foarte multe ori chiar bunul simt ne insala (ceea ce aratati si dvs. in articol de fapt).
  • 0 (0 voturi)    
    Eu cu cine votez? (Miercuri, 21 noiembrie 2007, 23:38)

    Cetateanul turmentat [anonim]

    Don'soara, combateti bine, parol! Cum le stii 'mneata pe toate, bobocule!

    Da' vreau sa stiu: eu cu cine votez? Vreau sa stiu cu CINE votez, adica cu CE persoana, nu cu CE lista. Ca de "noi s-ai nostri" m-am saturat!

    Ma'ntelegi 'mneata?
  • 0 (0 voturi)    
    Referendum (Miercuri, 21 noiembrie 2007, 23:59)

    666 [anonim]

    Daca vreti sa se schimbe ceva in tara asta MERGETI LA REFERENDUM ! Si indemnati-i si pe altii sa mearga ! Votati cum vreti, dar duceti-va ! Numai asa avem o speranta de schimbare a clasei politice. Daca nu facem nimic nu se va schimba nimic.
  • 0 (0 voturi)    
    O clarificare si o parere (Joi, 22 noiembrie 2007, 0:33)

    Lucian [anonim]

    Vizavi de Dan B. Charles:
    USA, Canada, Anglia si India folosesc intr-adever sistemul propus de Basescu, DAR toate celelalte tari folosesc sisteme mixte, ca cel propus de APD. Si zic asta dupa ce am verificat fiecare tara in parte.

    Dincolo de asta, multe multumiri pentru articol, e foarte bine sa se vada (in sfarsit) si parerea expertilor, fiindca stiu din experienta ca sistemele de vot sunt bestii mofturoase si complicate.

    Sunt acum in Anglia si lucrez direct cu sistemul lor majoritar care are merite deosebite in felul in care functioneaza aici - sincer, admir - dar pe zi ce trece imi dau seama ca nu se poate transplanta la noi, tocmai fiindca lipseste cultura politica si fiindca politicienii romani raman in mare aceeasi oameni si cu acelasi stil. Sa speram ca lucrurile merg bine sau ca 'organismul' romanesc va stii sa reactioneze cu trebuie la acest transplant.

    Dincolo de asta, cred ca e important ca fiecare roman sa mearga la referendum si sa voteze cum crede, dar sa o faca dupa ce s-a GANDIT si dupa ce a inteles ca ne asumam cu totii o responsabilitate.
  • 0 (0 voturi)    
    Care poate fi contributia partidelor mici la guvernare? (Joi, 22 noiembrie 2007, 0:52)

    radu [anonim]

    In final dupa ce se numara voturile si se valideaza parlametarii, trebuie numit un guvern, cu un program si o sustinere parlamentara.

    Cel mai bine este ca acest guvern sa fie consecvent programului si actiunilor demarate in general, sa fie responsabil, adica supravegheat de opozitie si sanctionabil de electorat, si cit mai reprezentativ.

    Dar cum programul de guvernare este unul singur, reprezentativitatea sa efectiva nu are cum sa nu fie limitata. Mai simplu: nu putem spera ca programul guvernului sa reflecte integral dorintele noastre nici daca sintem premierul. In schimb putem pretinde ca guvernul sa dea socoteala opozitiei si opiniei publice zi de zi, si, in final, la urmatorele alegeri pentru Parlament, in fata noastra, ca sa il putem da eventual jos si inlocui cu o alternativa mai utila sau macar mai putin rea.

    Ceea ce nu iau in calcul sustinatorii proportionalitatii este ca singura diferenta "doctrinara" intre politicienii nostri este gradul de sinceritate a optiunii pentru stat de drept si piata libera. In plus, asta face ca politicienii sa fie o casta (ca toti cei care au putere in Romania, de la notari la instalatori de gaze) mai solidari intre ei decit cu alegatorii. Asa ca partidele sa se organizeaza intii pe criterii de functii si apoi cauta o doctrina.

    Asa ca prioritatea este sa obligam partidele sa tina seama si de noi cind isi propun candidatii si sa putem apoi trimite alesii in opozitie sau acasa daca ei nu tin seama de noi.

    Proportionalul, chiar fara liste, nu ne permite acest lucru. Prea multe circumscriptii in care fidelii se califica chiar daca dezamagesc alegatorii. Apoi, guvernele se negociaza la masa verde, si una sint promisiunile din campanie, alta programul guvernului numit apoi, si cu totul altul programul guvernului care organizeaza urmatoarele alegeri. Nu exista suficient control in timpul legislaturii si nu putem da un vot de blam la urmatoarele alegeri.

    Votul uninominal pur nu este deloc suficient dar este necesar.
  • 0 (0 voturi)    
    asta-i muzica ce-mi place si un ... apel (Joi, 22 noiembrie 2007, 0:56)

    elector [anonim]

    Stimata domnisoara sau doamna Marina Popescu,

    Excelentul dumneavoastra expozeu ar trebui tiparit si distribuit gratuit tuturor canalelor mass media, cel putin, daca efortul de a-l distribui sub forma de fluturasi unui numar cat mai mare de alegatori ar parea utopic. Desigur, ar urma ca, la randul lor , media sa isi faca datoria si sa informeze publicul asupra celor doua sisteme de vot in mod corect .
    Ma gandesc ca editura domnuluil Liiceanu si-ar putea permite un asemenea efort financiar care ar avea, pentru initiator, valoarea unui adevarat gest soteriologic. Tiparirea in 2-3 milioane de exemplare a analizei pe care ati postat-o si distribuirea gratuita a materialului ar putea readuce incredere si speranta in inteligentia romaneasca, in rolul societatii civile. In primul rand, in spatiul dezbaterii publice ar aduce argumentul in locul invectivei si logica in locul sofisticii.
    Eleganta argumentatiei dvs arata, prin contrast, gaosenia inflamata a sustinatorilor "VU-ului pur si dur", popularizat, prin monoloage prezidentiale, drept panaceul coruptiei.
    Imi permit , asadar, sa fac un apel la domnul Liiceanu si sper ca nu imi va raspunde cu a indiferenta cu care l-au tratat lichelele la a caror buna-credinta a facut si dumnealui candva un celebru apel.
  • 0 (0 voturi)    
    Dar istoria constituitionala a Romaniei? (Joi, 22 noiembrie 2007, 1:02)

    radu [anonim]

    Poate ca ar trebui analizat si in istoria noastra nationala care tip de scrutin a fost mai compatibil cu guvernari responsabile.
  • 0 (0 voturi)    
    bun (Joi, 22 noiembrie 2007, 1:16)

    liviu [anonim]

    studiu foarte bun, documentat, credibil DAR cu target mic. e ca si cum ai baga reclame la detergenti pe CNN sau la bursa pe Acasa...
    poporul il gusta pe Basescu... daca nu e in stare sa se prinda ca delirul lui mesianic e o ipocrizie mizerabila si ca in spatele demagogiei ieftine nu exista argumente atunci de unde speranta ca va avea prostimea rabdare sa citeasca un articol ca acesta, darmite sa-l mai si digere.
    asadar: bun dar de dragul stiintei. mie mi-a raspuns unor intrebari si ma bucur ca l-am gasit aici.
  • 0 (0 voturi)    
    SPRE CE NE INDREPTAM (Joi, 22 noiembrie 2007, 1:18)

    A. [anonim]

    discutam intr-un mod care relativizeaza totul si uitam premizele de la care pornim.

    Suntem o tara in care un partid de 20% - fara "majoritate stabila" in parlament - abroga legile transparentei.

    Suntem o tara care a avut doar 2 ani de deschidere democratica si de constructie efectiva a statului de drept, in 2005 si 2006, si datorita a doar 2 ani am ajuns ca Ollie Rehn sa spuna:

    - Este pentru prima oara in istoria Romaniei cand "Nimeni nu este mai presus de LEGE" (Art. 16 din Constitutie)

    Faptul ca acest lucru a putut fi impiedicat atat de eficient sa se dezvolte, in 2007, spune totul.

    Avem un partid Unic PSD-PNL-PRM-UDMR-PC, care poate supravietui cu oricare din tentacule, odata ce acesta ajunge la putere, asa cum se intampla astazi, cu PNL de 20%.

    Din punctul meu de vedere toate aceste partide sunt de fapt un singur partid, PSD-PNL-PRM-UDMR-PC = PSD.

    Nu exista asadar o adevarat problema a reprezentativitatii.

    Avem o traditie a votului negativ, care rastoarna toate calculele in decizia asupra sistemului de vot:
    http://doc.hotnews.ro/cum-trebuie-schimbat-sistemul-de-vot-vii-t eoria-si-practica-voturilor-pierdute.html

    In ultimul rand, sa nu uitam - lucru pe care putini il amintesc - ca sistemul majoritar este singurul care da posibilitatea responsabilizarii alesilor. Nu poti responsabiliza un om ales indirect (pe care nu l-ai votat, ci ti-a fost de fapt "repartizat").

    De la aceste premize trebuie pornit, ca sa vedem care sistem este cel mai bun pentru Romania.
  • 0 (0 voturi)    
    "The winner takes all" (Joi, 22 noiembrie 2007, 1:43)

    Mihai D. Popescu [anonim]

    Analiza este “post-post-modernista”... Ca sa nu mai spun ca este tendentios de partizana (scuzati, “biased”)... Rugam frumos pe Doamna savanta sa citeasca si ceva istorie politica (din Romania ante-1918 si de prin USA, UK, Franta)... Mai rugam si o lectura frugala din Eminescu (mare partizan al bi-partidismului parlamentar si mare adversar al risipirii energiilor intelectuale in agregarea doctrinara a 50 de partidulete adverse, care nu ar fi putut conduce decat la irosirea capacitatilor de guvernare ‘hic et nunc’. Traditia ne spune ca sistemul de vot majoritar de tip “the winner takes all” a fost si este agreat de catre statele occidentale puternice... orice alternativa tine doar de o “political correctness” care nu merge la noi...
  • 0 (0 voturi)    
    O omisiune si o observatie (Joi, 22 noiembrie 2007, 1:51)

    Andi [anonim]

    Observatie:

    Din articolul doamnei Popescu deduc ca este adepta reprezentarii in parlament prin intermediul partidului si nu prin reprezentant direct. Acest lucru ar fi mai mult decat corect daca ar fi democratie in cadrul partidelor si, mai ales, daca acestea respecta o anumita doctrina si ar fi votate in functie de ea. Ori asta e o utopie nu numai la noi. In plus, in Romania este chiar contrariul, in toate aspectele enumerate: partidele sunt cu doctrina numai pe hartie, deciziile se iau in functie de situatia/avantajul de moment; "democratia" in cadrul partidelor vine mai tot timpul "de la centru"; votarea partidelor se face in functie de liderii de opinie ai acestora sau mai grav a adversarilor politici, nationalitate, etc, si intr-o foarte mult prea mica masura in functie de doctrina.

    Omisiuni (anomalii de reprezentare: ai invins? pleci acasa, nu intri in Parlament....):

    1. Sistemul propus de Guvern practic impiedica (ca si acum de altfel) intrarea independentilor in Parlament, chiar daca obtin intr-un colegiu 49% si ceilalti candidati sub 15%.
    2. Pragul electoral: daca un partid castiga chiar mai multe colegii (chiar si cu majoritate absoluta), daca nu obtine un scor national peste limita candidatii invingatori vor fi declarati invinsi de cei pe care i-au batut in confruntarea directa.
  • 0 (0 voturi)    
    ce se intimpla in Franta-continuare (Joi, 22 noiembrie 2007, 1:52)

    cocor [anonim]

    4) responsabilitatea fata de alegatori, care merge pina acolo incit
    cutare deputat(iar cazurile nu sunt rare) ajunge sa voteze impotriva
    legilor sustinute de partidul sau, pentru ca le considera contrare
    interesului celor care l-au ales pe el, deputatul X;de pilda, in
    contextul reformei cartei judiciare, in curs, mai multi deputati ai
    majoritatii guvernamentale s-au opus deschis legii initiate de
    propriul partid si guvern:pur si simplu nu vor ca cutare tribunal din
    cutare orasel de provincie, din circumscriptia lor, sa fie desfiintat,
    pentru ca alegatorii lor nu sunt de acord cu asta;si foarte propabil,
    vor vota impotriva legii, iar partidul nu ii va exclude;avem aici ceva
    destul de interesant: acesti deputati nu se mai lasa tratati ca o masa
    de manevra;chiar daca sunt in principiu loiali partidului, ei stiu ca
    sunt obligati sa fie inca si mai loiali fata de alegatorii care le-au
    dat votul;fireste, daca vor sa fie realesi;

    Ei bine, toate astea mi se par niste avantaje clare si obiective.
    Dincolo de simpatiile\antipatiile noastre politice de moment, cred ca
    ar trebui sa judecam plecind de la situatia in care ne gasim
    astazi,care e generata de votul pe liste si in care alegatorului ii
    este practic imposibil sa-si contoleze in vreun fel alesii. Iar cita
    vreme alegatorul nu va avea nici o priza asupra celui caruia ii delega
    suveranitatea sa, nu vom avea nici responsabilitate din partea
    alesilor, si deci nici clasa politica pe care o tot asteptam.

    Asa ca sa alegem ce credem ca meritam.
  • 0 (0 voturi)    
    ce se intimpla in Franta (Joi, 22 noiembrie 2007, 1:53)

    cocor [anonim]

    Pentru a alimenta inca putin, poate, discutia despre avantajele sau
    dezavantajele uninominalului in doua tururi, iata citeva impresii
    despre consecintele sistemului francez, dupa 5 ani de stat in Franta.

    1) nu exista, practic, crize sau blocaje politice;din alegeri iese o
    majoritate clara, capabila sa sustina programul guvernului(de fapt, al
    presedintelui);astfel, riscul de a asista la un bilci nesfirsit al
    coalitiilor este foarte redus,iar tara este stabila politic;

    2)in Adunarea Nationala a Frantei ajung oameni de un nivel intelectual
    onorabil, iar adesea remarcabil;orice deputat francez e capabil sa
    livreze o analiza pertinenta, cu cap si coada, despre cutare sau
    cutare subiect de interes public;

    3)de unde rezulta niste legi bine facute;sotia mea e specialista in
    drept administrativ, face o cercetare comparativa Romania-Franta,asa
    ca am avut ocazia sa vad ce serioasa diferenta calitativa exista intre
    cele doua corpusuri legislative; "de vina" insa pentru asta, pe linga
    competenta deputatilor francezi, mai trebuie sa fie si altceva, un
    anumit simt pentru interesul public si o anumita responsabilitate fata
    de alegatori;deci
  • 0 (0 voturi)    
    Vorbaria lunga .... (Joi, 22 noiembrie 2007, 4:08)

    mario [anonim]

    Lucrarea e una stiintifica -> deci fara aplicatii concrete. Adica un fel de "science - fiction"

    Toate sistemele au hibe. Omul (in particular, romanaul) e inventiv in a le exploata.

    Nu ne asteptam la minuni. din pct meu de vedere, orice sistem care NU CONVINE MARIONETELOR DE LA GUVERNARE ESTE BUN.


    De aceea aleg uninominalul lui Basescu. Mai bine UN Basescu cu tendinte autoritare decit niste corupti fara rusine.


    Cu bine,
    de peste hotare,
    Eu

    P.S.
    Exemple de incompetenti, marionete, manevrate de la CENTRUL LISTEI:

    ministrul Justitiei,
    ministrul Invatamintului (pe care il si CUNOSC. Un pupincurist de cariera)) e un sistem bun.
  • 0 (0 voturi)    
    Citeva observatii (Joi, 22 noiembrie 2007, 5:48)

    Catalin Avramescu [anonim]

    Textul d-nei Popescu e lung, asa ca am sa fac doar citeva observatii punctuale acum.
    1. Admite ca sistemul APD-Parvulescu e de fapt sistemul folosit citiva ani la Senatul italian. Asta creeaza o problema morala, cred, pentru d-l Parvulescu, care a clamat intotdeauna ca e vorba de "sistemul german".
    2. Admite ca sistemul APD-Parvulescu e de fapt proportional, ca si votul pe lista.
    3. In ce priveste ideea ca ambele sisteme ar fi uninominale, eu ii sugerez, amical, d-nei Popescu sa consulte Oxford English Dictionary (acela masiv, in 32 de volume; e resursa ultima in materie de limba engleza); Acolo "uninominal" e definit ca "Based on the principle of one member being separately elected by each constituency." Or, este evident ca sistemul APD-Parvulescu alege, in principiu, DOI candidati in fiecare circumscriptie.
  • 0 (0 voturi)    
    continuare (Joi, 22 noiembrie 2007, 5:49)

    Catalin Avramescu [anonim]

    4. Sint mirat ca d-na Popescu nu spune nimic despre situatia din Scotia. Acolo avem un caz foarte relevant pentru discutia noastra. EI aveau, pentru Parlamentul scotian, un sistem de vot proportional, dar au renuntat la el in favoarea unui sistem mixt, in care MAJORITATEA mandatelor (73 versus 56) sunt atribuite in sistem uninominal clasic (First pass the Post) in circumscriptii SEPARATE (restul, in sistem MMP). Noua schema va fi aplicata din 2011, ca urmare a raportului comisiei Arbuthnott. Ideea ca lumea se misca implacabil spre sisteme proportionale este, sa o spunem caritabil, discutabila.
    5. O hiba a majoritatii studiilor europene despre sisteme electorale e ca nu cunosc istoria electorala a Statelor Unite. Acolo avem de-a face cu 50 de state care organizeaza alegeri in sistemul First-Pass-the-Post (uh... 49, de fapt, pentru ca Louisiana foloseste ceva asemanator cu sistemul.... Basescu). Or, in studiile comparative se vorbeste, de regula, doar de "Statele Unite", deci de alegerile la nivel federal, care nu sint teribil de relevante in comparatie directa cu sistemele europene. De aceea, in ce ma priveste, introduc frecvent in comparatie date din statele americane si din regiuni ca Bavaria, care au o istorie electorala distincta. Daca facem asta, atunci vom vedea ca concluziile nu au cum sa nu fie sceptice fata de sistemele mixte si proportionale.
    5. Textul d-nei Popescu nu face nici o referinta la chestiunea marimii colegiilor. Asta e important, pentru ca in proiectul APD-Parvulescu un candidat are de "acoperit" de doua ori mai multi alegatori, ceea ce presupune cheltuieli mai mari si mult mai putine contacte directe cu alegatorii.
  • 0 (0 voturi)    
    continuare 2 (Joi, 22 noiembrie 2007, 5:49)

    Catalin Avramescu [anonim]

    Ma opresc aici, ca am si altceva de facut. Multe lucruri din textul d-nei Popescu sint corecte, dar nu vad nimic care sa imi clatine convingerea ca sistemele mixte si proportionale nu au ce cauta in tara noastra. Cit despre observatia d-nei Popescu dupa care presedintele "se lauda" ca acest sistem ar elimina '"toti coruptii si smecherii", o pun pe seama distantei de la care scrie. Actualul presedinte a spus clar ca nu e vorba de un sistem perfect. In ce ma priveste, cred ca e esential - si am spus-o public in repetate rinduri - sa adoptam ideea "referendulului de demitere" (recall elections) din numeroase state americane.
    Ne saturam de ei, le dam un sut in dos.
    O dimineata buna!
  • 0 (0 voturi)    
    recall elections (Joi, 22 noiembrie 2007, 9:13)

    pafnutie [anonim]

    recall elections nu se aplica in sua la nivel federal (cele 2 camere ale congresului) iar la nivel statal este aplicat doar de 18 state.

    oricum, ideea de a se importa sistemele politice britanice in romania este, inainte de a fi absurda, pur si simplu comica.
  • 0 (0 voturi)    
    cateva observatii (Joi, 22 noiembrie 2007, 9:40)

    daniel [anonim]

    excelenta analiza.
    se pot face insa doua observatii
    1. nu este obligatoriu ca un candidat sa fie mutat preferential, intr-o circumscriptie cu sanse. dimpotriva, putem asista la urmatorul fenomen: un candidat cu priza la electorat nu va ca candida intr-o circumscriptie considerata fief. aici va fi nominalizat un no name. acel candidat extrem de cunoscut va fi dus sa se bata acolo unde partidul sta mai rau in sondaje. efectul este acelasi, si anume mutarea candidatilor dintr-o circumscriptie in alta, in functie insa nu de interesele unui lider, ci de interesul electoral al partidului
    2. autoarea vorbeste despre existenta unei a treia etape in ceea ce priveste distributia mandatelor, in prezent, conform legii electorale in vigoare. or, acest lucru nu este tocmai corect. exista 2 etape / cea judeteana si cea nationala. in schimb, legea pentru care guvernul si-a asumat raspunderea presupune trei etape de alocare a mandatelor. subliniez in acest sens, ca proiectul pro democratia prevedere doar 2 etape; legea sumata de guvern nu este identica cu proiectul pro democratia
  • 0 (0 voturi)    
    atentie (Joi, 22 noiembrie 2007, 9:53)

    daniel [anonim]

    inca ceva: nu mai absolutizati si supraevaluati efectele sistemelro electorale asupra sistemului de partide, a vietii parlamentare si a sistemului politic in general
    nu uitati ca acelasi sistem electoral are efecte diferite in functie de societatea in care actioneaza
  • 0 (0 voturi)    
    recall election (Joi, 22 noiembrie 2007, 10:09)

    elector [anonim]

    Dmnule Avramescu,
    In ciuda unei aparente acribii, sistemul de uninominal pe care il sustineti ridica mari semne de intrebare: pseudo-bicameralismul pe care il propuneti, cu o adunare legislativa intrunita la doi ani o data, pentru a trece pe banda rulanta legile promovate de cine? - de presedinte si de executivul al carui sef este totodata - nu-mi garanteaza niciun spor de democratie , si niciun spor de confort. cetatenesc. Desigur, daca am pleca de la ideea ca si presedintele/seful executivul si majoritatea pe care se sprijina in parlament ar fi reprezentate de niste ingeri... dar nimic din ceea ce traim nu ne conduce spre o asemnea naivitate.
    Apoi, ideea acelor "recall election referenda," prin care i-am sanctiona pe loc pe parlamentarii care ne-au dezamagit ma face , privind politiciene romani, sa cred fie ca vom convoca referendum dupa referendum , fie ca vom renunta la orice astfel de referendum, dintr-o minima responsabilitate fata de chetuirea banului public.
    Apropo, la cate asemenea recall ellections am avea dreptul intr-o legislatura? Si intr-o asemenea procedura am realege toti paramentarii sau doar ii vom suspenda si inlocui pe cei expirati?

    P.S. Nu vi se mai eleganta, mai documentata, mai riguroasa si mai articulata expunerea doamnei Popescu?

    Oricum apreiez ca de ultima intalnire televizata cu Antonie iorgvan v-ati reviziut "viziunea" si ati trecut de la monocamerlaismul cu o legislativa convocata o data pe luna la acest pseudo-bicameralism. Suna mai bine decat prima varianta, care era un fel mare adunare nationala supravietuind din propri-i spuza, dar, din pacate, pare la fel de nefunctionala.
  • 0 (0 voturi)    
    continuare pentru dl. Avramescu (Joi, 22 noiembrie 2007, 10:23)

    elector [anonim]

    revin cu o continuare, domnule Avramescu, pentru ca nimic nu ma deprima mai mult decat fandarile logice ale intelecualilor nostri.

    Spuneti ca paradigma propusa de dumneavoastra functioneaza , bne merci, in Texa, Iowa si Florida, state care au reglementari clare, majortatea neschimbate de decenii si care mai revizuiesc pe ici pe colo in ceea ce priveste regimul detinutilor, armelor, imigrantilor, drogurilor etc. SUA au o constitutie clara, nerevizuita o data la cativa ani , si un congres care lucreaza continuu, nu la doi ani o data.
    La noi insa , unde mereu trebuie reglemntat si re-reglementat cate ceva , ba chiar dereglemntate niste chestiuni reglementate aiurea, ce sa faca mai intai, la doi ani o data, acea adunare legislativa?
  • 0 (0 voturi)    
    pentru editorul site-ului (Joi, 22 noiembrie 2007, 10:47)

    electorul [anonim]

    Draga editorule , am postat si eu doua mici observatii la comentariilui d-lui Avramescu si sper ca isi vor gasi loc pe acest site, ca nu e musai ca Dl. Avramescu sa aiba ultimul cuvant
    iti multumesc si iti apreciez sincer munca pe care o face aici.
    electorul
  • 0 (0 voturi)    
    ... (Joi, 22 noiembrie 2007, 10:55)

    lucian [anonim]

    cicoana, da' bine le zici...
    da' ce studiu facusi, tu care nu prea ai vrut sa te amesteci in problema... ai intrecut si pe colegii de la cluj...
    nu am avut rabdare sa-l citesc pana la capat, este neinteresant...sau nerelevant.. ramane intrebarea "eu cu cine votez?"... varianta tariceanu nu schimba nimic, or sa scoata la inaintare pt imagine cativa oameni iar restul o sa fie tot pe liste...
    ne tezim tot cu oameni care habar nu au ce cauta in parlament... si apoi prea putin imi pasa mie de procentele unui partid, am nevoie de oameni care sa reprezinte cetateanul, nu mai vrem doctrine politice, oricum nu le aplica nimeni... vreau sa stiu pe cine trag la raspundere, vreau sa stiu cui ma adresez... vreau sa stiu cine l-a trimis in parlament... vreau sa vii in romania sa vezi ce bine o ducem... ce clasa de conducatori avem... ce de legi au initiat si cat de bine au lucrat... ce mai de comisii avem, care in afara de banii de sedinta nu fac nimic... putin imi pasa de partide, nu avem nevoie de toate... pe cine reprezinta pin?.. ce cauta in parlament?... pe cine reprezinta png? .. ce sa caute in parlament?... ce oameni are prm in parlament?... pe cine ajuta?... daca esti un partid cu o doctrina clara si oameni capabili sa o faca, atunci trebuie uninominalul dur, cu toate neajunsurile lui... nici un sistem nu este perfect, dar de ce sa nu incercam si altceva?...
  • 0 (0 voturi)    
    pt electorul (Joi, 22 noiembrie 2007, 11:02)

    lucian [anonim]

    ai perfecta dreptate, dar as vrea sa te intrebceva: la noi nu este ca in sua, dar de ce sa nu incercam?, de ce sa mentinem acgtuala stare la infinit? chiar nu te-ai saturat?... ceea ce propune basescu este cam dur, dar ceea ce propune guvernul, pe ultima suta de metri, este la fel ca acum... vom vota uninominal cativa oameni, folositi pt imagine, restul tot pa liste... si, atentie, in ambele cazuri, ca si in cel actual, oamenii cu bani au iesit si vor iesi parlamentari... doar daca nu vor.... dar macar sa stiu si eu de la inceput, macar sa stiu cine l-a votat, sa nu mai repet greseala...
    sa auzim de bine!
  • 0 (0 voturi)    
    pt cocor (Joi, 22 noiembrie 2007, 11:07)

    lucian [anonim]

    ai spus lucrurilor pe nume...bravo tie...
    cineva din tara care s-a saturat de balciul de la tv... si care ne spun tot noua ca nu muncim, nu ca fura ei de nu mai pot...
    inca o data felicitari!
  • 0 (0 voturi)    
    ... (Joi, 22 noiembrie 2007, 11:29)

    anonim [anonim]

    fratilor, voi chiar nu v-ati saturat sa vedeti parlamentari la tv. care se bat in piept ca ei au fost trimisi in parlament de popor?... cine l-a trimis pa dolanescu?.. cine a trimis=o pe irina? mitzura?... sandru?.. si multi altii?
    poate facem un sondaj sa vedem cam cate voturi primesc?
    prefer uninominalul asta dur... cu cine?... cu poporul?.. nici vorba.... cu partidele? care partide? de doi lei? da, sunt de acord... dar eu nu votez sa le fie bine la partide, eu votez sa ne fie bine bine noua, poporului... mai scutiti-ne cu reprezentativitatea... constitutia s-a votat(!) pe ultima suta de metri, si este legea suprema in stat!.. 49 % nu au votat-o!.. asa ca consideram ca cei care nu au reprezentanti nu au votat... acum cate sectii de votare sunt in afara?.. le pasa l-a cineva ca nu vor putea vota careva milioane de romani?
  • 0 (0 voturi)    
    analiza analizei (Joi, 22 noiembrie 2007, 11:49)

    sile [anonim]

    Spiritul de solidaritate cu specialistii [ eu incercand sa fiu unul dintre ei,e drept insa ca nu in domeniul stiintelor politice] ma determina sa spun ca analizei facuta de unul dintre ei trebuie sa i se acorde maximul de atentie.
    Materialul,prezentat de Mariana Popescu,are toate ingredientele necesare [punere in pagina,substanta,referinte] care sa-l califice ca pe o comunicare stiintifica.
    Daca ar fi sa-i reprosez ceva atunci as putea spune in primul rand ca este mult prea lung si ,de regula, se stie ca atunci cand practici un asemenea stil incerci de fapt sa zapacesti cititorul sau auditoriul si nu sa-l convingi.
    In al doilea rand nu se poate sa nu observi ca de fapt,printre randuri,se sustine in fapt votul pe liste,care vot pe liste a facut ca Romania,in momentul asta,sa se afle unde se afla.
    In al treilea rand atitudinea de respingere a unei solutii diferite de cea practicata in prezent seamana in mod izbitor cu acea rezistenta ,pasiva sau activa,a oamenilor simpli care de cele mai multe ori nu inteleg sau nu vor sa admita necesitatea unor schimbari.
    In incheiere as sublinia,asa cum am facut-o si cu alte ocazii,ca nu trebuie absolutizate calitatile nici unuia dintre cele doua sisteme dar ca a sosit momentul pentru o schimbare majora a actualului sistem de votare ale carui efecte le vedem zi de zi.
  • 0 (0 voturi)    
    observatii (Joi, 22 noiembrie 2007, 14:53)

    Catalin Avramescu [anonim]

    1. Ma bucur ca chestiunea e dezbatuta. Fie si doar pe un forum. Politicienii au avut grija ca detaliile tehnice sa fie inecate de un potop de acuzatii.
    2. Sint intrebat daca analiza d-nei Popescu nu mi se pare mai profesionista si mai documentata. Va dati seama ca nu am sa port o polemica cu d-na Popescu prin intermediul unui forum. Destule dintre lucrurile spuse sint corecte. Dealtfel unele au fost deja afirmate si in materialul meu. Asta nu ma impiedica insa sa indic si unele probleme. De pilda chestiunea marimii circumscriptiilor. Alt exemplu: chestiunea modului de scrutin e legata, in literatura de specialitate, de problema naturii politicilor fiscale (evident, pentru ca un guvern de coalitie presupune o alta agregare a intereselor si, in consecinta, alte costuri ale politicilor publice - pentru detalii, vezi Person & Tabellini, The Economic Effects of Constitutions, MIT Press 2003; unii cititori atenti ai articolelor mele vor fi descoperit, poate, trimiteri implicite la lucrarea asta, care include un studiu comparativ masiv, pe date pornind din 1900 incoace, in zeci de tari). Din pacate, nu vad nici despre asta nimic in materialul d-nei Popescu. Altminteri, el are parti bune, o afirm din nou, si merita citit cu atentie.
    Senzatia mea, insa, e ca si d-na Popescu si altii se preocupa prioritar de problema reprezentarii PARTIDELOR. In ce ma priveste, ca bun republican, nu dau doua parale pe asta. Problema mea e legitimitatea REPREZENTANTILOR. Iar diferenta e importanta. Iata, d-na Popescu afirma ca lista din proiectul Parvulescu e "publicata si oficiala", ceea ce ar face procedura OK. DIn pacate, nu are dreptate. Art. 62 din Constitutie se refera nu la alegerea partidelor, ci la alegerea indivizilor ("Deputatii si senatorii"). Ei trebuie sa fie votati "direct si egal". Or, faptul ca lista e "publicata", nu o face si votata, altfel decat prin telepatie, eventual, ceea ce ar deschide o noua epoca, total comica, a unei democratii deja prea "originale"...
  • 0 (0 voturi)    
    observatii 2 (Joi, 22 noiembrie 2007, 15:03)

    Catalin Avramescu [anonim]

    In fine, in legatura cu ce spuneam mai sus...
    In 2001 Curtea Constitutionala din Seul a luat in discutie un caz foarte asemanator. Solutia lor a fost urmatoarea: un vot dat unui candidat uninominal nu trebuie presupus ca fiind dat automat, in alb, si partidului respectiv, deci nu poate fi transferat automat in contul altui candidat, pentru ca principiul e clar: am votat omul. Intr-adevar, daca il votez pe Gyula de la UDMR nu inseamna ca votez UDMR in genere (sau pe Ianos de la acelasi UDMR). De bun simt, nu? Astfel incit Coreea de Sud a trebuit sa treaca la un sistem de vot paralel la urmatoarele alegeri.
    Trec la altceva. "recall" (referedumul de demitere). Exista in 18 state americane. De ce nu ar exista si la noi? Nu vad nici un motiv intrinsec pentru a-l trece cu vederea? Doar pentru ca exista in California si nu in Bulgaria? Multe institutii si practici pe care acum le acceptam au origini inca si mai bizare. Primul stat european care a dat drept de vot si de a fi alese femeilor a fost o republica nebuneasca, de pe o insula din largul Sardiniei (Tavolara se numea). Asta inseamna ca ideea e stupida? Sau cabinele de vot in care votezi secret. Le-a nascocit statul Tasmania. Asta inseamna ca acum ar trebui sa ies in strada, sa votez pe genunchi, dupa care sa sparg ceapa si sa musc din carnatzi, asa, doar ca sa ma simt "national"?
    In sec. XIX, cei care au facut Romania moderna au importat, la litera, o constitutie moderna, pe aceea a Begiei. Intr-o tara in care se umbla in opinci, pe ultite desfundate. Si a mers.
  • 0 (0 voturi)    
    recall elections (Joi, 22 noiembrie 2007, 16:22)

    pafnutie [anonim]

    in sua se aplica recall elections la nivelul guvernatorilor si al altor alesi locali, nu la nivelul congresmenilor.

    cei care au facut romania moderna au ales modelul constitutiei belgiene tocmai pentru ca modul de organizare al statului belgian se potrivea cel mai bine cu al romaniei (belgia era un stat nou, avea o monarhie constitutionala, avea un rege adus de pe afara etc). romania are prea putin in comun cu parlamentarismul britanic, rezultat din vreo 7 secole sau cu cel american, si el de vreo 3. de aceea, a baga 700 ani de parlamentarism in 20 de democratie originala imi aminteste de filmul ala cu fratii marx in care intr-o buda au intrat vreo 30 de oameni.
  • 0 (0 voturi)    
    @40 inca 20 de ani "originali" cu tariceanu-iliescu (Joi, 22 noiembrie 2007, 16:34)

    *** [anonim]

    consecinta sa alegem tot o varianta "originala" de vot uninominal, cum e cea propusa de guvern, ca sa mai traim inca 20 de ani "originali" cu tariceanu-iliescu.
  • 0 (0 voturi)    
    pt 41 (Joi, 22 noiembrie 2007, 17:01)

    pafnutie [anonim]

    dupa cum tot s-a scris in presa, nu e deloc o varianta originala.
  • 0 (0 voturi)    
    Nedumerire (Joi, 22 noiembrie 2007, 18:35)

    Catalin Avramescu [anonim]

    Ceva ma nedumereste in argumentarea d-lui Pafnutie.... sa copiezi constitutia belgiana, un stat infinit mai avansat decit Romania la data aceea, e OK. dar sa copiezi o constitutie normala, de la nivelul unui stat american, nu e OK. Sa "implementezi" un sistem "german" sau "italian" e OK. Dar sa spui ca vrei sistem de vot ca in Franta, deodata devine o absurditate. Sa vrei "recall" ca in California nu e in regula, dar sa vrei "aquis" comunitar este cu totul fezabil, nu-i asa?
    Din pacate, sau mai degraba din fericire, inovatiile politice circula destul de repede. Si se "implementeaza" destul de bine. Sistemul acela "german" despre care ni s-a tot vorbit e, in parte, rezultatul indicatiilor directe ale autoritatilor americane, in primii ani ai ocupatiei. In Japonia, la fel. De fapt acolo ofiteri americani au pus ei mina si au scris Constitutia. Si, dupa cum se vede, a functionat foarte bine.
    Alternativa care e? "Democratia originala"? Sistem de vot "romanesc"?
    Realitatea e ca sistemul american e, in linii mari, nu doar cel mai bun, dar si cel original. E ca la brinzeturi: unora le pute, dar daca ai nasul fin, preferi originalul. Daca nu, te multumesti cu telemea in ziar. Parerea mea...
  • 0 (0 voturi)    
    despre uninominal (Vineri, 23 noiembrie 2007, 10:43)

    stefan cel mare [anonim]

    As dori sa stiu cum se va forma o majoritate parlamentara daca fiecare parlamentar va avea mandatul sau primit de la alegatori ca sa sustina ceva ce pentru altii nu ewste important. Cred ca se va vota tot in functe de orientarea partidului .
    Controlul alegatorilor se va face numai in ceea ce priveste comportamentul parlamentarilor ( sa nu doarma in sedinte , sa nu se scarpine in nas , sa nu voteze pentru altii etc . )
    Este putin dar este totusi ceva fata de nimic ce este acuma .
  • 0 (0 voturi)    
    Scurt pe doi (Vineri, 23 noiembrie 2007, 10:45)

    Hbarnam [anonim]

    Adica pe doi:

    UNU: Basescu iti da tie, cetatene, dreptul de a alege OMUL si nu SIGLA (sa fim seriosi, ce lista, cine o vede???)

    si DOI: vine Gheorghe Flutur iti da referendumul de demitere a parlamentarului care crezi tu, cetatene, ca nu te mai reprezinta.

    Scurt pe doi: ai bisturiul (stampila) cu care-ti conturezi singur parlamentul. E-al tau, nu al partidelor! Ce mai vrei, sa-ti bage si-n urna???
  • 0 (0 voturi)    
    care uninominal?.... (Vineri, 23 noiembrie 2007, 12:01)

    dorinteodor [anonim]

    in cartea "guliver in tara piticilor" Marele Razboi era intre cei care voiau ca oul fiert sa fie spart la partea ascutita si cei care voiau sa-l sparga la partea lata. in copilarie am ris cu pofta de asta dar vad ca acum, in lumea "noastra" avem acelasi tip de razboi. ce are asta cu mine?
  • 0 (0 voturi)    
    i don't buy it (Vineri, 23 noiembrie 2007, 12:16)

    murphy [anonim]

    din cite am citit pe net, fiecare dintre sisteme are avantaje si dezavantaje; din cite citesc in acest "studiu" unul dintre sisteme are o gramada de dezavantaje, pe cind celalalt este cum nu se poate mai bun.... asa ca imi pare mai mult o selectie atenta de critici, cam cum avem la antena3 "cea mai buna selectie de stiri"....

    evident, s-ar putea sa ma insel...

    dat fiind ca se practica bias-ul, eu as dori mai degraba, pe linga sistemul majoritar, citeva amanunte:
    - sa se publice zilnic actele votate si modul in care au votat alesii din circumscriptii si saptaminal o dare de seama cu actiunile la care au participat si pozitiile prezentate
    - sa se introduca "initiativa cetateneasca", prin care sa poata fi demis prin referendum local reprezentantul
    - eventual rotirea cadrelor (alegeri pentru cite un sfert de parlament in fiecare an) - contrar pareri majoritatii eu cred ca o campanie continua ar responsabiliza mai bine partidele

    daca ar veni si o seama de astfel de prevederi impreuna cu votul uninominal as avea mai mare incredere in schimbare
  • 0 (0 voturi)    
    minciuni cu staif (Vineri, 23 noiembrie 2007, 12:26)

    nu conteaza [anonim]

    Cat de ridicoli pot fi unii “universitari” cand au ochelari de cal din nastere si nu au incredere decat in citate si nu in propriul lor rationament.

    Citez:

    ““Uninominalul dur” - dar dur cu cine?
    In primul rind, duritatea sistemului presedintelui nu este fata de candidatii corupti sau patati, asa numitii “listaci” propusi de partide, dupa cum sugereaza campania prezidentiala. Este in primul rind dur cu cetatenii care sprijina partide medii cu sanse sa fie mereu pe locul trei in circumscriptia uninominala”

    Iubito, sa spunem ca un candidat care inregistreaza 30 % ma reprezinta in mod ideal iar cei care inregistreaza 34% si 35% nu ma reprezinta deloc. Eu trebuie sa ma prezint la vot in turul 2 si sa aleg dintre cei cu 34% si 35% pe cel care din start era chiar si cu o mime de procent mai apropiat de reprezentarea mea. Asta nu e o “duritate”. Este viata noastra de zi cu zi in care deciziile sunt luate nu numai intre bine si rau ci uneori intre rau si mai rau. Amintitiva de cei care si-au mancat ficatii si l-au votat in 2000 pe Ilici ca sa nu iasa Vadim.

    Mai mult, candidatii cu 34% si 35% vor prelua din mesajul celui cu 30% pentru a-si atrage electoratul acestuia si ca urmare si eu voi fi reprezentat, nu in mod ideal desigur. De fapt nici nu as avea dreptul sa fiu reprezentat in mod ideal pentru ca ceea ce doresc eu ca ideal reprezinta 30% versus 70%.

    Acest sistem este dur doar cu cei ce nu pot convinge electoratul.Cu cei care nu au charisma, abilitati de comunicare, inteligenta,viziune si sunt deconectati de adevarurile reale din societate. Cu cei care nu pot sa fie lideri adevarati. Adica, cu membrii actuali ai parlamentului Romaniei.
  • 0 (0 voturi)    
    informare pe sponci (Vineri, 23 noiembrie 2007, 13:19)

    costin [anonim]

    orice sursa noua de informatii despre sistemul de vot e un plus ... asa ca ma bucur ca am ce citi.

    dar, ma doare inima cind articolul incepe cu precizari de genul ... domnisoara nu a vrut pina acum sa se implice in dezbateri din varii motive ...lalalalala .... dar scrie taman acuma din dorinta de a da o sansa cetatenilor care vor sa se informeze.
    acum, cind mai sunt 2 zile pina la referendum, tipic romanesc, in ultimul moment. daca dorinta ei arzatoare era sa informeze cetatenii de ce nu a facut asta de acum o luna de zile????????

    in rest, foarte frumos scris, foarte bine. dumneaei este specialista in domeniul asta, insa cetatenii romani sunt specialisti in realitatea de acasa.

    ce partide, ce doctrine????? majoritatea coplesitoare a romanilor n-au habar care e diferenta dintre social-democratie, liberalism si altele ... si de unde sa aiba habar? nu de alta, dar nici macar membrii de partid n-au. orice speranta cum ca daca votezi cu psd-u e ceva mai cu socialul si cu liberalii mai cu piata libera s-a cam dus cu totul in ultimii ani, ce sa mai vorbim de prezent.

    numai votul uninominal uninominal, ce proportionalitate cu simpatii pe partide, astea sunt pura cacialma in romania ... numai votind direct obrazul o sa se ajunga la ceva mai aproape de o democratie autentica. ce tot se teme lumea ca vai, cistiga pd de nu mai poate. votul uninominal o sa-i arda asa de rau pe toti ..... romanul e mult mai atent la candidat, daca are motiv, decit la partid, care stie deja cu ce se si cu ce nu se maninca.
    daca in circumscriptia mea nu va fi un candidat acatarii din zona politica care ma atrage cit de cit, hehe, promit ca votez cu partida rromilor. sunt sigur ca un vot uninominal in doua tururi o sa-i arda asa tare pe "politici" de or sa invete pina la urma ce e aia politica. si e singura sansa ca un numar mult mai mare de cetateni sa devina cu adevarat responsabili in privinta votului lor si a implicarii in politica, pentru viitorul copiilor lor.
  • 0 (0 voturi)    
    nedumerirea d-lui avramescu (Vineri, 23 noiembrie 2007, 14:19)

    pafnutie [anonim]

    nu era vorba de diferentele de dezvoltare economica, asta ar insemna sa ne inspiram doar din politica uzbekistanului.
    era vorba de cea ce ni se potriveste mai bine ca structura politica. ori cea americana si engleza/britanica sunt rezultatul unor conditii istorice specifice si reprezinta un proces continuu de secole. cea germana e de 50 ani, cea franceza idem etc. cea belgiana era la momentul 1866 veche de 30 de ani si nu de 300. oare de ce cei ce au facut romania moderna (nici nu are sens sa-i comparam cu cei de acum) nu s-au inspirat atunci din modelul american sau britanic? simplu, pentru ca era ca nuca in perete.
    pe de alta parte in cea ce spune dl avramescu e o contradictie: lauda inovatia straina dar ce cea neaosa o arunca la gunoi. pana la urma o inovatie e ok sau nu in functie de rezultate si nu de origine.
  • 0 (0 voturi)    
    Felicitari! (Duminică, 25 noiembrie 2007, 12:01)

    Horia Lupu [anonim]

    O analiza excelenta, ponderata si responsabila. Fara &quot;argumentum ad verecundiam&quot;, demonstratii circulare sau partizanat jenant deghizat in analiza. As mai vrea doar sa mai precizez, in nume propriu, ca prezentarea noastra este (eu o vad) ca fiind consistenta cu analiza dvs., pe care cu un exces de modestie o numiti &quot;o replica&quot;. <br/><br/> Toate cele bune,<br/> Horia Lupu
  • 0 (0 voturi)    
    uninomonal (Luni, 26 noiembrie 2007, 21:04)

    basescu [anonim]

    Articol excelent care demonteaza teoria marinarului cu privire la listaci. Ideea ca vor apare candidati plimbati prin tara pentru a candida unde vor iesi e falsa. abia astept momentul sa nu mai votez lista cu &quot;cel trimis de la centru&quot; pe primul loc. voi vota pe cel din orasul/judetul meu pe care il cunosc cu bune si rele si stiu ca dau de el &quot;sa-i sparg geamurile&quot; aici si nu la bucuresti sau aiurea prin alt judet. Fiti siguri ca hahalerele nu vor prinde nici locul 2 pentru o eventuala redistribuire. Teama lu basescu e ca nu va mai avea oameni de paie care sa se uite la el ca la icoane si sa faca drepti la orice gest al lui. vor fi oameni care vor vrea sa fie in parlament si in urmatoare legislatura asa ca ii va durea mai mult de parerea mea si mai putin de a sefilor de la bucuresti.<br/>JOS DICTATURA! JOS BASESCU!!


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri
Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by