Firmele straine considera, in proportie de 100%, ca fenomenul coruptiei este foarte raspandit sau destul de raspandit, conform unui sondaj de opinie realizat pe un esantion de 300 de firme de Centrul International de Studii Antreprenoriale, comandat de Alianta pentru Dezvoltarea Economica a Romaniei (ADER).

Procentele sunt de 43 pentru „foarte raspandita“, respectiv 57 pentru „destul de raspandita“. Romanii sunt putin mai optimisti, in sensul ca 4% „nu stiu“. Altfel, 51% cred ca fenomenul este foarte raspandit, iar restul de 45% - ca este destul de raspandit.

Majoritatea oamenilor de afaceri romani si straini sustin ca cel mai inalt nivel de coruptie a fost atins dupa anul 2000, 43% dintre reprezentantii firmelor cu capital autohton, respectiv 42% dintre managerii unor firme cu capital strain impartasind aceasta idee.

Ponderea celor care cred ca fenomenul coruptiei a ajuns la cele mai inalte limite in perioada 1996-2000 este de 14% in cazul investitorilor romani si de 17% in cazul celor straini.

Totodata, 39% dintre respondentii reprezentanti ai unor firme cu capital autohton au afirmat ca practic coruptia nu are culoare politica, fiind la fel de raspandita in perioada 1990-2000 si dupa venirea la putere a Guvernului Nastase.

Reprezentantii societatilor mari considera, in mai mare masura, ca nu au existat diferente intre diferitele regimuri politice in privinta coruptiei comparativ cu firmele mici si mijlocii. Statisticile arata ca 51% dintre societatile care au peste 250 de angajati cred ca fenomenul coruptiei a fost la fel de raspandit in toate regimurile de dupa revolutie.

Aceasta idee este impartasita de numai 35% dintre societatile cu pana la 10 angajati, IMM-urile fiind mai degraba de parere ca fenomenul coruptiei a luat amploare dupa 2000.

In ceea ce priveste sectoarele percepute ca fiind mediile cele mai corupte, majoritatea oamenilor de afaceri, reprezentand 83% dintre respondenti, au mentionat ca in administratia publica si in justitie aproape toti angajatii sunt corupti. In schimb, numai 17% dintre acestia au apreciat ca o mica parte a functionarilor publici si a magistratilor sunt dispusi sa primeasca mita.

De asemenea, pentru 82% dintre managerii intervievati, majoritatea parlamentarilor sunt corupti, pentru 78% dintre cei intervievati primaria este mediul in care cea mai mare parte dintre angajati se preteaza la acte de coruptie, 76% considera ca majoritatea guvernantilor sunt corupti, iar 75% pun la indoiala cinstea lucratorilor din consiliile judetene.

Coruptia este perceputa de 44% dintre oamenii de afaceri prin intermediul experientei personale, iar presa reprezinta principala sursa de informare pentru 30% dintre antreprenorii romani. Experienta personala este, conform rezultatelor anchetei, o sursa de informare mai importanta in cazul societatilor din Moldova decat in alte regiuni ale tarii.

51% dintre agentii economici din zona de est a Romaniei au raspuns ca si-au format o parere despre nivelul coruptiei din tara noastra in baza propriei experiente.

Nu in ultimul rand, nu exista diferente semnificative intre IMM-uri si marile intreprinderi in ceea ce priveste sursa principala de informare asupra fenomenului de coruptie, 45, respectiv 46% dintre respondenti afirmand ca s-au intalnit personal cu coruptia.

Majoritatea managerilor, reprezentand 67% dintre respondenti, raporteaza plati informale la Politia rutiera, 47% spun ca au platit autoritatile vamale pentru anumite favoruri, 44% au recunoscut faptul ca au dat mita inspectorilor fiscali, iar 41% sustin ca au platit pentru a-si obtine licentele de functionare.

In 2001, un sondaj CURS arata ca serviciile cele mai afectate de coruptie erau cele de eliberare de licente, judecatoriile si autoritatile vamale.

Potrivit sondajului, o intreprindere cu pana la 250 de angajati ofera in medie de 2,07 ori mita pentru a-si rezolva diverse probleme, o societate cu pana la 10 angajati recurge la aceste metode de 1,78 de ori, iar o intreprindere mare - de 1,89 ori. Societatile cu capital autohton ofera mita de 2,4 ori, in vreme ce firmele cu capital strain recurg la plati informale in medie de 1,6 ori.

Fie ca este vorba de o firma mica sau mare, ponderea pentru platile informale se ridica, pentru 50-60% dintre manageri, la mai putin de 1% din venitul firmei. Totodata, 22% dintre managerii de firme mari si 18% dintre cei care au o firma mica apreciaza ca fenomenul coruptiei duce la scaderea standardului de viata.