Modelul Dacia Logan ar putea sa-si gaseasca o piata si in Europa de Vest, pe masura ce teama occidentalilor fata de ziua de maine devine tot mai acuta, reiese dintr-o analiza publicata de cotidianul francez Le Figaro.
Logan este o masina „medie“, care „nu aduce a nimic“, dar care, la un pret de numai 7500 de euro, trezeste in „victimele“ sale sentimentul saracirii, comenteaza autorul articolului.
Este cea mai ieftina masina de pe piata, dar poate deveni mai mult: o noua referinta in modul de abordare a consumatorilor. Logan nu este doar un fenomen „contra moda“ pentru exagerarile tehnologice si tarifare ale automobilului modern, crede publicatia.
Logan este revelatia unei tendinte emergente a acelora, din ce in ce mai multi, care anticipeaza un declin real sau perceput al situatiei lor financiare.
Dupa razboi, in constientul colectiv, s-a incetatenit regula ca „maine va fi mai bine“, pe care conditiile economice actuale incep s-o contrazica, apreciaza Le Figaro, care da ca exemplu o crestere a puterii de cumparare cu numai 1,3%, anul trecut, in Franta.
Somajul a ajuns sa afecteze pana si „gulerele albe“, iar, in cele din urma, a inceput sa se instaleze un sentiment de insecuritate. Lucruri care lasa loc automobilelor, „hard discount“, care sa nu atarne prea greu in bugetul familial in caz de criza.
Aceasta tendinta noua in comportamentul de cumparare face parte dintr-un nou joc economic ce tine de mondializare. Un joc la doua capete, ce permite accesul la articole ieftine, dar care, pe de alta parte, impiedica o eventuala crestere a salariilor consumatorilor.
Iluzia puterii de cumparare mai mari pe termen scurt este, insa, binevenita pentru statele putin dezvoltate, care se pot folosi astfel de cel mai mare avantaj competitiv pe care il au la dispozitie: salariile mici. Uzina Dacia, cumparata de Renault in 1999, si-a redus numarul de salariati de le 32.000 la 13.000, ceea ce a fortat o imbunatatire a productivitatii.
Cu toate acestea, uzina nu a fost automatizata, fiind preferata in continuare munca manuala. „Un muncitor roman costa de patru pana la cinci ori mai putin decat omologul sau din Europa de Vest, asa ca este inutil sa mecanizam sarcinile angajatilor de aici. Ei fac un produs finit mai competitiv, sau, in orice caz, mai accesibil clientelei locale“, explica producatorul.
