In functie de felul in care ne-am negociat salariile, de tipul veniturilor sau de plasamentele facute, cota unica ne transforma in castigatori sau perdanti.

Salariatii cu venituri mari, avocatii, notarii, medicii, arhitectii sau expertii contabili, dar si persoanele care obtin venituri substantiale din drepturi de autor, toti acestia nu au decat de castigat dupa introducerea impozitului unic pe venit. Alaturi de ei isi pot freca mainile de bucurie si proprietarii care inchiriaza imobile.

De cealalta parte, posesorii de microintreprinderi vor plati o parte din costul reducerii impozitului pe venit, pentru ei povara fiscala urmand sa se dubleze. La fel se va intampla cu detinatorii de actiuni, trecuti si ei in categoria perdantilor. Castigatorii noului sistem de taxe si impozite par a fi mult mai numerosi decat perdantii.

Ce va aduce fiecaruia cota unica de impozitare?

In functie de tipul de venit pe care il obtin si de modul in care si-au negociat salariile, romanii pot afla daca noua cota de impunere de 16% vine cu mai multi bani sau, dimpotriva, cu pierderi. In mod evident, 16% inseamna mai putin si decat 18%, cat era anul trecut cota minima la impozitul pe salarii, si decat 40%, nivelul maxim la care aceasta urca.

Pentru salariati, schimbarea sistemului nu poate aduce astfel decat vesti bune. Avantajul se concentreaza, bineinteles, in zona salariilor mari.

Discrepantele sunt totusi atenuate printr-o noua metoda de acordare a deducerilor: regresiv, astfel incat cei cu venituri mici sa nu piarda, iar salariatii "de lux" sa fie taxati prin absenta unor astfel de facilitati si prin contributii sociale aplicate la un plafon mai mare.

Castigul va fi simtit clar de bugetari, dar si de angajatii care au stiut sa isi negocieze salariul brut cu angajatorul.

Venit mare - castig pe masura in urma reformei fiscale va fi regula si pentru profesiunile liberale, si pentru cei care obtin venituri din drepturi de autor.

In plus fata de salariati, noua legislatie le lasa acestora si posibilitatea deducerii cheltuielilor cu primele platite pentru asigurarile private de sanatate, acestea alaturandu-se deducerii contributiilor la schemele de pensii ocupationale, ramase in vigoare pentru toata lumea.

Romania are insa, de mai multi ani, si altfel de angajati, platiti in forme care sa evite fiscalitatea impovaratoare a contractelor de munca. Mare parte a microintreprinderilor nu sunt, in realitate, decat instrumente de plata a salariului.

Pentru proprietarii acestora, dublarea impozitului pe cifra de afaceri, de la 1,5% la 3%, ca si a celui pe veniturile din dividende, de la 5% la 10%, ridica serios problema trecerii in categoria platitorilor de impozit pe profit (redus si el de la 25% la 16%). Varianta dorita de Guvern, pentru a asigura cresterea veniturilor bugetare, ar fi reorientarea catre contractele de munca.

Sansele unei astfel de migrari se reduc insa considerabil, in conditiile mentinerii contributiilor sociale la un nivel ridicat. In plus, noua putere pregateste si reintroducerea conventiilor civile. Economistul Gabriel Sincu, seful Departamentului taxare de la Hammer&Hemmeralth, crede ca ne putem astepta la o explozie a unor astfel de contracte in perioada urmatoare.

Pentru un angajator care vrea sa mentina costuri reduse cu forta de munca, alegerea este simpla. Atat pentru salarii, cat si pentru conventii civile, impozitul este de 16%. Ultimele nu presupun insa plata contributiilor sociale, cel mai impovarator cost acuzat de investitori. Noua fiscalitate va lasa mai multi bani si proprietarilor care inchiriaza imobile.

Chiar daca scad deducerile, fata de anul trecut se ajunge la o scadere a cotei efective de impunere de la 20% la 12%. Suficient de mare pentru a scoate la lumina si acele contracte de inchiriere incheiate pana acum la negru. Pentru banii castigai, cel mai bun loc de plasare, strict din punctul de vedere al fiscalitatii, pare a ramane banca.

Pentru a nu descuraja economisirea, impozitul pe veniturile din dobanzi ramane 1%. Atractia castigurilor potentiale mari de pe piata de capital este umbrita putin de dublarea impozitului pe veniturile din dividende. Investitorilor pe bursa le ramane totusi consolarea unui impozit pe castigul din vanzarea actiunilor la fel de redus ca cel aplicat dobanzilor.

Celor ce au pasiunea riscului, Codul fiscal le lasa acelasi impozit de 20% pe castigurile din jocurile de noroc. Nu va mai exista insa nici o suma exceptata, taxarea facandu-se de la primul leu. Noile impozite vor mai reduce veniturile din premii, dar si pe cele obtinute din diferite activitati agricole.

Scaderea va fi insa nesemnificativa, comparativ cu avantajele aduse in celelalte zone de sistemul cotei unice. Castiguri vor exista chiar si pentru pensionari.

Astfel, impozitul de 16% aplicat pensiilor de peste noua milioane de lei va face ca postasul sa lase mai multi bani si batranilor cu pensii mari, in vreme ce programul de recalculare ar trebui sa rezolve discrepantele in cazul celor cu pensii mici, nedreptatiti de legislatia de pana acum.

Veniturile din salarii

In locul transelor progresive de impunere aplicate in 2004: 18%,23%, 28%, 34% si 40%, salariile vor cunoaste o cota unica de impozitare – de 16%. Aplicarea acestui nou sistem va conduce la castiguri importante pentru contribuabilii cu venituri ridicate, prin reducerea cotei marginale de impozitare de la 40% la doar 16%.

Astfel, daca la un salariu de 10 milioane de lei castigul net din aplicarea cotei de 16% este de peste 300.000 de lei, la un salariu de 30 de milioane de lei, castigul din aplicarea cotei unice este de peste 3 milioane de lei. Favorizati de aplicarea cotei unice vor fi si contribuabilii cu mai multe locuri de munca sau bugetarii, al caror salariu este negociat intotdeauna in suma bruta.

In plus, contribuabilii care obtin un salariu brut de pana la 10 milioane de lei au dreptul la o deducere personala de 2, 5 milioane de lei. Pentru fiecare persoana aflata in intretinere, deducerea personala acordata angajatului va creste cu un milion de lei, fara sa depaseasca 6,5 milioane de lei in total.

Pentru angajatii cu castiguri de peste zece milioane de lei, deducerea scade linear, astfel incat la 30 de milioane de lei devine zero.

Contribuabilii se vor mai bucura si de deduceri ale contributiilor la schemele facultative de pensii, in limita a 200 de euro pe an, insa pierd deducere aferenta primelor la asigurarile private de sanatate, in limita aceleiasi sume, de 200 de euro pe an, si celelalte deduceri suplimentare.

Inainte

Veniturile erau impozitate in cinci cote aplicate la transe progresive de venit – 18%, 23%, 34% si 40%

Contributii sociale datorate de angajat: 9,5%, aplicate la un plafon de 38,41 milioane lei (cinci salarii medii brute pe economie).

Acum

Veniturilor li se aplica o cota unica de 16%.

Contributii sociale datorate de angajat: 9,5%, aplicate la un plafon de 46,055 milioone lei.

Profesiuni liberale

Avocatii, notarii, medicii din sistemul privat, arhitectii, expertii contabili si consultantii fiscali sunt printre contribuabilii cei mai avantajati de noua fiscalitate. Veniturile mari obtinute faceau ca in vechiul sistem progresiv de impunere cei mai multi sa se incadreze la cota maxima de 40%. Din 2005, impozitul pe venit va fi pentru toti 16%.

Ca si in cazul celorlalte categorii de contribuabili, schimbarea sistemului de impozitare va aduce castiguri mai mari pentru cei cu venituri mai mari. Ramane insa obligatorie depunerea declaratiilor de venit global in fiecare an la administratiile financiare. Un avantaj special in cazul profesiunilor liberale este pastrarea deductibilitatii primelor platite pentru asigurarile private de sanatate.

Astfel, contribuabilii din aceasta categorii vor putea deduce in 2005 cheltuieli facute in aceasta directie in limita a 200 de euro anual, facilitatea fiind pierduta de salariati dupa modificarea Codului fiscal. Valabila, in limita aceleiasi sume, ramane si deducerea acordata pentru contributiile la schemele facultative de pensii ocupationale.

Contributiile platite la asociatiile profesionale, deductibile integral inainte, vor avea de anul acesta deductibilitatea limitata la 2% din baza de calcul.

Inainte

Cinci cote de impunere a veniturilor cuprinse intre 18% si 40%, aplicate la transe progresive de venit. Globalizare obligatorie.

Acum

Impozit unic de 16%, indiferent de marimea veniturilor. Se pastreaza deducerea de 200 euro anual atat pentru pensiile ocupationale, cat si pentru asigurarile private de sanatate.

Veniturile proprietarilor de microintreprinderi

Veniturile "patronilor" microintreprinderilor vor fi cele mai afectate de noile reglementari aprobate de Ministerul Finantelor si intrate in vigoare la 1 ianuarie 2005. Putem sustine aceasta deoarece microintreprinderile vor trebui sa plateasca de aici inainte un impozit de 3% pe veniturile din orice sursa, comparativ cu 1,5% din cifra de afaceri, cum era pana anul trecut.

La aceasta crestere a cotei de impozitare pe cifra de afaceri, la 3%, se adauga si majorarea impozitului pe dividende, de la 5 la 10%, ceea ce va ridica, per total, impozitul pe care va trebui sa il achite patronul micro-intreprinderii si ii va micsora castigul.

"Acelora care au infiintat microintreprinderi a caror cifra de afaceri este reprezentata doar de salariile pe care le incaseaza, le-as sugera sa treaca pe contracte de munca.

Diferenta de impozitare nu mai este acum prea mare, o data cu introducerea cotei unice de 16%, pot evita o multime de alte inconveniente, cum ar fi, de pilda, hartogaraia", spune Mihaela Mitroi, partener la PriceWaterHouseCoopers.

"Intr-un fel, procesul declansat de cresterea cotei de impozitare a cifrei de afaceri este bun, de insanatosire, deoarece microintreprinderile nu reflectau, pana acum, o relatie de munca", explica Mihaela Mitroi.

Inainte

Impozitul pe cifra de afaceri platit de microintreprinderi a fost pana anul trecut de numai 1,5%.

Acum

Veniturile micro-intreprinderilor sunt impozitate incepand de anul acesta cu o cota dubla, de 3%.

Drepturi de autor

Si pentru scriitori, compozitori, ziaristii si pentru celelalte profesiuni care obtin venituri din valorificarea proprietatii intelectuale impozitul pe venit va fi de 16%. Fata de cele 15 procente care se retineau pana acum anticipat in timpul anului, la sursa, din 2005 nu se mai retin decat 10%. Ceea ce inseamna ca diferenta va ramane in timpul anului in buzunarul celui care a obtinut venitul.

La globalizare, insa, se va face regularizarea pana la cota de 16%, dupa ce se deduce o cota de cheltuieli deductibile de 40% din venitul brut, respectiv de 50% in cazul lucrarilor de arta monumentala. Deducerile scad cu 20 puncte procentuale fata de anul trecut, insa si impozitul final ajunge la numai 16%, fata de cele cinci cote aplicate la transe progresive de venit cuprinse intre 18% si 40%.

In aceste conditii, chiar cu deduceri mai mici, contribuabilul iese in castig. Ca si pentru celelalte categorii de contribuabili, castigul creste pe masura ce veniturile sunt mai mari. In plus fata de salariati, ramane in vigoare si deducerea cheltuielilor pentru asigurari private de sanatate, in limita a 200 de euro anual.

De mentionat ca pentru veniturile din drepturi de proprietate intelectuala nu se datoreaza contributii sociale.

Inainte

In timpul anului, se retinea la sursa o cota de 15%. La globalizare, se facea regularizarea in functie de cota de impozit la care se incadra venitul (intre 18% si 40%). Deduceri de 60%, respectiv 70% la arta monumentala.

Acum

Impozit unic de 16%. Retinere la sursa in timpul anului de 10%. Deducerile scad la 40%, respectiv 60% pentru arta monumentala.

Venituri din chirii

In cazul veniturilor din chirii, pentru cotele anticipate de impozit va fi valabila cota de 16%, fata de 15% anul trecut, cand insa, la globalizare, se utiliza baremul cotelor progresive.

Venitul impozabil din inchiriere se stabileste prin scaderea din venitul brut a unei deduceri de 25%, indiferent daca este vorba de bunuri mobile (pentru care inainte deducerea era de 30%) sau imobile (50% inainte). "Practic vorbind, in noile conditii, pentru inchirierea veniturilor din bunurile imobile impozitul scade de la 20% la 12%", spune Gabriel Biris, consultant Salans.

Castigul exista astfel, chiar daca deducerile acordate s-au redus fata de cele valabile anul trecut, si creste o data cu nivelul veniturilor obtinute din chirii. Gabriel Sincu, economist, seful Departamentului taxare Hammer&Hemmeralth, precizeaza ca avantajele sunt mai mici decat in cazul salariatilor, insa fata de anul trecut, ele vor fi certe.

Platile anticipate se efectueaza in patru rate egale pana la data de 15 inclusiv a fiecarei luni din fiecare trimestru. Termenele si procedura de emitere a deciziilor de plati anticipate de catre organele fiscale nu se cunosc deocamdata, ele urmand a fi stabilite printr-un ordin al ministrului finantelor publice.

Inainte

Se utiliza baremul cotelor progresive. Cota anticipata de impozit de 15%. Deduceri de 30% pentru bunuri mobile si 50% pentru bunuri imobile. Impozit efectiv 20%.

Acum

Impozit unic de 16%. Deducere unica de 25%, atat pentru bunuri mobile, cat si pentru bunuri imobile. Impozitul efectiv scade la 12%.

Posesori de actiuni si depozite bancare

Romanii isi pot tine banii in banci si in 2005, fara grija ca impozitul pentru veniturile din dobanzi va creste. Cel putin in 2005 acesta va ramane la numai 1%, autoritatile considerand ca o majorare ar putea descuraja economisirea. Mai putin norocosi, detinatorii de actiuni la diferite companii va trebui sa suporte un impozit dublu pe dividendele obtinute.

Astfel, cota de impunere creste si in cazul persoanelor fizice la 10% (fata de 5% anul trecut), nivel valabil pana acum doar in cazul dividendelor obtinute de persoanele juridice. In cazul acestora din urma, cota de 10% nu se schimba. Daca decid sa vanda actiunile detinute, impozitul datorat de persoanele fizice pentru castigul rezultat din tranzactie ramane nemodificat, la 1%.

Desi initial existau temeri ca ar putea descuraja piata de capital, decizia de dublare a impozitului pe dividende a fost luata de Ministerul Finantelor Publice pentru a compensa o parte a pierderilor de venituri bugetare in urma reducerii impozitului pe venit si a celui pe profit. Masura urmeaza a aduce in plus la bugetul de stat aproximativ 5.000 miliarde de lei.

Inainte

Impozit pe veniturile din dividente: 5% persoane fizice, 10% persoane juridice

Impozit pe veniturile din dobanzi: 1%.

Impozit pe castigul de capital din vanzarea actiunilor: 1%.

Acum

Impozit pe veniturile din dividente: 10% persoane fizice, 10% persoane juridice.

Impozit pe veniturile din dobanzi: 1%.

Impozit pe castigul de capital din vanzarea actiunilor: 1%.

Pensionari

Pensionarii de numara, in mod evident, printre cei care au de castigat din aplicarea cotei unice de impozitare. Aceasta intrucat si pensiile vor fi supuse cotei de 16%. Pana la inceputul acestui an, pensiile erau impozitate, la fel ca si salariile, in transe progresive – 18%, 23%, 28%, 34% si 40%, pentru tot ce depasea 8 milioane de lei.

De altfel, ministrul finantelor emitea un ordin ce reglementa, la comun, baremul lunar pentru impunerea veniturilor din salarii si pensii. "Prin aplicarea cotei unice de impozitare, impozitul de plata va fi in mod cert mai mic decat in 2004", ne spune Gabriel Biris. Mai trebuie spus si faptul ca suma neimpozabila lunara a fost modificata de la opt milioane de lei la noua milioane de lei.

Cu alte cuvinte, cota de impunere de 16% se va aplica doar pensiilor ce vor depasi baremul de noua milioane de lei. In mod evident, vor avea mai mult de castigat, la fel ca in cazul salariatilor si al celorlalte categorii de contribuabili, acei pensionari cu venituri mai mari. Pensiile mici nu erau oricum impozitate.

Inainte

Pensiile erau impozitate cu cote progresive 18%, 23%, 28%, 34% si 40%, pentru tot ce depasea 8 milioane de lei.

Acum

Pensiile se vor impozita cu o cota unica de 16%, insa la veniturile mai mici de 9 milioane de lei nu se va aplica nici un impozit.

Alte venituri

Exista o categorie de venituri pentru care cota unica de 16% inseamna o crestere a impozitului de la nivelul de 10%, sau 15% de anul trecut. Aici se inscriu, spre exemplu, veniturile din premii, din anumite activitati agricole, din contracte de mandat, comision. Cota de 16% se aplica si pentru primele de asigurare platite de angajator pentru angajat.

Potrivit afirmatiilor lui Gabriel Biris, fata de cota maxima de 40% de anul trecut, impozitul scade in acest caz. Pentru castigurile din jocurile de noroc, impozitul ramane de 20%, dar se aplica de la primul leu castigat. Un eveniment important in cursul acestui an va fi reintroducerea conventiilor civile.

Economistul Gabriel Sincu apreciaza ca o data cu aceasta ne putem astepta, din 2005, la o explozie de astfel de contracte, dat fiind faptul ca nu se platesc toate celelalte contributii sociale.

Conventiile civile ar putea reprezenta astfel o portita de scapare pentru angajatorii care vor sa mentina in continuare costuri scazute cu forta de munca, evitand plata contributiilor la pensii sau la fondul de somaj.

Migrarea masiva spre astfel de contracte ar putea da peste cap si planurile Ministerului Finantelor de a atrage prin fiscalitatea redusa mai multe tipuri de venituri catre contractele de munca.

Inainte

Cote de 10% sau 15% pentru veniturile din premii, contracte de mandat, comision, activitati agricole. Impozit de 20% pentru castiguri din jocurile de noroc peste 7 milioane de lei.

Acum

Cota de 16% pentru toate tipurile de venituri. Impozit de 20% pentru castiguri din jocurile de noroc, de la primul leu castigat.